2rh-193/17 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosar nr.2rh-193/17 prima instanță - (judecătoria Bălți) A. Roșca instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) V. Clevadî, G. Stratulat, D. Mardari Î N C H E I E R E mun.

Chișinău 20 septembrie 2017 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată Gorban Pavel, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail împotriva lui Gorban Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral și acțiunea reconvențională înaintată de Gorban Pavel împotriva lui Tudor Mihail privind încasarea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, prin care s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Gorban Pavel, a c o n s t a t a t : La 23 februarie 2016 Tudor Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Gorban Pavel solicitând încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 4100 lei, venitul ratat în mărime de 65 000 ruble rusești, echivalentul a 25 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că prin sentința judecătoriei Bălți din 23 octombrie 2015 Gorban Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.1) Cod penal. În cadrul procesului penal a fost înaintată acțiune civilă, însă aceasta a fost admisă în principiu și lăsată pentru examinarea în ordine civilă. Menționează că, în urma cauzării vătămărilor corporale a avut nevoie de îngrijire medicală, intervenții chirurgicale, tratament, achitând pentru radiografie suma de 250 lei, apoi a fost nevoit să se adreseze la medicul legist pentru efectuarea expertizei medico-legale, pentru care a achitat 57 lei. Pentru investigațiile necesare a fost nevoit să se deplaseze de mai multe ori la Chișinău și de fiecare data avea nevoie să fie ajutat de soția sa.

Toate cheltuielile necesare pentru tratament le-a suportat personal. 1 Pe perioada tratamentului a fost îndreptat pentru investigații la Chișinău, la specialist care în mun. Bălti nu este. La Centrul național științifico-practic de medicina urgentă a fost efectuată tomografia computerizată craniocerebrală, pentru care a achitat 714 lei. Pentru tratament, în baza rețetelor primite de la medic, a procurat medicamente în sumă de 1470 lei. Fiind nevoit să se deplaseze la Chișinău de 5 ori, de fiecare dată cu soția pentru a-l ajuta, a cheltuit suma de 600 lei. Totodată a invocat că din cauza leziunilor suportate a fost în imposibilitate de a munci, însă în perioada respectivă a activa în baza unui patent în Federația Rusă și avea încheiat un contract de muncă pentru perioada 16 iunie 2014-24 iulie 2014 valoarea căruia era de 65 000 ruble rusești ce constituie 25000 lei.

Astfel, a ratat venitul cu care uram să își întrețină familia și totodată a fost sancționat pentru neexecutarea contractului. Relatează reclamantul că prin acțiunile lui Gorban Pavel i-au fost cauzate atât prejudicii materiale cît și prejudiciu moral manifestat prin suferințe psihice și fizice, stări de stres, frustrare, precum și consecințele leziunilor suportate. În drept acțiunea fost întemeiată în baza prevederilor art.1398, 1422, 1423 Codul civil. În cadrul examinării acțiunii inițiale, la 18 aprilie 2016 Gorban Pavel a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Mihail Tudor solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 22 819,20 lei, prejudiciu moral în mărime de 25 000 lei și venit ratat în mărime de 90 000 lei.

În motivare a menționat că, la 08 iunie 2014 a avut loc un conflict între dânsul și Tudor Mihali, iar în urma conflictului ambii au fost pedepsiți și ambii au avut de suferit. In privința sa, s-a intentat un dosar penal, iar în privința lui Tudor Mihail un dosar contravențional, care nu a fost contestat. A relevat că, conform raportului de consultare medico-legală nr.67 din 10 iunie 2014 s-a constatat că i-au fost cauzate leziuni neînsemnate. Însă consideră că medicul legist l-a examinat superficial, deoarece nu s-a efectuat careva investigații. La 12 iunie 2014 s-a adresat la medic cu dureri în cotul drept, iar drept rezultat a fost internat la spital până la 20 iunie 2014, după care a urmat tratament ambulatoriu, deoarece a avut diagnostic clinic fractură închisă consolidată cap os radial antebraț drept.

Prin urmare, nu au fost leziuni neînsemnate, ci vătămări corporale medii cu o dereglare de sănătate de lungă durată mai mult de 21 zile. După incident, Tudor Mihail a fost sancționat conform art.78 alin.(2) Codul contravențional la amendă de 35 u.c., cu ce nu este de acord, însă din considerentul că a fost ocupat cu efectuarea operației, a mai multor tratamente și investigații legate de dosarul penal pornit împotriva lui, nu a ținut sub control contestarea acțiunilor organului de urmărire penală pornit împotriva lui Mihai Tudor.

Astfel, a suferit în urma confruntărilor, a avut nevoie de îngrijiri medicale la fel și intervenții chirurgicale, tratament medical ca urmare a durerilor care au apărut după o perioadă de timp, se tratează și în prezent, a avut alte cheltuieli de deplasare la spitalul 2 clinic de traumatologie și ortopedie din Chișinău pentru operații, incomodități generate de acest incident cum ar fi: timpul pierdut în perioada urmăririi penale și judecată, efectuarea a mai multor expertize și contra expertize pe care le-a achitat și de fiecare dată făcea renghen (9 renghenuri a cîte 74 lei= 666 lei și 3 renghenuri a cîte 150 lei=450 lei), deplasări la medicul din mun. Chișinău pentru consultări de 5 ori) și cheltuieli suplimentare pentru diferite proceduri (conform catalogului de tarife pentru servicii medicale).

