2ra-1068/17 — încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1068/17

prima instanță: Judecătoria Orhei – V. Cupcea

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, D. Manole,

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat, Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Pînzari Valerian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pînzari Valerian

împotriva lui Mironaș Gheorghe privind încasarea prejudiciului material și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Pînzari Valerian și menținută hotărârea

Judecătoriei Orhei din 01 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă

La 15 iulie 2016, Pînzari Valerian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mironaș Gheorghe privind încasarea prejudiciului material și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat, că în baza deciziei

Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2013 s-a emis titlu executoriu privind

încasarea de la Pînzari Valerian în beneficiul lui Mironaș Gheorghe prejudiciul

moral în sumă de 50 000 lei.

Menționează că, Mironaș Gheorghe a primit de la reclamant în contul

reparării prejudiciului material suma de 26 383 lei, ce se atestă prin recipisele

semnate personal de către pârât. La 25 februarie 2016, în baza încheierii

executorului judecătoresc Țărnă Victoria, reclamantul a achitat lui Mironaș

Gheorghe suma de 40 000 lei.

1

Consideră, că paguba materială nu trebuia să fie achitată lui Mironaș

Gheorghe deoarece, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2013 s-a

încasat doar prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.

Susține, că Mironaș Gheorghe a primit de la Pînzari Valerian în total suma de

66 403 lei, care depășește suma de 50 000 lei încasată cu titlu de prejudiciul moral,

prin ce i-a fost cauzat prejudiciul material în sumă de 16 383 lei și din care cauză i

s-a cauzat suferințe fizice și psihice.

Afirmă că, cererea prealabilă expediată în adresa lui Mironaș Gheorghe la

09 iunie 2016, fiind recepționată la 14 iunie 2016, a rămas fără răspuns.

Solicită, reclamantul suma de 26 383 lei achitată lui Mironaș Gheorghe să fie

recunoscută cu titlu de prejudiciul moral, să se despună încasarea de la pârât a

prejudiciului material în sumă de 16 383 lei și repararea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 01 noiembrie 2016, cererea de chemare

în judecată înaintată de Pînzari Valerian a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Pînzari Valerian la

24 noiembrie 2016 a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de către Pînzari Valerian și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei

din 01 noiembrie 2016.

La 31 martie 2017, Pînzari Valerian, a declarat recurs solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărârii

cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești, care

urmează a fi casate în temeiul art. 432 alin. (1) și (2) lit. a), b), c) CPC, pentru

încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și procedural.

Consideră, că suma de 26 383 lei cu titlu prejudiciului material achitată lui

Mironaș Gheorghe, primită de către ultimul în mod ilegal fiind, i-a cauzat

prejudiciul material în sumă de 16 383 lei și moral în mărime de 50 000 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

09 februarie 2017 (f.d. 101-102), fiind expediată în adresa părților prin scrisoarea

de însoțire a Curții de Apel Chișinău la 24 februarie 2017 (f.d. 103), confirmarea

privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

2

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 31 martie 2017, prin intermediul oficiului poștal în

termen (f.d. 110-113,114).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pînzari Valerian, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

3

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Pînzari Valerian în

cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus

controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea

în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Pînzari Valerian, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Pînzari Valerian, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4

5