2ra-1698/18 — cu privire la incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1698/18 Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – L.Grădinari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 12 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Mariana Pitic Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Grigore Prodan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Prodan împotriva lui Alexei Julea cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de către Grigore Prodan, s-a modificat hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, constată: La 05 septembrie 2016 Grigore Prodan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Julea cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 2 893,28 lei, moral în sumă de 100 000 lei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2015 în urma unui conflict cu Alexei Julea, i-au fost aplicate de acesta multiple lovituri pe diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății pe un timp îndelungat. Reclamantul a menționat că pe faptul dat Alexei Julea a fost atras la răspundere penală în baza art.152 alin.(1) Cod penal. Prin sentința din 17 martie 2016 a Judecătoriei Drochia acesta a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art.152 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă penală sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Acțiunea civilă s-a admis în principiu și lăsată spre soluționare în procedură civilă.

Reclamantul a mai menționat că în urma acțiunilor lui Alexei Julea a avut nevoie de tratament îndelungat, staționar și ambulatoriu, suportând cheltuieli în sumă de 2 893, 28 lei. Totodată, i-a fost cauzat și prejudiciu moral prin faptul că a suportat dureri intense, în urma fracturii nasului i-a fost desfigurată fața, iar pentru restabilirea feței este necesară intervenție chirurgicală /rinoplastica. Comportamentul agresiv și brutal al lui Alexei Julea a dus la pierderea echilibrului emoțional și psihic, iar în urma fracturii deseori are dureri de cap și 1 nu poate să-și restabilească starea sănătății care a avut-o până la primirea traumelor. Prin hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Prodan.

S-a încasat de la Alexei Julea în beneficiul lui Grigore Prodan prejudiciul material în sumă de 1 930,50 lei, moral în sumă de 6 000 lei. S-a încasat de la Alexei Julea în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 lei. (f.d.76, 84-86) Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de către Grigore Prodan, s-a modificat hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central prin majorarea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de la 6 000 lei la 10 000 lei. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. (f.d. 116,117-120) La 19 iunie 2018 Grigore Prodan a declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral.

(f.d. 129-130) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Instanțele de judecată la emiterea hotărârilor nu au luat în considerație că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat recuperarea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii de către Alexei Julea a infracțiunii prevăzute de art. 152, alin.(1) Cod penal. Iar sumele încasate de instanțele de judecată nu sunt echitabile cu gradul și volumul de suferință fizice suportate în urma cauzării vătămărilor corporale.

La 21 august 2018 Alexei Julea a depus referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Grigore Prodan, să fie respinsă ca inadmisibilă. Ori în recursul declarat de recurent nu sunt indicate nici unul din temeiurile prevăzute de art.432 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă. Argumentul recurentului precum că instanța a interpretat eronat legea nu este dovedit prin probe pertinente, el exprimându-și dezacordul față de soluția deciziei instanței de apel. Instanțele de judecată s-au expus pe deplin asupra solicitării apelantului/recurentului cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. (f.d.137-138) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 03 mai 2018, recursul declarat de către Grigore Prodan la 19 iunie 2018, este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Grigore Prodan este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Grigore Prodan, indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. 2 Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Grigore Prodan asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Grigore Prodan și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Grigore Prodan inadmisibil.

3 Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Grigore Prodan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Mariana Pitic Maria Ghervas 4