2ra-1633/18 — constatarea faptului cu valoare juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului cu valoare juridică
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1633/18 — constatarea faptului cu valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1633/18
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud: G. Comerzan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
ÎNCHEIERE
12 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Mariana Pitic
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Liubov
Voloșenco
în cauza civilă, la cererea depusă de petiționara Liubov Voloșenco, persoană
interesată Consiliul raional Briceni cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică,
împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de Consiliul raional Briceni, a fost casată hotărârea din 05
decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și a fost emisă o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă:
La data de 16 februarie 2017 petiționara Liubov Voloșenco, persoană interesată
Consiliul raional Briceni a depus cerere cu privire la constatarea faptelor cu valoare
juridică.
În motivarea cererii petiționara a indicat că, părinții săi, Pritula Ivan și Tcaci
Liubovi Ivan, precum și buneii Pînzari Tcaci Ivan Vasile și Pînzari Tcaci Anna Ivan
au fost victime a represiunilor politice, cărora le-au fost confiscate toată averea.
A susținut că, averea părinților săi care a fost confiscată în anul 1949 era
compusă din următoarele bunuri: casa de locuit 12x8x3 (fundament-piatră, pereți-
saman, acoperiș-draniță); casă de locuit 12x6x3 (fundament-piatră, pereți-saman,
acoperiș-draniță); sură pentru oloiniță 12x6x3; oloiniță cumpărată în anul 1939 cu
200000 lei; șopron din scânduri pentru vite 6x2x3 (fundament-piatră, pereți-saman,
acoperiș-draniță); sîiac din scânduri pentru păpușoi 6x2x3x (acoperiș-draniță): gard din
scânduri cu 2 porți din stejar, lungimea 120 m; beci 6x3,5x2,5 (din piatră); fântână;
grădină 50 ari, din care 10 ari pentru construcții și 40 ari pentru cartofi, legume, sfeclă
și roșii; pomi fructiferi – 16; 28 știubeie cu familii de albini; prisacă 8x8 m; știubeie
1
goale -15; pres de stors mierea (medogonca) și alt inventar de uz casnic; pământ 5 ha,
din care 1 ha - păpușoi, 1 ha - răsărită, 1 ha - soia, 0,5 ha - sfeclă de zahăr și 0,5 ha –
lucernă, 16 oi - femele de prăsilă; 15 kg de miere; 8 kg de ceară; 1500 kg de grâu; 60
kg cânepă; 5000 kg păpușoi, 800 kg răsărită; 50 kg fasole; în anul 1948 s-a achitat
impozit: 7000 rub, împrumutat la stat 3000 rub; în anul 1949 s-a achitat impozit: 3000
rub, împrumutat la stat 2400 rub; căruță pentru 2 cai, din metal - 1 buc; iapă cu căpăstru
- 1 buc; plug de fier - 1 buc; grapă de lemn cu dinți de metal – 1; cultivator – 1; cântar
de capacitate mare – 1; vacă de 5 ani – 1; vițel de 6 luni – 1; porci câte 100 kg - 5
capuri; inventar agricol - 3 sape noi, topor, 2 coase, 2 greble, 3 lopeți; 4 beschii,
ciocane, clește; sofa; 2 paturi (din metal și din lemn); haine; dulap din lemn pentru
haine; dulap-bufet pentru veselă; covor (5x2 m) - 1; covor ungherari (4x2,5 m) – 1; 3
paritari - lungimea 15 m; 14 lăicere din lână cu lungimea 5,7 m; 11 lăicere din cânepă
cu lungimea 5,5 m; 8 perne 85x85 cm; 3 mese mari; 2 mese mici; farfurii-100 buc;
linguri – 50 buc; 3 ceaune; oală de lut - 15 buc; căldări - 5 buc; căni; pahare; furculițe;
cratițe; taburete; ligheane; laițe și scaune, iar a buneilor era compusă din casa de locuit
10x7,5x3 (fundament-piatră, pereți-saman, acoperiș- draniță); șopron din scânduri
10x4,3 acoperiș – draniță; șopron de locuit 6x3 m acoperiș draniță; șopron de locuit
8x4 din cărămidă roșie acoperiș draniță; sîiac din scânduri pentru păpușoi 4x2x3
acoperiș-draniță; fântână; vacă 5-6 ani - 1 buc; juncă - 6 luni - 1 buc; căruță pentru 2
cai – 1; cal cu toate necesare (șa, căpăstru); inventar agricol compus din plug, boroană,
semănătoare, cultivator, cântar, săpi, lopeți; oi - 33 buc; 33 știubei de albini; inventar
necesar de a îngriji de albini; medogonka și alt inventar; grădină 3ha din care 1 ha -
grâu, 1 ha – păpușoi și 1 ha – răsărită; beci 4,5x2,5x3 (din piatră); mobilă; veselă;
îmbrăcăminte și lemne de foc.
A solicitat constatarea faptului că în anul 1949 părinților săi, Pritula Ivan și Tcaci
Liubovi Ivan, precum și buneilor Pînzari Tcaci Ivan Vasile și Pînzari Tcaci Anna Ivan,
care au fost victime a represiunilor politice le-au fost confiscate bunurile indicate supra.
