2rh-193/17 — încasarea prejudiciului material si moral

2rh-193/17 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr.2rh-193/17

prima instanță - (judecătoria Bălți) A. Roșca

instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) V. Clevadî, G. Stratulat, D. Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

20 septembrie 2017

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată Gorban Pavel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail

împotriva lui Gorban Pavel privind încasarea prejudiciului material și moral și acțiunea

reconvențională înaintată de Gorban Pavel împotriva lui Tudor Mihail privind încasarea

prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, prin care s-a

declarat inadmisibil recursul înaintat de Gorban Pavel,

a c o n s t a t a t :

La 23 februarie 2016 Tudor Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gorban Pavel solicitând încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune în mărime de 4100 lei, venitul ratat în mărime de 65 000 ruble rusești,

echivalentul a 25 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că prin sentința judecătoriei

Bălți din 23 octombrie 2015 Gorban Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.152 alin.1) Cod penal.

În cadrul procesului penal a fost înaintată acțiune civilă, însă aceasta a fost

admisă în principiu și lăsată pentru examinarea în ordine civilă.

Menționează că, în urma cauzării vătămărilor corporale a avut nevoie de îngrijire

medicală, intervenții chirurgicale, tratament, achitând pentru radiografie suma de 250

lei, apoi a fost nevoit să se adreseze la medicul legist pentru efectuarea expertizei

medico-legale, pentru care a achitat 57 lei.

Pentru investigațiile necesare a fost nevoit să se deplaseze de mai multe ori la

Chișinău și de fiecare data avea nevoie să fie ajutat de soția sa.

Toate cheltuielile necesare pentru tratament le-a suportat personal.

1

Pe perioada tratamentului a fost îndreptat pentru investigații la Chișinău, la

specialist care în mun. Bălti nu este.

La Centrul național științifico-practic de medicina urgentă a fost efectuată

tomografia computerizată craniocerebrală, pentru care a achitat 714 lei.

Pentru tratament, în baza rețetelor primite de la medic, a procurat medicamente în

sumă de 1470 lei. Fiind nevoit să se deplaseze la Chișinău de 5 ori, de fiecare dată cu

soția pentru a-l ajuta, a cheltuit suma de 600 lei.

Totodată a invocat că din cauza leziunilor suportate a fost în imposibilitate de a

munci, însă în perioada respectivă a activa în baza unui patent în Federația Rusă și avea

încheiat un contract de muncă pentru perioada 16 iunie 2014-24 iulie 2014 valoarea

căruia era de 65 000 ruble rusești ce constituie 25000 lei.

Astfel, a ratat venitul cu care uram să își întrețină familia și totodată a fost

sancționat pentru neexecutarea contractului.

Relatează reclamantul că prin acțiunile lui Gorban Pavel i-au fost cauzate atât

prejudicii materiale cît și prejudiciu moral manifestat prin suferințe psihice și fizice,

stări de stres, frustrare, precum și consecințele leziunilor suportate.

În drept acțiunea fost întemeiată în baza prevederilor art.1398, 1422, 1423 Codul

civil.

În cadrul examinării acțiunii inițiale, la 18 aprilie 2016 Gorban Pavel a înaintat

acțiune reconvențională împotriva lui Mihail Tudor solicitând încasarea prejudiciului

material în mărime de 22 819,20 lei, prejudiciu moral în mărime de 25 000 lei și venit

ratat în mărime de 90 000 lei.

În motivare a menționat că, la 08 iunie 2014 a avut loc un conflict între dânsul și

Tudor Mihali, iar în urma conflictului ambii au fost pedepsiți și ambii au avut de suferit.

In privința sa, s-a intentat un dosar penal, iar în privința lui Tudor Mihail un dosar

contravențional, care nu a fost contestat.

A relevat că, conform raportului de consultare medico-legală nr.67 din 10 iunie

2014 s-a constatat că i-au fost cauzate leziuni neînsemnate.

Însă consideră că medicul legist l-a examinat superficial, deoarece nu s-a efectuat

careva investigații.

