2r-1021/16 — repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: N. Costaș dosarul nr. 2r-1021/16

instanța de apel: E. Ababei, A. Garbuz, N. Chircu

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând recursul declarat de către Pilat Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Moroșan Victor

împotriva lui Pilat Ion cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, prin care nu s-a

dat curs cererii de apel depuse de către Pilat Ion, reprezentat de avocatul Pralea

Grigore și s-a acordat termen apelantului pentru prezentarea apelului în original și a

dovezii de plată a taxei de stat,

c o n s t a t ă:

La 25 noiembrie 2015, Moroșan Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pilat Ion cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că sunt vecini cu pârâtul Pilat Ion, ambii locuind

în casa nr. 15 din str. Șevcenco, mun. Bălți.

Menționează reclamantul că, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie

2015, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iulie 2013, Pilat Ion a

fost recunoscut vinovat și tras la răspunderea penală în baza art. 152 alin. (1) din Codul

penal.

Susține că în urma acțiunilor pârâtului din data de 31 august 2012, i-au fost

cauzate leziuni corporale sub forma de plăgi contuze a regiunii occipitale și a bărbiei,

contuzia scrotului, excoriația pe buza superioară pe centru.

Remarcă că pentru restabilirea stării de sănătate are nevoie de intervenție

chirurgicală.

Afirmă că, potrivit certificatului nr. 16 din 12 februarie 2013, eliberat de

CME ,,Sancos”, prețul operației se estimează la un cost aproximativ de 6400 lei-

implantul și 4000 lei - spitalizarea și intervenția.

Prin urmare, consideră că pârâtul Pilat Ion urmează să-i repare prejudiciul

material cauzat prin vătămarea sănătății în suma totală de 10 400 lei și să achite costul

tratamentului operator.

Indică că, pentru adresarea la CME ,,Sancos” a fost nevoit să achite 100 lei,

pentru rezonanță magnetică - 1 600 lei, pentru tratament - 300 lei, pentru transport -

100 lei, iar în total suma de 2 100 lei, cheltuieli care au fost suportate suplimentar din

vina pârâtului și care urmează a fi recuperată de către Pilat Ion.

Relevă că cuantumul prejudiciului moral urmează a fi determinat în

conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și legislația

națională.

În acest sens, insistă că în urma acțiunilor culpabile ale pârâtului au fost cauzate

suferințe atât pe plan fizic, cât și psihic, considerând că i-a fost cauzat prejudiciul

moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei.

Mai menționează că, pe parcursul examinării cauzei penale a fost apărat de

avocatul Corineț Nicolai, pentru serviciile căruia a achitat suma de 5 000 lei.

Iar, pentru inițierea prezentului litigiu a fost nevoit să suporte cheltuieli

suplimentare pentru asistența juridică a avocatului, pentru care a achitat suma de 3 500

lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată WL 831060, cheltuieli care în corespundere

cu art. 96 CPC, urmează să fie recuperate din contul pârâtului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398, art. 1419, art. 1422 din

Codul civil.

Solicită repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale și a

sănătății prin încasarea de la Pilat Ion în beneficiul lui Moroșan Victor în vederea

reparării tratamentului operator în sumă de 10 600 lei și prejudiciul material

suplimentar în sumă de 2 100 lei și încasarea cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 8 500 lei.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei și-a concretizat cerințele, solicitând

încasarea de la pârât a prejudiciului material în sumă de 10 400 lei, prejudiciul material

suplimentar în sumă de 2 100 lei, care constituie cheltuieli suportate în legătură cu

tratamentul său, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5000 lei și 3000 lei, ce se confirmă prin bonurilor de plată

anexate la materialele cauzei, iar în total 8000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, acțiunea a fost admisă parțial

fiind încasat de la Pilat Ion în beneficiul lui Moroșan Victor prejudiciul material în

sumă de 12 500 lei, 10 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, 8 000 lei cu titlu de

asistență juridică și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 475 lei, în rest

acțiunea a fost respinsă (f. d. 99-102).

