2ra-1533/17 — repararea prejudiciului material și moral ș.a.

prima instanță: C. Prisacari dosarul nr. 2ra-1533/17 instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza Î N C H E I E R E 21 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Răzlog împotriva lui Marin Costaș cu privire la repararea prejudiciului material și moral, c o n s t a t ă La 24 octombrie 2016, Anatolie Răzlog a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marin Costaș cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii menționează că, la 22 august 2016, în jurul orei 23.30, în incinta localului de agrement „Belșug”, situat în s. Cepeleuți, r-nul Edineț, a fost lovit de către cet. Marin Costaș. Astfel, pentru aceste acțiuni, la 08 septembrie 2016, Marin Costaș a fost atras la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (3) din Codul contravențional. Invocă reclamantul că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 228 de lei, cheltuieli pentru procurarea medicamentelor, și prejudiciu moral, care-l apreciază la suma de 20 000 de lei. Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Marin Costaș suma de 228 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, suma de 20 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 1 500 de lei și alte cheltuieli de judecată suportate în legătură cu acest litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 (f.d. 49, 66-68 recto- verso) s-a admis parțial acțiunea, s-a încasat de la Marin Costaș în beneficiul lui Anatolie Răzlog prejudiciul material cauzat prin contravenție în mărime de 57 de lei, prejudiciul moral în mărime de 500 de lei și cheltuielile de asistenta juridică în mărime de 500 de lei. Totodată, s-a încasat de la Marin Costaș în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 250 de lei. În susținerea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, obiectul litigiului în cauză îl constituie încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin delict, deoarece la 08 septembrie 2016 în privința pârâtului Marin Costaș a fost întocmit un proces- verbal cu privire la contravenție, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în baza 1 art.78 al.

(3) din Codul contravențional, pentru vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, cu dereglarea de scurtă durată a sănătății, cet. Anatolie Răzlog. Ca urmare, instanța inferioară a conchis necesar de a admite cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului material doar în mărime de 57 de lei, ca fiind necesar și real suportat de către acesta în urma efectuării raportului de constatare medico-legală, și care sânt în legătură cu vătămările corporale cauzate reclamantului prin acțiunile ilegale ale pârâtului. În rest, în partea sumei de 170 de lei, prima instanță a stabilit că este în imposibilitate de a stabili dacă cheltuiala pretinsă de reclamant a fost justificată, necesară și reală, efectuată în mod exclusiv în scopul remedierii consecințelor faptei ilicite ale pârâtului.

Succesiv, prima instanță a estimat ca fiind exagerată pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, deoarece aceasta nu derivă din circumstanțele reale ale speței. Respectiv, compensația pentru repararea prejudiciului moral cauzat, instanța a determinat-o în cuantum de 500 de lei, care a considerat că este în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de reclamant. Cât privește pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța inferioară a reținut că avocatul Ghenadie Odobescu nu s-a prezentat la ședințele de judecată de examinare a cauzei, solicitând instanței examinarea cauzei în lipsa sa.

Prin urmare, s-a conchis necesitatea admiterii parțiale a acestui capăt de cerere, compensând cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 de lei, sumă care prima instanță a considerat-o necesară, reală și rezonabilă ținând cont de specificul acțiunii și munca efectiv depusă de avocat în legătură cu examinarea cauzei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017 (f.d. 96, 97-99 recto-verso) s-a admis apelul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Anatolie Răzlog, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 în latura recuperării prejudiciului moral, cu majorarea sumei dispuse spre încasare de la 500 de lei la 2 000 de lei, în rest hotărârea s-a menținut.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat că, suma de 500 de lei încasată de prima instanță cu titlu de reparare a prejudiciului moral nu corespunde caracterului și gravității suferințelor psihice suportate de partea vătămată și nu constituie o sumă reală și rezonabilă, și prin urmare, necesită a fi majorată la suma de 2000 de lei, care va avea un efect compensatoriu prejudiciului moral suferit de Anatolie Răzlog în urma acțiunilor lui Marin Costaș. La 19 iunie 2017 reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 și a deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul admiterii acțiunii (f.d.

107-116, 128). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și a invocat că, instanța inferioară a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept material ceea ce condus la emiterea unei decizii neîntemeiate și ilegale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. 2 În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul este depus în termen, deoarece din materialele cauzei rezultă că recurentul Anatolie Răzlog și reprezentantul acestuia, avocatul Ghenadie Odobescu au recepționat decizia Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017 la 06 iunie 2017 (f.d. 103) și respectiv 29 mai 2017 (f.d. 101), iar cererea de recurs a fost depusă la oficiul poștal la 19 iunie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicat pe plic (f.d. 128), prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen.

Instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel, prin urmare, nu pot fi reținute, or, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Astfel, argumentele 3 înserate de reprezentantul recurentului ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsește în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. În această ordine de idei, argumentele care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma art.130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

În altă ordine de idei, completul decelează că, reprezentantul recurentului nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel, iar argumentele înserate în recurs sânt distincte procedurii de recurs, circumstanță care, în esență, evidențiază caracterul declarativ al recursursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului reprezentantului recuretului cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO, fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale cauzei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Oleg Sternioală 4