2ra-1698/18 — cu privire la incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1698/18

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Central – L.Grădinari

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Grigore Prodan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Prodan

împotriva lui Alexei Julea cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de către Grigore Prodan, s-a modificat hotărârea din 28

decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

constată:

La 05 septembrie 2016 Grigore Prodan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexei Julea cu privire la încasarea prejudiciului material

în sumă de 2 893,28 lei, moral în sumă de 100 000 lei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2015 în urma unui

conflict cu Alexei Julea, i-au fost aplicate de acesta multiple lovituri pe diferite

părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății pe

un timp îndelungat. Reclamantul a menționat că pe faptul dat Alexei Julea a fost

atras la răspundere penală în baza art.152 alin.(1) Cod penal. Prin sentința din 17

martie 2016 a Judecătoriei Drochia acesta a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art.152 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsă

penală sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Acțiunea civilă s-a admis în principiu și lăsată spre soluționare în procedură

civilă.

Reclamantul a mai menționat că în urma acțiunilor lui Alexei Julea a avut

nevoie de tratament îndelungat, staționar și ambulatoriu, suportând cheltuieli în

sumă de 2 893, 28 lei. Totodată, i-a fost cauzat și prejudiciu moral prin faptul că a

suportat dureri intense, în urma fracturii nasului i-a fost desfigurată fața, iar

pentru restabilirea feței este necesară intervenție chirurgicală /rinoplastica.

Comportamentul agresiv și brutal al lui Alexei Julea a dus la pierderea

echilibrului emoțional și psihic, iar în urma fracturii deseori are dureri de cap și

1

nu poate să-și restabilească starea sănătății care a avut-o până la primirea

traumelor.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Grigore

Prodan. S-a încasat de la Alexei Julea în beneficiul lui Grigore Prodan prejudiciul

material în sumă de 1 930,50 lei, moral în sumă de 6 000 lei. S-a încasat de la

Alexei Julea în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 250 lei. (f.d.76, 84-86)

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de către Grigore Prodan, s-a modificat hotărârea din 28 decembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central prin majorarea cuantumului prejudiciului

moral dispus spre încasare de la 6 000 lei la 10 000 lei. În rest, hotărârea primei

instanțe s-a menținut. (f.d. 116,117-120)

La 19 iunie 2018 Grigore Prodan a declarat recurs împotriva deciziei din 03

mai 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral. (f.d. 129-130)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată

au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de

drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei. Instanțele de judecată la emiterea hotărârilor nu au

luat în considerație că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat

recuperarea prejudiciului material și moral cauzat în urma comiterii de către

Alexei Julea a infracțiunii prevăzute de art. 152, alin.(1) Cod penal. Iar sumele

încasate de instanțele de judecată nu sunt echitabile cu gradul și volumul de

suferință fizice suportate în urma cauzării vătămărilor corporale.

La 21 august 2018 Alexei Julea a depus referință, solicitând ca cererea de

recurs declarată de Grigore Prodan, să fie respinsă ca inadmisibilă. Ori în recursul

declarat de recurent nu sunt indicate nici unul din temeiurile prevăzute de art.432

alin. (2), (3) Cod de procedură civilă. Argumentul recurentului precum că instanța

a interpretat eronat legea nu este dovedit prin probe pertinente, el exprimându-și

dezacordul față de soluția deciziei instanței de apel. Instanțele de judecată s-au

expus pe deplin asupra solicitării apelantului/recurentului cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral. (f.d.137-138)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 03 mai 2018, recursul

declarat de către Grigore Prodan la 19 iunie 2018, este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul

declarat de către Grigore Prodan este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului

atestă, că Grigore Prodan, indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

2

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului

de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în

cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în

cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,

pe când în recursul declarat de către Grigore Prodan asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către

instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Grigore Prodan și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Grigore Prodan inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),

440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Grigore Prodan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

4