2ra-216/18 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infracțiune

Dosarul nr. 2ra-216/18 Prima instanță - (Judecătoria Bălți) N. Costaș Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, A.Garbuz, E. Grumeza Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Pilat Ion, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Moroșan Victor împotriva lui Pilat Ion cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 septembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Pilat Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, c o n s t a t ă : La 25 noiembrie 2015, Moroșan Victor s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Pilat Ion solicitând încasarea prejudiciului material în sumă de 12700 lei, prejudiciu moral în mărime de 50000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 8000 de lei.

În motivarea acțiunii a relatat că la 31 august 2012 în urma unui conflict iscat între vecini, Pilat Ion i-a aplicat cu piciorul lovituri în mai multe regiuni ale corpului lui Moroșan Victor, astfel cauzându-i vătămări corporale medii, iar ca urmare organul de urmărire penală a intentat o cauză penală în baza art. 152 alin.1) Cod penal în privința lui Pilat Ion. Menționează că prin sentința Judecătoriei Bălți din 25 aprilie 2013 procesul penal a fost încetat în legătură cu existența unei decizii privind aplicarea pedepsei pentru fapta comisă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2013, sentința Judecătoriei Bălți din 25 aprilie 2013 a fost menținută. Prin decizia Curții Supreme de Justiței din 10 iunie 2014, a fost casată decizia instanței de apel și s-a transmit cauza spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2015 a fost casată sentința Judecătoriei Bălți din 25 aprilie 2013 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Pilat Ion Tudor a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul 1 comunității în mărime de 180 ore. Prin Curții Supreme de Justiție din 22 iulie 2015, recursul înaintat de inculpatul Pilat Ion împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2015, a fost declarat inadmisibil. Afirmă că Pilat Ion, prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, urmează să îi compenseze cheltuielile materialele pentru restabilirea stării de sănătate și anume să acopere cheltuielile de implant al testiculului prin intervenție de endoprotezare.

Susține reclamantul că prețul unei astfel de operație, cu tot cu spitalizare este de 4000 lei, iar prețul implantului de 6400 lei, confirmate prin certificatul eliberat de către o clinică medicală specializată. Pentru adresarea la clinică suplimentar a fost nevoit să mai suporte și alte cheltuieli precum, 100 de lei pentru rezonanța magnetică, 1600 de lei pentru tratament, 400 de lei cheltuieli de transport, în total suma de 2100 de lei. Astfel, consideră că Pilat Ion urmează să compenseze prejudiciul material și moral cauzat prin comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat. Consideră reclamantul că din cauza acțiunile cuplabile ale pârâtului a suportat suferințe psihice și fizice, ce au atentat la starea de sănătate și astfel poate pretinde despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat în suma de 50000 lei, datorită faptului că i s-a cauzat un stres și o incertitudine referitor la integritatea sa corporală.

Totodată, susține că în cadrul procesului penal a suportat și cheltuieli de asistență juridică, care la fel urmează a fi compensate de către pârât. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de Moroșan Victor a fost admisă parțial. S-a încasat de la Pilat Ion în beneficiul lui Moroșan Victor prejudiciul material în mărime de 12500 de lei, prejudiciul moral de 10000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8000 de lei. S-a încasat de la Pilat Ion în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 475 lei. În rest, pretențiile înaintate de Moroșan Victor au fost respinse.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prejudiciul material pretins de către reclamant este demonstrat prin certificatul eliberat de către Clinica medicală CME „Sancos” din care se denotă că Moroșan Victor a fost consultat de către chirurgul plastician care a stabilit diagnoza Monarhism posttraumatic cu recomandarea intervenției de endoprotezare testiculară, implantul fiind estimat la prețul de 6400 de lei, iar spitalizarea și intervenția la suma de 4000 de lei, fapt ce se deduce și din cartela medicală a pacientului. La fel instanța a constatat ca întemeiată și pretenția de încasarea a prejudiciului material suplimentar în sumă de 2100 lei compus din cheltuieli pentru adresarea la clinică, rezonanță magnetică, tratament și cheltuieli de transport, dat fiind faptul că în probarea pretenției au fost prezentate copiile bonurilor fiscale din care rezultă cheltuielile suportate.

De asemenea, instanța a reținut că pretenția înaintată de Moroșan Victor privind încasarea prejudiciului moral este întemeiată, în situația în care pârâtul pentru acțiunile sale a fost condamnat prin sentință devenită irevocabilă, iar reclamantul recunoscut ca parte vătămată în cadrul procesului penal, căruia i s-au cauzat suferințe atât fizice cât și psihice, a suferit schimbări negative ale organismului ce contravin funcționarii sale 2 biologice normale. Referitor la mărimea prejudiciului moral instanța a reținut că unul din criteriile orientative generale de apreciere este criteriul echității, potrivit căruia echivalentul bănesc trebuie să prezinte o justă despăgubire, gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate reclamantului ca parte vătămată, gradul de vinovăție a pârâtului ca autor la prejudiciului moral.

A mai reținut că atât în cadrul procesului penal, unde reclamantul a avut calitate de parte vătămată a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, fiind asistat de către un avocat, cît și în cadrul procesului civil prezent la fel a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3000 de lei, formate din întocmirea acțiunii civile, participarea la opt ședințe de judecată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 august 2016, Pilat Ion a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, solicitând casarea hotărîrii primei instanțe și remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 septembrie 2017, s-a respins apelul declarat de Pilat Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016. La 16 noiembrie 2017, Pilat Ion a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 septembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Moroșan Victor. În motivarea recursului a indicat că reclamantul nu probează cheltuielile în sumă de 10400 de lei, pentru tratarea vătămărilor corporale cauzate de Pilat Ion, însă invocă că acesta sumă de bani este necesară pentru efectuarea intervenției chirurgicale pentru implant de testicul și endoprotezare testiculară.

La dosar nu a fost anexată proba care demonstrează legătura de cauzalitate dintre vătămările corporale medii și intervenția chirurgicală menționată. Susține că potrivit materialelor dosarului se constată că lui Moroșan Victor i–au fost cauzate leziuni corporale sub formă de plăgi contuse a regiunii occipitale și bărbiei, contuzia scrotului, extorcația de buză superioară pe centru care se constată a fi vătămare corporală medie. Menționează că la examinarea cauzei în fond nici prima instanță, nici instanța de apel nu a ținut cont de lipsa probatoriului în ceea ce privește acțiunile infracționale a lui Pilat Ion și prejudiciu invocat de către reclamant. La fel reclamantul consideră că și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 8000 lei nu au fost probate.

Totodată, recurentul susține că examinarea cauzei în primă instanță a avut loc cu încălcarea normelor procedurale civile, fără citarea legală a pârâtului și astfel i-a fost încălcat dreptul la apărare, dreptul la judecarea cauzei în mod echitabil, accesul liber la justiție prevăzut de art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.6 din Convenție. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 12 septembrie 2017. Potrivit avizului de recepție, recurentul a recepționat decizia motivată a instanței de apel, la 27 octombrie 2017 (f.d.164). Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3 Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recurentul a declarat e recurs la 16 noiembrie 2017, respectiv în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 4 Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Pilat Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Pilat Ion. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 5