La 12 iunie 2014 s-a adresat la medic cu dureri în cotul drept, iar drept rezultat a

fost internat la spital până la 20 iunie 2014, după care a urmat tratament ambulatoriu,

deoarece a avut diagnostic clinic fractură închisă consolidată cap os radial antebraț

drept.

Prin urmare, nu au fost leziuni neînsemnate, ci vătămări corporale medii cu o

dereglare de sănătate de lungă durată mai mult de 21 zile.

După incident, Tudor Mihail a fost sancționat conform art.78 alin.(2) Codul

contravențional la amendă de 35 u.c., cu ce nu este de acord, însă din considerentul că a

fost ocupat cu efectuarea operației, a mai multor tratamente și investigații legate de

dosarul penal pornit împotriva lui, nu a ținut sub control contestarea acțiunilor organului

de urmărire penală pornit împotriva lui Mihai Tudor.

Astfel, a suferit în urma confruntărilor, a avut nevoie de îngrijiri medicale la fel și

intervenții chirurgicale, tratament medical ca urmare a durerilor care au apărut după o

perioadă de timp, se tratează și în prezent, a avut alte cheltuieli de deplasare la spitalul

2

clinic de traumatologie și ortopedie din Chișinău pentru operații, incomodități generate

de acest incident cum ar fi: timpul pierdut în perioada urmăririi penale și judecată,

efectuarea a mai multor expertize și contra expertize pe care le-a achitat și de fiecare

dată făcea renghen (9 renghenuri a cîte 74 lei= 666 lei și 3 renghenuri a cîte 150 lei=450

lei), deplasări la medicul din mun. Chișinău pentru consultări de 5 ori) și cheltuieli

suplimentare pentru diferite proceduri (conform catalogului de tarife pentru servicii

medicale).

In urma altercațiilor i-au fost deteriorate hainele de pe el, care costau 7000 lei, iar

după acestea nu mai pot fi folosite.

Mai invocă că, în perioada de 02 iunie 2014 a avut încheiat un contract individual

de muncă cu societatea cu răspundere limitată ”Runfelsia” în calitate de șofer, din

considerentul că a suferit traume la mînă și urma a se trata îndelungat, și totodată era

nevoie să se prezinte la organul de poliție, în consecință nu și-a onorat obligațiile de

serviciu, și ca consecință a concediat, astfel există legătura cauzală dintre acțiunile lui

Tudor Mihai, fiindu-i afectate drepturile nepatrimoniale, ca urmare a cauzării

vătămărilor corporale.

Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 s-a admis parțial cerere de

chemare în judecată înaintată de Tudor Mihail.

S-a încasat de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail prejudiciu material

cauzat prin infracțiune în mărime de 4100 lei, prejudiciu moral în mărime de 1000 lei și

cheltuieli de judecată în mărime de 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională înaintată de către Gorban Pavel a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 a fost încasată

de la Gorban Pavel în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 223 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 19 iulie 2016, Gorban Pavel a

declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei decizii prin care să

fie admisă acțiunea reconvențională și respinsă cererea de chemare în judecată înaintată

de Tudor Mihail.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017, a fost admis apelul

declarat de Gorban Pavel.

S-a modificat hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea ce ține de

încasarea prejudiciului material de la Gorban Pavel în beneficiul lui Tudor Mihail fiind

micșorată suma de la 4100 lei la 3909 lei.

S-a casat parțial hotărârea judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016 în partea încasării

prejudiciului moral în beneficiul lui Gorban Pavel și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin

care s-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel prejudiciul moral în

mărime de 150 lei. În rest hotărârea s-a menținut.

S-a încasat de la Tudor Mihail în beneficiul lui Gorban Pavel cheltuieli de

judecată în mărime de 1250 lei.

La 15 mai 2017 Gorban Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 14 februarie 2017,solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea

3

unei decizii prin care să fie admisă integral acțiunea reconvențională și respinsă cererea

de chemare în judecată depusă de Tudor Mihail.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, s-a declarat

inadmisibil recursul înaintat de Gorban Pavel.