Prin hotărârea din 05 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, a fost
admisă parțial cererea petiționarei Liubov Voloșenco și a fost constatat că la momentul
represiunilor politice în anul 1949 lui Pritula Ivan Dmitrii și Pritula-Tcaci Liubovi Ivan
le-a fost confiscat următoarele bunuri: sîiac din scânduri pentru păpușoi 6x2x3x
(acoperiș-draniță); gard din scânduri cu 2 porți din stejar, lungimea 120 m; beci
6x3,5x2,5 (din piatră); grădini 50 ari: (10 ari pentru construcții, 40 ari pentru grădină);
pomi fructiferi - 16; 28 știubeie cu familii de albini prisacă 8x8 m; 15 știubeie goale;
pres de stors mierea (medogonca); pământ 5 ha; 16 oi - femele de prăsilă; 15 kg de
miere; 8 kg de ceară; 1500 kg de grâu; 60 kg de cânepă; 5000 kg păpușoi; 800 kg
răsărită; 50 kg fasole; căruță pentru 2 cai, din metal - 1 buc; o iapă; plug de fier - 1 buc,
grapă de lemn cu dinți de metal – 1; cultivator – 1; cântar de capacitate mare – 1; vacă
de 5 ani – 1; vițel de 6 luni – 1; porci câte 100 kg - 5 capete; 3 sape noi; topor; 2 coase,
2 greble; 3 lopeți; 4 beschii; o sofa, 2 paturi (din metal și din lemn); dulap din lemn
pentru haine; dulap-bufet pentru veselă; covor (5x2 m) -1; covor ungherari (4x2,5 m)
– 1; 3 paritari - lungimea 15 m; 14 lăicere din lână cu lungimea 5,7 m; 11 lăicere din
cânepă cu lungimea 5,5 m; 8 perne 85x85 cm; 3 mese mari; 2 mese mici; farfurii 100
2
buc; linguri 50 buc; 3 ceaune; oale de lut - 15 buc; căldări - 5 buc. Totodată, a fost
constatat faptul că la momentul represiunilor politice în anul 1949 lui Pînzari -Tcaci
Ivan Vasile și Pînzari Tcaci Anna Ivan le-a fost confiscat următoarele bunuri: sîiac din
scânduri pentru păpușoi 4x2x3, acoperiș-draniță; vacă 5-6 ani - 1 buc; juncă - 6 luni -
1 buc; căruță pentru 2 cai – 1; un cal; oi - 33 buc; 33 știubeie de albini; medogoncă:
grădină 3 ha; beci 4,5 x 2,5 x3 (piatră). În rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Consiliul raional Briceni, a fost casată hotărârea din 05 decembrie 2017 a
Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost scoasă
de pe rol cererea petiționarei Liubov Voloșenco, persoană interesată Consiliul raional
Briceni cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, la soluționarea cererilor în
procedura specială între părți nu poate să persiste un litigiu de drept, pe când, în situația
din speță, se exprimă o neînțelegere sau conflict ivit între două persoane cu privire la
modul de realizare a conținutului raportului juridic respectiv.
În circumstanțele descrie, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a constatat
imposibilitatea examinării cererii formulate de Liubov Voloșenco în procedura
specială, deoarece astfel de cerințe pot fi judecate doar în procedura litigioasă odată cu
cerința de restituire a bunurilor sau a valorii bunurilor confiscate.
Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că conform art. 281 al. 2) lit. k)
CPC, instanța judecă pricinile în care i se cere să constate faptul represiunii politice.
Respectiv, procedurii speciale, nici nu-i revine competența constatării apartenenții
bunurilor confiscate de la personalele represate.
În concluzie, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a relevat că conform art. 282
lit. c) CPC, pentru a se constata o faptă cu valoare juridică, urmează ca această soluție
să nu fie legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține de competența instanței
judecătorești. Iar, din speța respectivă, rezultă că petiționarul solicită constatarea averii
confiscate în urma represiunilor politice pentru ca ulterior să solicite încasarea
contravalorii bunurilor, însă asemenea cerințe se soluționează doar în procedura
contencioasă în cazul dezacordului cu sumele propuse de organele competente.
La data de 19 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Liubov Voloșenco a
declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei
instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a constat și elucidat pe
deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei în fond, a încălcat și
aplicat greșit normele de drept material și a apreciat în mod arbitrar probele, iar în
rezultat i-a încălcat drepturile și libertățile fundamentale.
A afirmat că, Consiliul raional Briceni și Comisia Specializată pentru
examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma
represiunilor politice au participat la examinarea cauzei civile nr. 2-82/17, în calitate
procesuală de persoane interesate, neavând drepturi și obligații procedurale a părților
prevăzute de art. 50, 60, 68 Cod de procedură civilă.
3
A specificat că, instanța de fond corect a stabilit faptul posesiei, folosinței și
dispoziției asupra bunurilor ce au fost confiscate de la părinții și buneii săi în cazul în
care nu dispune de acte justificative care nu s-au păstrat în arhiva de stat.
A notat că, deși apelul declarat de Consiliul raional Briceni a fost depus în afara
termenului legal prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel
a dispus intentarea procedurii de apel.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 martie 2018.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 24 aprilie 2018 (f.d.
166).
Astfel, recursul, declarat la data de 19 iunie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
4
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Liubov Voloșenco nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de
Liubov Voloșenco, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Liubov Voloșenco ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Liubov Voloșenco se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Mariana Pitic
5