2ra-1881/18 — cu privire la constatarea nulității actului juridic, restituirea sumelor bănești și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1881/18

Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central – I. Gorlenco

Instanța de apel: CA Cahul – V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Calașnic,

în cauza civilă la acțiunea lui Alexei Corolenco împotriva Elenei Calașnic cu

privire la constatarea nulității actului juridic, restituirea sumelor bănești și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-a respins apelul declarat de către Elena Calașnic, s-a menținut hotărârea din

data de 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

constată:

La 25 ianuarie 2017 Alexei Corolenco s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Calașnic, prin care a solicitat constatarea nulității actului

juridic încheiat între Alexei Corolenco și Elena Calașnic privind întreținerea lui

Alexei Corolenco de către Elena Calașnic în contul unei sume de bani, restituirea

sumelor bănești în mărime de 200 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în martie 2015 Elena Calașnic,

soția nepotului reclamantului, cunoscând că acesta este singur și că are depusă în

bancă o sumă de bani, a venit la domiciliul acestuia și i-a propus să-l îngrijească în

timpul vieții și să-l înmormânteze, cu condiția ca Alexei Corolenco să-i transfere

pe contul pârâtei suma de 200 000 lei, iar procentele primite din această sumă le va

folosi pentru necesități personale. Totodată, s-au înțeles că la prima solicitare a lui

Alexei Corolenco de a i se restitui suma Elena Calașnic îi va restitui banii.

La 09 iunie 2015 și la 23 decembrie 2015 Alexei Corolenco a ridicat din

contul său deschis la „FinComBanc” SA, fil. 8, or. Cahul, a câte 100 000 lei și i-a

transmis pârâtei.

La data de 23 decembrie 2015 Elena Calașnic și-a deschis cont în bancă și a

depus suma de 100 000 lei.

Alexei Corolenco a menționat că la data de 15 noiembrie 2016 între acesta și

Elena Calașnic a apărut un conflict și aceasta din urmă i-a comunicat că refuză să

se implice la înmormântarea acestuia și refuză să-i întoarcă suma de bani.

Reclamantul a indicat că la transmiterea banilor a fost influențat și dus în

eroare de către Elena Calașnic, astfel tranzacția urmează a fi anulată cu aducerea

părților la poziția inițială.

1

Prin hotărârea din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a constatat nulitatea absolută a

actului juridic încheiat între Alexei Corolenco și Elena Calașnic privind

întreținerea lui Alexei Corolenco de către Elena Calașnic în contul unei sume de

bani, s-a obligat Elena Calașnic să-i restituie lui Alexei Corolenco suma de 70 000

lei acordată în contul întreținerii în timpul vieții și suportarea cheltuielilor de

înmormântare, s-a încasat de la Elena Calașnic în beneficiul lui Alexei Corolenco

suma de 4 100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă.

( f.d. 134, 141-146)

Curtea de Apel Cahul prin decizia din data de 12 aprilie 2018 a respins apelul

declarat de către Elena Calașnic, a menținut hotărârea din 04 octombrie 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central. ( f.d. 191-194)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 12 iulie 2018 Elena Calașnic a

depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii. ( f.d. 198-200)

În motivarea recursului Elena Calașnic a indicat că instanța de apel a încălcat

și aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la admiterea acțiunii și la

încălcarea dreptului recurentei prevăzut în art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

La data de 22 august 2018 Alexei Corolenco a depus referință, invocând

dezacordul cu recursul depus de către Elena Calașnic, solicitând emiterea unei

hotărâri legale. ( f.d. 2012-215)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 12 aprilie

2018, recursul declarat la 12 iulie 2018, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Elena Calașnic, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

2

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Elena Calașnic, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Elena Calașnic, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Elena Calașnic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

3