La 13 septembrie 2017 Gorban Pavel a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2017 și a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017.

Drept temei de revizuire a încheierii instanței de recursul, revizuientul a invocat

prevederile art.449 lit. a) și e) Codul de procedură civilă.

Consideră revizuientul că, la examinarea recursului instanța de recurs a aplicat

eronat legea materială.

Cu referire la termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul reține că

potrivit art. 450 lit.a) și d) cererea de revizuire se depune n termen de 3 luni din ziua în

care sentința penală a devenit irevocabilă –în cazul prevăzut la art.449 lit.a), în termen

de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de hotărîrea, sentința sau

decizia anulată sau modificată care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau

deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art.449 lit.e).

Curtea Supremă de Justiție a adoptat încheierea de inadmisibilitate a recursului la

05 iulie 2017.

Revizuentul a declarat cerere de revizuire la 13 septembrie 2017, respectiv

revizuirea este depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

In conformitate cu art.453 alin.1) lit.a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

Temeiurile de revizuire sunt indicate în dispoziția art.449 din Codul de procedură

civilă.

Potrivit prevederilor art.449 lit.a) Codul de procedură civilă revizuirea se declară în

cazurile în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu pricina care se judecă; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau

decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau

deciziei a căror revizuire se cere.

Colegiul menționează că, la caz temeiurile de drept invocate în cererea de revizuire

nu sunt aplicabile, or prezentarea de către revizuit a încheierii judecătoriei Bălți din 15

iunie 2016 prin care s-a anulat condamnarea condiționată conform sentinței judecătoriei

Bălți din 23 octombrie 2015 în privința lui Gorban Pavel, nu denotă că, în cazul în care

ultimul a fost condamnat printr-o sentință penală irevocabilă, în privința acestuia nu

poate fi intentată și acțiune civilă prin care să fie examinată cerința privind repararea

prejudiciului material și moral.

4

Potrivit art.1389 alin. (1) Codul civil temeiul răspunderii delictuale apare în cazul

în care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

Așadar, infracțiunea comisă de către Gorban Pavel este una care atentează la viața

și sănătatea persoanei și astfel survine și răspunderea delictuală.

De asemenea, potrivit art.387 alin.(3) Codul de procedură penală în cazuri

excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar

trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Colegiul reține că, potrivit sentinței judecătoriei Bălți din 23 octombrie 2015 în

cadrul procesul penal, Tudor Mihai a înaintat acțiune civilă, care a fost admisă în

principiu și lăsată pentru examinare în ordine civilă separată, deoarece a existat

necesitatea probării și argumentării suplimentare a cerințelor invocate.

Prin urmare, intentarea ulterioară a acțiunii civile este întemeiată, dat fiind faptul

că în cadrul procesului penal a fost constatată doar vinovăția inculpatului, însă în cadrul

procesului civil, instanța urmează să constate prejudiciul suportat, atît material cît și

moral.

Astfel, alegațiile revizuientului nicidecum nu constitui temei de revizuire, ci doar

un dezacord cu hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă.

Art. 449 lit.e) Codul de procedură civilă statuează, că revizuirea unui act

judecătoresc poate fi solicitată doar dacă s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii a căror revizuire se cere, la caz însă,

a fost anulată doar executarea totală a pedepsei și nici de cum nu sentința prin care

Gorban Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul căreia

se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Astfel, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea

acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar

în substanța sa.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul

Brumărescu contra României).

Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin

îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva

securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de

voluminoase a CtEDO.

Colegiul constată că în speță, nu sunt întrunite cumulativ condițiile de

admisibilitate a revizuirii menționate la art.449 din Codul de procedură civilă dar și de

jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în

puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale

hotărârii, care au devenit cunoscute instanței, numai după terminarea procesului.

5

Din considerentele menționate completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 alin.1lit.a) Codul de procedură civilă,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de revizuire declarată de Gorban Pavel împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6