In urma altercațiilor i-au fost deteriorate hainele de pe el, care costau 7000 lei, iar după acestea nu mai pot fi folosite. Mai invocă că, în perioada de 02 iunie 2014 a avut încheiat un contract individual de muncă cu societatea cu răspundere limitată ”Runfelsia” în calitate de șofer, din considerentul că a suferit traume la mînă și urma a se trata îndelungat, și totodată era nevoie să se prezinte la organul de poliție, în consecință nu și-a onorat obligațiile de serviciu, și ca consecință a concediat, astfel există legătura cauzală dintre acțiunile lui Tudor Mihai, fiindu-i afectate drepturile nepatrimoniale, ca urmare a cauzării vătămărilor corporale. Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 s-a admis parțial cerere de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail.

S-a încasat de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail prejudiciu material cauzat prin infracțiune în mărime de 4100 lei, prejudiciu moral în mărime de 1000 lei și cheltuieli de judecată în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunea reconvențională înaintată de către Gorban Pavel a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 a fost încasată de la Gorban Pavel în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 223 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 19 iulie 2016, Gorban Pavel a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei decizii prin care să fie admisă acțiunea reconvențională și respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017, a fost admis apelul declarat de Gorban Pavel. S-a modificat hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea ce ține de încasarea prejudiciului material de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail fiind micșorată suma de la 4100 lei la 3909 lei. S-a casat parțial hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea încasării prejudiciului moral în beneficiul lui Gorban Pavel și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel prejudiciul moral în mărime de 150 lei. În rest hotărârea s-a menținut. S-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel cheltuieli de judecată în mărime de 1250 lei.

La 15 mai 2017 Gorban Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017,solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea 3 unei decizii prin care să fie admisă integral acțiunea reconvențională și respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Mihail. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Gorban Pavel. La 13 septembrie 2017 Gorban Pavel a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017 și a încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017. Drept temei de revizuire a încheierii instanței de recursul, revizuientul a invocat prevederile art.449 lit. a) și e) Codul de procedură civilă.

Consideră revizuientul că, la examinarea recursului instanța de recurs a aplicat eronat legea materială. Cu referire la termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul reține că potrivit art. 450 lit.a) și d) cererea de revizuire se depune n termen de 3 luni din ziua în care sentința penală a devenit irevocabilă –în cazul prevăzut la art.449 lit.a), în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de hotărîrea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art.449 lit.e). Curtea Supremă de Justiție a adoptat încheierea de inadmisibilitate a recursului la 05 iulie 2017. Revizuentul a declarat cerere de revizuire la 13 septembrie 2017, respectiv revizuirea este depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. In conformitate cu art.453 alin.1) lit.a) Codul de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. Temeiurile de revizuire sunt indicate în dispoziția art.449 din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.449 lit.a) Codul de procedură civilă revizuirea se declară în cazurile în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Colegiul menționează că, la caz temeiurile de drept invocate în cererea de revizuire nu sunt aplicabile, or prezentarea de către revizuit a încheierii judecătoriei Bălți din 15 iunie 2016 prin care s-a anulat condamnarea condiționată conform sentinței judecătoriei Bălți din 23 octombrie 2015 în privința lui Gorban Pavel, nu denotă că, în cazul în care ultimul a fost condamnat printr-o sentință penală irevocabilă, în privința acestuia nu poate fi intentată și acțiune civilă prin care să fie examinată cerința privind repararea prejudiciului material și moral.

4 Potrivit art.1389 alin. (1) Codul civil temeiul răspunderii delictuale apare în cazul în care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Așadar, infracțiunea comisă de către Gorban Pavel este una care atentează la viața și sănătatea persoanei și astfel survine și răspunderea delictuală. De asemenea, potrivit art.387 alin.(3) Codul de procedură penală în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Colegiul reține că, potrivit sentinței judecătoriei Bălți din 23 octombrie 2015 în cadrul procesul penal, Tudor Mihai a înaintat acțiune civilă, care a fost admisă în principiu și lăsată pentru examinare în ordine civilă separată, deoarece a existat necesitatea probării și argumentării suplimentare a cerințelor invocate. Prin urmare, intentarea ulterioară a acțiunii civile este întemeiată, dat fiind faptul că în cadrul procesului penal a fost constatată doar vinovăția inculpatului, însă în cadrul procesului civil, instanța urmează să constate prejudiciul suportat, atît material cît și moral. Astfel, alegațiile revizuientului nicidecum nu constitui temei de revizuire, ci doar un dezacord cu hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă.

Art. 449 lit.e) Codul de procedură civilă statuează, că revizuirea unui act judecătoresc poate fi solicitată doar dacă s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii a căror revizuire se cere, la caz însă, a fost anulată doar executarea totală a pedepsei și nici de cum nu sentința prin care Gorban Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecății în cazurile expres determinate de lege. Astfel, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase a CtEDO.

Colegiul constată că în speță, nu sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a revizuirii menționate la art.449 din Codul de procedură civilă dar și de jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute instanței, numai după terminarea procesului. 5 Din considerentele menționate completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 alin.1lit.a) Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire declarată de Gorban Pavel împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 6