La 13 august 2016, Pilat Ion, reprezentat de avocatul Pralea Grigore a depus

apel în xerocopie împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea acestuia

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care a dispune

rejudecarea cauzei de către prima instanță în alt complet de judecată (f. d. 95-96).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de către Pilat Ion, reprezentat de avocatul Pralea Grigore, s-a

acordat apelantului termen până la data de 08 noiembrie 2016, ora 09.00 pentru

prezentarea cererii de apel în original și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

357 lei, totodată fiindu-i explicat că dacă apelantul nu va îndeplini în termen indicațiile

din încheierea judecătorească, cererea de apel va fi restituită fără examinare (f. d. 107).

La 27 octombrie 2016, Pilat Ion a declarat recurs împotriva încheierii instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu

transmiterea cererii de apel pentru examinare la Curtea de Apel Bălți (f. d. 112).

În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Cu referire la prevederile art. 86 CPC, indică că instanța judecătorească

soluționează cererile părților privind amânarea sau eșalonarea plății taxei de stat ținând

cont de situația lor materială.

În acest sens, susține că situația materială a familiei este foarte grea, deoarece

familia este compusă din 5 membri dintre care trei copii minori, soția care este

încadrată în gradul II de invaliditate, iar câștigul lui constituie nu mai mult de 2 000

lei, suma care este insuficientă pentru plata serviciilor comunale și procurarea

produselor alimentare.

Remarcă că, circumstanțele sus menționate, nu au fost examinate de către Curtea

de Apel Bălți, iar încheierea instanței de apel de a nu da curs cererii de apel este

prematură.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Materialele cauzei atestă că recurentul Pilat Ion a recepționat copia încheierii

instanței de apel din 18 octombrie 2016, la data de 24 octombrie 2016, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție ce se conține în materialele cauzei (f. d. 110).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Pilat Ion s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la data de 27 octombrie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Conform art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art. 364 și art. 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel, dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din materialele cauzei, rezultă cu certitudine că la data de 13 august 2016,

Pilat Ion, reprezentat de avocatul Pralea Grigore a depus apel în xerocopie împotriva

hotărârii Judecătoriei Bălți din 19 iulie 2016, fără a achita taxa de stat la depunerea

apelului în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care direct indică că cererea de apel

se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare

în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea

vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești,

cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de

eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. j) al Legii taxei de stat nr.

1216 XII din 03 decembrie 1992 pentru cererea de apel împotriva hotărârilor

instanțelor judecătorești taxa de stat se stabilește în cuantum de 75% din taxa ce

urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri

(plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din

suma contestată.

Raportând la caz prevederile legale enunțate, instanța de recurs reține că instanța

de apel stabilind că apelantul nu a prezentat apelul în original și nu achitat taxa de stat

la depunerea cererii de apel, prin prisma prevederile art. 368 alin. (1) CPC întemeiat a

dispus, prin încheierea din 18 octombrie 2016, de a nu da curs cererii de apel depusă

de către Pilat Ion, reprezentat de avocatul Pralea Grigore acordându-i ultimului un

termen pentru prezentarea apelului în original și a dovezii de plată a taxei de stat în

mărime de 357 lei.

În acest context, argumentele invocate de către recurent precum că este în

imposibilitate de a achita taxa de stat din motivul situației materiale a familiei, nu

constituie temei de admitere a recursului și casarea încheierii instanței de apel,

deoarece la depunerea cererii de apel, recurentul nu a prezentat probe ce ar confirma

situația financiară precară și nu a solicitat instanței scutirea de la plata taxei de stat sau

eșalonarea plății taxei de stat în condițiile art. 86 CPC.

Altfel spus, cerința cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel sau eșalonarea plății acesteia, urmează a fi înaintată în instanța de apel,

care este competentă de a o examina, cu anexarea probelor ce confirmă situația

materială dificilă.

În acest context, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că

în situația din speță, prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu

se încalcă dreptul recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de

legislația internă cât și de internațională.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28

mai 1985).

Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, decât dacă acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo

vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces la un

tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa.

Pentru considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

cu menținerea încheierii Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a), CPC, completul Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Pilat Ion.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Moroșan Victor împotriva lui Pilat Ion cu

privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță