NOMINATION S.R.L. c. ITALIE

Publicat pe 17 octombrie 2022 Prima secțiune Cerere nr. 64504/12 S.R.L. împotriva Italiei introdus la 1 octombrie 2012 comunicat la 30 septembrie 2022 CU PRIVIRE LA LUXEMBURG în 2004, administrația fiscală notifisia către societatea reclamantă o redresare fiscală (inclusiv o declarație de venituri) (jurisdicție fiscală). privind declarația de venit pentru anul 2002, care indică faptul că societatea a dedus în mod eronat din cheltuielile care ar fi trebuit înregistrate în 2001; societatea a rectificat declarația din 2002 și-a redus impozitul datorat.

În al doilea rând, societatea rectifica declarația de venit din 2001 pentru a deduce cheltuielile necuvenite aferente anului 2002 și a solicitat rambursarea excedentului plătit în 2001 Instanțele fiscale au respins cererea sa pentru întârziere în temeiul articolului 2 alineatul (8)a din decretul președintelui Republicii n 322 din 22 iulie 1998, astfel cum era în vigoare la data respectivă, care prevedea un termen anual de obligație pentru rectificările în beneficiul contribuabilului. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, societatea reclamantă se plângea de o ingerință disproporționată în dreptul său de proprietate, ținând cont de faptul că : (a) rectificarea în detrimentul ei a declarației de venit din 2002 este impusă ca urmare a redresării fiscale efectuate în 2004, în timp ce termenul de rectificare a declarației din 2001 era între timp expirat.

; (b) perioada prevăzută pentru rectificări în detrimentul contribuabilului este de patru ani, în timp ce, pentru rectificările în beneficiul contribuabilului, termenul a fost de numai un an; se consideră că a fost supusă unei duble impuneri. ÎNTREBARE către părțile reclamante, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, bunuri sau o speranță legitimă de a dobândi bunuri? În acest caz, a existat o interferență în dreptul său de a respecta bunurile sale și această interferență a fost justificată? În special, respingerea cererii de rambursare a excedentului de impozit plătit pentru anul 2001 pe baza aplicării termenului de obligație prevăzut la art. 2 alineatul (8)a din Decretul președintelui Republicii nr. 322 din 22 iulie 1998, a impus societății reclamante o sarcină excesivă în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1?

Publié le 17 octobre 2022

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 64504/12

NOMINATION S.R.L.

contre l’Italie introduite le 1er octobre 2012 communiquée le 30 septembre 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’impossibilité pour la société requérante d’obtenir le remboursement d’un surplus d’impôt à cause de l’application des délais de forclusion prévus par la législation fiscale italienne par rapport aux rectifications des déclarations de revenus. En 2004, l’administration fiscale notifia à la société requérante un redressement fiscal ( processo verbale di contestazione ) concernant la déclaration de revenus pour l’année 2002, indiquant que la société avait erronément déduit des dépenses qui auraient dû être comptabilisées en 2001. La société rectifia la déclaration de 2002 et s’acquitta de l’impôt dû.

Ensuite, la société rectifia la déclaration de revenus de 2001 afin de déduire les dépenses erronément imputées à l’année 2002, et demanda le remboursement du surplus payé en 2001. Les juridictions fiscales rejetèrent sa demande pour tardiveté sur la base de l’article 2, alinéa 8 bis du décret du président de la République n o 322 du 22 juillet 1998, tel qu’en vigueur à l’époque, qui prévoyait un délai de forclusion annuel pour les rectifications au profit du contribuable.

Invoquant l’article 1 du Protocol no 1, la société requérante se plaint d’une ingérence disproportionnée dans son droit de propriété, compte tenu du fait que : a) la rectification à son détriment de la déclaration de revenus de 2002 s’est imposée à la suite du redressement fiscal effectué en 2004, alors que le délai pour rectifier la déclaration de 2001 à son propre profit s’était entretemps écoulé ; b) le délai prévu pour les rectifications au détriment du contribuable est de quatre ans alors que, pour les rectifications au profit du contribuable, le délai était d’un an seulement. Elle estime avoir été soumise à une double imposition.

QUESTION AUX PARTIES

La société requérante avait-elle, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, des biens ou une espérance légitime d’acquérir des biens ? Dans l’affirmative, y a-t-il eu une ingérence dans son droit au respect de ses biens et cette ingérence était-elle justifiée ? En particulier, le rejet de la demande de remboursement du surplus d’impôt payé pour l’année 2001 sur la base de l’application du délai de forclusion prévu par l’article 2, alinéa 8 bis, du décret du président de la République n o 322 du 22 juillet 1998, a-t-il imposé à la société requérante une charge excessive aux termes de l’article 1 du Protocole n o 1 ?