3ra-677/18 — anularea procesului-verbal de receptie finala

Dosarul nr. 3ra-677/18 Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Râșcani: L. Holevițcaia Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 05 septembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Boiadji Vitalie, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Conțescu Olga împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Conțescu Alexandr, Conțescu Sergiu și Boiadji Vitalie cu privire la repunerea în termen și contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost admise apelurile declarate de către Primarul General al mun.

Chișinău și Boiadji Vitalie, casată hotărârea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 23 februarie 2016, Conțescu Olga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, dânsa începând cu anul 1981 locuiește pe adresa XXXXX, după căsătoria cu Conțescu Andrei, care a decedat la 03 octombrie 1997. Soțul său este feciorul foștilor proprietari ai bunului imobil din XXXXX, Conțescu Maria, decedată la 02 noiembrie 1995, și Conțescu Vladimir, decedat la 01 ianuarie 1991. În anul 1987 Conțescu Maria și Conțescu Vladimir au primit apartamentul nr. XXXXX în casa de locuit a fondului de stat nr. XXXXX.

În anii 1994-1995 Conțescu Maria a privatizat apartamentul în cauză, care ulterior a fost moștenit de către Boiadji Vitalie. A menționat reclamanta că, Conțescu Maria și Conțescu Vladimir neconformându-se prevederilor art. 106 alin. (1) și (3) Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, în temeiul art. 105 alin. (2) și (3) Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, au pierdut dreptul de proprietate asupra casei de locuit lit. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. 1 Reclamanta a susținut că, dânsa împreuncă cu soțul său Conțescu Andrei, au efectuat lucrări de reconstrucție la casa de locuit lit. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, care a rămas în folosința și posesia dânșilor. De asemenea, a indicat că tot dânsa împreună cu soțul au construit anexa cu suprafața totală de 14,6 m.p., înregistrată inițial cu nr. cadastral XXXXX, iar ulterior i-a fost atribuit nr. cadastral XXXXX.

A reiterat că, toate actele în privința casei de locuit în litigiu au fost perfectate pe numele său și a soțului. La 16 decembrie 2015 Direcția autorizare și disciplină în construcții a Primăriei mun. Chișinău a remis în adresa avocatului său copiile autentificate a procesului- verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010 privind darea în exploatare a imobilelor: anexa lit. a, lit. a 1, casei de locuit lit. V și anexei lit. v-03, șurelor lit. 3- 05, lit. 5-08 și beciul lit.8 din XXXXX, întocmit și adoptat de către Comisia de recepție finală a Primăriei mun. Chișinău și documentelor care au servit drept temei pentru adoptarea procesului-verbal de recepție finală. Reclamanta a considerat drept ilegale acțiunile Comisiei de recepție finală a Primăriei mun.

Chișinău privitor la întocmirea procesului-verbal de recepție finală pe numele lui Boiadji Vitalie, care nu a participat la reconstrucția casei și construcția anexei. La 11 ianuarie 2016, a adresat Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a contestat procesul-verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010 privind darea în exploatare a imobilelor: anexa lit. a, lit. a 1, casei de locuit lit. V și anexei lit. v-03, șurelor lit. 3-05, lit. 5-08 și beciul lit.8 din XXXXX, întocmit și adoptat de către Comisia de recepție finală a Primăriei mun. Chișinău, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns. Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta a solicitat repunerea în termen de adresare cu acțiune și anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010, eliberat pe numele lui Boiadji Vitalie, ca fiind emis contrar prevederilor legale.

Prin hotărârea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea a fost admisă, fiind anulat procesul-verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010. Instanța de fond a ajuns la concluzia că Primăria mun. Chișinău ilegal a recepționat pe numele lui Boiadji Vitalie imobilul în litigiu, în condițiile în care acesta din urma nu a fost proprietar și nu a participat la efectuarea lucrărilor de construcție și reconstrucție la acest imobil. Unica care și-a realizat drepturile de proprietate, și anume s-a folosit de bun și a locuit în imobil, a fost Conțescu Olga. Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de către Primarul General al mun.

Chișinău și Boiadji Vitalie, casată hotărârea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă hotărâre prin care s-a repus Conțescu Olga în termenul de prescripție pentru înaintarea acțiunii. S-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Conțescu Olga în beneficiul lui Boiadji Vitalie suma de 7 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a considerat întemeiată cererea de repunere în termen, concluzionând că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri ce ar confirma recepționarea de către Conțescu Olga a copiei actului administrativ contestat înainte de 16 decembrie 2015, când, în urma solicitării, autoritatea publică locală i-a remis copiile 2 autentificate a procesului-verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010 privind darea în exploatare a imobilelor: anexa lit. a, lit. a 1, casei de locuit lit. V și anexei lit. v-03, șurelor lit. 3-05, lit. 5-08 și beciul lit.8 din XXXXX, întocmit și adoptat de către Comisia de recepție finală a Primăriei mun. Chișinău și documentelor care au servit drept temei pentru adoptarea procesului-verbal de recepție finală.

În același timp, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia că Conțescu Olga nu a dovedit existența dreptului său încălcat prin emiterea procesului-verbal de recepție finală nr. 566 din 21 iulie 2010, neprobând că aceasta a dobândit într-un mod dreptul de proprietate asupra construcțiilor recepționate în baza acestui act administrativ, iar indicarea calității de investitor/proprietar a lui Boiadji Vitalie în actul contestat nu contravine prevederilor legale privind recepția finală a construcțiilor. Prin prisma prevederilor art. 329 alin. (3) și (4) Cod civil, Conțescu Olga, în cazul probării faptului construirii imobilelor, poate pretinde doar plata compensației ce reprezintă contravaloarea investițiilor efectuate la imobil.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată susținerea intimatei-reclamante Conțescu Olga referitor la pierderea de către predecesorii lui Boiadji Vitalie (Conțescu Maria și Conțescu Vladimir) dreptului de proprietate asupra casei de locuit în temeiul prevederilor art. 105-106 Cod civil, în redacția din 26 decembrie 1964, ca urmare a atribuirii unui alt spațiu locativ, în condițiile în care, conform normelor de dispoziție specificate, dreptul de proprietate poate fi încetat în baza unei hotărâri a Comitetului executiv al Sovietului raional, orășenesc, raional din oraș de deputați ai norodului, însă la caz nu a fost adoptată o astfel de hotărâre.

La 20 martie 2018, Boiadji Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău în partea repunerii Olgăi Conțescu în termenul de înaintare a acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. În susținerea recursului Boiadji Vitalie a invocat că instanța de apel neîntemeiat a repus în termen intimata Conțescu Olga la înaintarea acțiunii, astfel fiind interpretate eronat prevederile art. 116 Cod de procedură civilă și art. 279 Cod civil. A susținut recurentul că Conțescu Olga nu a dovedit imposibilitatea de a lua cunoștință cu actul contestat mai devreme.

A considerat că cele relatate supra se încadrează în temeiurile declarării recursului și condiționează casarea deciziei contestate în partea repunerii Olgăi Conțescu în termenul de adresare cu acțiune cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de respngere a acțiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentului la 04 ianuarie 2018 (f.d. 19, Vol. II), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia, iar în cererea de recurs, recurentul indică că a făcut cunoștință cu decizia recurată la 24 ianuarie 2018. Astfel, recursul declarat la data de 20 martie 2018, este în termen.

3 La 02 mai 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de către Boiadji Vitalie, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Boiadji Vitalie este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Boiadji Vitalie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. 4 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Boiadji Vitalie ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Boiadji Vitalie, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 5