2ra-1533/17 — repararea prejudiciului material și moral ș.a.

prima instanță: C. Prisacari dosarul nr. 2ra-1533/17

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul

lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 11 aprilie 2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie

Răzlog împotriva lui Marin Costaș cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

c o n s t a t ă

La 24 octombrie 2016, Anatolie Răzlog a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marin Costaș cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii menționează că, la 22 august 2016, în jurul orei 23.30, în

incinta localului de agrement „Belșug”, situat în s. Cepeleuți, r-nul Edineț, a fost lovit

de către cet. Marin Costaș. Astfel, pentru aceste acțiuni, la 08 septembrie 2016, Marin

Costaș a fost atras la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (3) din Codul

contravențional.

Invocă reclamantul că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului i s-a cauzat un prejudiciu

material în mărime de 228 de lei, cheltuieli pentru procurarea medicamentelor, și

prejudiciu moral, care-l apreciază la suma de 20 000 de lei.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Marin Costaș suma de 228 de

lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, suma de 20 000 de lei cu titlu de reparare

a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de

1 500 de lei și alte cheltuieli de judecată suportate în legătură cu acest litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 (f.d. 49, 66-68 recto-

verso) s-a admis parțial acțiunea, s-a încasat de la Marin Costaș în beneficiul lui

Anatolie Răzlog prejudiciul material cauzat prin contravenție în mărime de 57 de lei,

prejudiciul moral în mărime de 500 de lei și cheltuielile de asistenta juridică în mărime

de 500 de lei. Totodată, s-a încasat de la Marin Costaș în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 250 de lei.

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, obiectul litigiului în

cauză îl constituie încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin delict, deoarece

la 08 septembrie 2016 în privința pârâtului Marin Costaș a fost întocmit un proces-

verbal cu privire la contravenție, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în baza

1

art.78 al. (3) din Codul contravențional, pentru vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale, cu dereglarea de scurtă durată a sănătății, cet. Anatolie Răzlog.

Ca urmare, instanța inferioară a conchis necesar de a admite cerința reclamantului

privind încasarea prejudiciului material doar în mărime de 57 de lei, ca fiind necesar și

real suportat de către acesta în urma efectuării raportului de constatare medico-legală, și

care sânt în legătură cu vătămările corporale cauzate reclamantului prin acțiunile ilegale

ale pârâtului. În rest, în partea sumei de 170 de lei, prima instanță a stabilit că este în

imposibilitate de a stabili dacă cheltuiala pretinsă de reclamant a fost justificată,

necesară și reală, efectuată în mod exclusiv în scopul remedierii consecințelor faptei

ilicite ale pârâtului.

Succesiv, prima instanță a estimat ca fiind exagerată pretenția reclamantului cu

privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, deoarece aceasta nu

derivă din circumstanțele reale ale speței. Respectiv, compensația pentru repararea

prejudiciului moral cauzat, instanța a determinat-o în cuantum de 500 de lei, care a

considerat că este în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice

suportate de reclamant.

Cât privește pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor de asistență

juridică, instanța inferioară a reținut că avocatul Ghenadie Odobescu nu s-a prezentat la

ședințele de judecată de examinare a cauzei, solicitând instanței examinarea cauzei în

lipsa sa. Prin urmare, s-a conchis necesitatea admiterii parțiale a acestui capăt de cerere,

compensând cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 de lei, sumă care prima

instanță a considerat-o necesară, reală și rezonabilă ținând cont de specificul acțiunii și

munca efectiv depusă de avocat în legătură cu examinarea cauzei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017 (f.d. 96, 97-99 recto-verso) s-a

admis apelul declarat de avocatul Ghenadie Odobescu în interesele lui Anatolie Răzlog,

s-a modificat hotărârea Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 în latura recuperării

prejudiciului moral, cu majorarea sumei dispuse spre încasare de la 500 de lei la 2 000

de lei, în rest hotărârea s-a menținut.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat că, suma de 500 de lei

încasată de prima instanță cu titlu de reparare a prejudiciului moral nu corespunde

caracterului și gravității suferințelor psihice suportate de partea vătămată și nu constituie

o sumă reală și rezonabilă, și prin urmare, necesită a fi majorată la suma de 2000 de lei,

care va avea un efect compensatoriu prejudiciului moral suferit de Anatolie Răzlog în

urma acțiunilor lui Marin Costaș.

La 19 iunie 2017 reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie Odobescu

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Edineț din 16 decembrie 2016 și a

deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri în

sensul admiterii acțiunii (f.d. 107-116, 128).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și a

invocat că, instanța inferioară a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept

material ceea ce condus la emiterea unei decizii neîntemeiate și ilegale.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

2

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră că recursul este depus în termen, deoarece din materialele

cauzei rezultă că recurentul Anatolie Răzlog și reprezentantul acestuia, avocatul

Ghenadie Odobescu au recepționat decizia Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017 la 06

iunie 2017 (f.d. 103) și respectiv 29 mai 2017 (f.d. 101), iar cererea de recurs a fost

depusă la oficiul poștal la 19 iunie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicat

pe plic (f.d. 128), prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen.

Instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, în esența

lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel, prin urmare, nu pot fi

reținute, or, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept,

vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Astfel, argumentele

3

înserate de reprezentantul recurentului ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art.

386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu

se regăsește în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

În această ordine de idei, argumentele care au fost deja supuse examinării și

aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma art.130 din Codul de procedură

civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare, nu urmează a fi reiterate în ordine de

recurs.

În altă ordine de idei, completul decelează că, reprezentantul recurentului nu a

invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de

apel, iar argumentele înserate în recurs sânt distincte procedurii de recurs, circumstanță

care, în esență, evidențiază caracterul declarativ al recursursului, lipsit de conținut și

evidențiază simplul fapt al dezacordului reprezentantului recuretului cu soluția dată de

instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană

a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de

reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or

recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale cauzei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în

recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și

prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul

Ghenadie Odobescu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul lui Anatolie Răzlog, avocatul Ghenadie

Odobescu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 aprilie 2017, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

4