2ra-1375/17 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1375/17

prima instanță - (judecătoria Bălți) A. Roșca

instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Î N C H E I E R E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecători Valentina Clevadî

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gorban Pavel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail împotriva

lui Gorban Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral și acțiunea

reconvențională înaintată de Gorban Pavel împotriva lui Tudor Mihail privind încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017 prin care a fost admis

apelul declarat de Gorban Pavel și casată parțial hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie

2016,

c o n s t a t ă :

La 23 februarie 2016 Tudor Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gorban Pavel solicitând încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune în mărime de 4100 lei, venitul ratat în mărime de 65 000 ruble rusești,

echivalentul a 25 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că prin sentința judecătoriei

Bălți din 23 octombrie 2015 Gorban Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.152 alin.1) Cod penal.

În cadrul procesului penal a fost înaintată acțiune civilă, însă aceasta a fost admisă în

principiu și lăsată pentru examinarea în ordine civilă.

Menționează că, în urma cauzării vătămărilor corporale a avut nevoie de îngrijire

medicală, intervenții chirurgicale, tratament, achitând pentru radiografie suma de 250 lei,

apoi a fost nevoit să se adreseze la medicul legist pentru efectuarea expertizei medico-

legale, pentru care a achitat 57 lei.

Pentru investigațiile necesare a fost nevoit să se deplaseze de mai multe ori la Chișinău

și de fiecare data avea nevoie să fie ajutat de soția sa.

Toate cheltuielile necesare pentru tratament le-a suportat personal.

Pe perioada tratamentului a fost îndreptat pentru investigații la Chișinău, la specialist

care în mun. Bălti nu este.

1

La centrul național științifico-practic de medicina urgentă fost efectuată tomografia

computerizată craniocerebrală, pentru care a achitat 714 lei.

Pentru tratament, în baza rețetelor primite de la medic, a procurat medicamente în

sumă de 1470 lei. Fiind nevoit să se deplaseze la Chișinău de 5 ori, de fiecare dată cu soția

pentru a-l ajuta, a cheltuit suma de 600 lei.

Totodată a invocat că din cauza leziunilor suportate a fost în imposibilitate de a munci,

însă în perioada respectivă a activa în baza unui patent în Federația Rusă și avea încheiat un

contract de muncă pentru perioada 16 iunie 2014-24 iulie 2014 valoarea căruia era de 65

000 ruble rusești ce constituie 25000 lei.

Astfel, a ratat venitul cu care uram să își întrețină familia și totodată a fost sancționat

pentru neexecutarea contractului.

Relatează reclamantul că prin acțiunile lui Gorban Pavel i-au fost cauzate atât

prejudicii materiale cît și prejudiciu moral manifestat prin suferințe psihice și fizice, stări de

stres, frustrare, precum și consecințele leziunilor suportate.

În drept acțiunea fost întemeiată în baza prevederilor art.1398, 1422, 1423 Codul civil.

În cadrul examinării acțiunii inițiale, la 18 aprilie 2016 Gorban Pavel a înaintat acțiune

reconvențională împotriva lui Mihail Tudor solicitând încasarea prejudiciului material în

mărime de 22 819,20 lei, prejudiciu moral în mărime de 25 000 lei și venit ratat în mărime

de 90 000 lei.

În motivare a menționat că, la 08 iunie 2014 a avut loc un conflict între dânsul și

Tudor Mihali, iar în urma conflictului ambii au fost pedepsiți și ambii au avut de suferit.

In privința sa, s-a intentat un dosar penal, iar în privința lui Tudor Mihail un dosar

contravențional, care nu a fost contestat.

A relevat că, conform raportului de consultare medico-legală nr.67 din 10 iunie 2014

s-a constatat că i-au fost cauzate leziuni neînsemnate.

Însă consideră că medicul legist l-a examinat superficial, la vedere, deoarece nu s-a

efectuat careva investigații.

La 12 iunie 2014 s-a adresat la medic cu dureri în cotul drept, iar drept rezultat a fost

internat la spital până la 20 iunie 2014, după care a urmat tratament ambulatoriu, deoarece a

avut diagnostic clinic fractură închisă consolidată cap os radial antebraț drept. Prin

urmare, nu au fost leziuni neînsemnate, ci vătămări corporale medii cu o dereglare de

sănătate de lungă durată mai mult dc 21 zile.

După incident, Tudor Mihail a fost sancționat conform art.78 alin.(2) Codul

contravențional la amendă de 35 u.c., cu ce nu este de acord, însă din considerentul că a fost

ocupat cu efectuarea operației, a mai multor tratamente și investigații legate de dosarul

penal pornit împotriva lui, nu a ținut sub control contestarea acțiunilor organului de

urmărire penală pornit împotriva lui Mihai Tudor.

Astfel, a suferit în urma confruntărilor, a avut nevoie de îngrijiri medicale la fel și

intervenții chirurgicale, tratament medical ca urmare a durerilor care au apărut după o

perioadă de timp, se tratează și în prezent, a avut alte cheltuieli de deplasare la spitalul

clinic dc traumatologie și ortopedie din Chișinău pentru operații, incomodități generate de

acest incident cum ar fi: timpul pierdut în perioada urmăririi penale și judecată, efectuarea a

mai multor expertize și contra expertize pe care le-a achitat și de fiecare dată făcea renghen

(9 renghenuri a cîte 74 lei= 666 lei și 3 renghenuri a cîte 150 lei=450 lei), deplasări la

medicul din mun. Chișinău pentru consultări de 5 ori) și cheltuieli suplimentare pentru

diferite proceduri (conform catalogului de tarife pentru servicii medicale).

In urma altercațiilor i-au fost deteriorate hainele de pe el, care costau 7000 lei, iar

2

după acestea nu mai pot fi folosite.

Mai invocă că, în perioada de 02 iunie 2014 a avut încheiat un contract individual de

muncă cu societatea cu răspundere limitată ”Runfelsia” în calitate de șofer, din

considerentul că a suferit traume la mînă și urma a se trata îndelungat, și totodată era nevoie

să se prezinte la organul de penală, în consecință nu și-a onorat obligațiile de serviciu, și ca

consecință a concediat, astfel există legătura cauzală dintre acțiunile lui Tudor Mihai,

fiindu-i afectate drepturile nepatrimoniale, ca urmare a cauzării vătămărilor corporale.

In drept, acțiunea a fost întemeiată în baza prevederile art. art. 8, 14 alin. (2), 15, 614,

616, 1389, 1392, 1422, 1423 Codul Civil.

Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 s-a admis parțial cerere de chemare

în judecată înaintată de Tudor Mihail.

S-a încasat de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail prejudiciu material

cauzat prin infracțiune în mărime de 4100 lei, prejudiciu moral în mărime de 1000 lei și

cheltuieli de judecată în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională înaintată de către Gorban Pavel a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 a fost încasată de la

Gorban Pavel în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 223 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 19 iulie 2016, Gorban Pavel a declarat

apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei decizii prin care să fie admisă acțiunea

reconvențională și respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017, a fost admis apelul declarat de

Gorban Pavel.

S-a modificat hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea ce ține de

încasarea prejudiciului material de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail fiind

micșorată suma de la 4100 lei la 3909 lei.

S-a casat parțial hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea încasării

prejudiciului moral în beneficiul lui Gorban Pavel și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care

s-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel prejudiciul moral în mărime

de 150 lei. În rest hotărârea s-a menținut.

S-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel cheltuieli de judecată în

mărime de 1250 lei.

La 15 mai 2017 Gorban Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți

din 14 februarie 2017,solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea unei

decizii prin care să fie admisă integral acțiunea reconvențională și respinsă cererea de

chemare în judecată depusă de Tudor Mihail.

Recurentul a declarat cerere de recurs în temeiul art.432, alin.(2) lit.c) care statuează

că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu soluția instanței de apel.

În cadrul examinări apelului instanța nu a constatat și elucidat circumstanțe importante

pentru soluționarea pricinii în fond.

În opinia recurentului instanța de apel neîntemeiat a respins capătul de cerere privind

încasarea prejudiciului material, dat fiind faptul că acesta este probat prin probe, la fel și

suma prejudiciului moral nu corespunde suferințelor cauzate.

La fel și pretenția privind încasarea venitului ratat neîntemeiat a fost respinsă, instanța

3

de apel nu a ținut cont de faptul că din cauza leziunilor cauzate a fost în imposibilitatea de a

munci și astfel a ratat veniturile care urma să le încaseze pentru perioada respectivă.

Invocă că, atât hotărârea primei instanțe cât și decizia instanței de apel relevă o

insuficiență analiză a probatoriului administrat în cauză ce a condus la reținerea unei situații

de fapt incorecte. Astfel, concluzia instanțelor investite cu judecarea fondului este

neîntemeiată.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că,

Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 14 februarie 2017.

Potrivit scrisorii de comunicare copia deciziei a fost expediată părților la 20 martie

2017 (f.d.70 Vol.II) și recepționată de către recurent la 23 martie 2017 (f.d.71 Vol.II).

Potrivit prevederilor art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost depusă la 15 mai 2017, respectiv recursul se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un

temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

4

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gorban Pavel nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Gorban Pavel.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5