2ra-1560/18 — incasarea compensatiei, penalitatii, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea compensatiei, penalitatii, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Responsabilitatea vînzătorului, prestatorului pentru incalcarea termenelor stabilite, drepturile consumatorului în cazul neconformitatii serviciului prestat
2ra-1560/18 — incasarea compensatiei, penalitatii, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1560/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (T. Avasiloaie)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)
DECIZIE
22 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând recursurile declarate de Cezar Pântea, reprezentat de avocatul
Alexandru Bargan și de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cezar Pântea și Violeta
Chisilița împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la
încasarea compensației, penalității, repararea prejudiciului material, moral și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, a fost
casată parțial hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în
partea admiterii pretenției cu privire la încasarea penalității și a fost pronunțată în
această parte o nouă hotărâre de respingere a pretenției date, în rest a fost menținută
hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La data 16 martie 2017 Cezar Pântea și Violeta Chisilița au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”
cu privire la încasarea compensației, penalității, repararea prejudiciului material, moral
și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 24 august 2016, Cezar Pântea a
rezervat și a procurat de la ÎS CA „Air Moldova” un bilet pentru cursa 9U 863 din 29
septembrie 2016, Chișinău, Moldova - Frankfurt, Germania și retur 9U 864 din 06
octombrie 2016 Frankfurt, Germania - Chișinău, Moldova.
Au menționat că Cezar Pântea a plecat împreună cu un grup de colegi din cadrul
liceului unde studiază, pentru schimbul de experiență în Germania. Pe parcursul
1
deplasării, elevii au fost însoțiți de o persoană adulta Talpă Aliona, care a fost și
conducătoarea respectivului grup.
Au susținut că la data de 06 octombrie 2016, pasagerul Pântea Cezar aflîndu-se în
Aeroportul Internațional din Frankfurt a fost anunțat despre faptul că nu va putea zbura
cu cursa din data respectivă, explicîndu-i-se că biletul său este pentru o altă cursă și
anume pentru cursa din data de 09 octombrie 2016, deși rezervarea a fost făcută pentru
data de 06 octombrie 2016.
Au afirmat că conducătoarea grupului de elevi, Aliona Talpă, a explicat
reprezentanților ÎS CA „Air Moldova” că Cezar Pântea este minor și nu poate rămâne de
unul singur într-o țară străină, iar refuzul lor este neîntemeiat, deoarece rezervarea și
procurarea biletelor a fost făcută din timp, însă fără nici un rezultat, refuzîndu-i-se
îmbarcarea fără careva explicații pertinente.
Au indicat că Violeta Chisilița, mama pasagerului minor Cezar Pântea, în dimineața
zilei de 06 octombrie 2016 a fost telefonată de fiul său și anunțată despre faptul
refuzului la îmbarcare. De asemenea, i s-a comunicat că pentru ca fiul ei să poată zbura
cu aceasta cursa împreuna cu restul persoanelor inclusiv conducătoarea Talpă Aliona,
este necesar sa mai achite suma de 70 de euro (1561 de lei). Aflând despre acest
eveniment s-a îngrijorat enorm, deoarece fiul său minor risca să rămână într-o țară
străină, unde nu cunoaște limba, la mii de kilometri distanță în pofida faptului că
rezervarea pentru această cursă pentru Cezar Pântea a fost făcută și achitată anticipat,
încă la data de 24 august 2016. Astfel, Violeta Chisilița a fost nevoită să se deplaseze de
urgență la reprezentanța ÎS CA „Air Moldova” să achite suplimentar suma de 1561 de
lei.
Au invocat că potrivit informației obținute din mai multe surse, distanța calculată
prin metoda ortodromice dintre Aeroportul Internațional Chișinău și Aeroportul
Internațional din Frankfurt este de peste 1500 km.
Astfel, au menționat că atât la data refuzului la îmbarcare, cât și la data somării în
formă scrisa a operatorului aerian, Cezar Pântea nu a primit compensația prevăzută de
lege pentru refuzul la îmbarcare, motiv din care au considerat că compensația în mărime
de 400 de euro urmează a fi încasată forțat prin intermediul instanței de judecată.
Au mai menționat că le-au fost aduse prejudicii morale ca urmare a acțiunilor
abuzive și ilegale a ÎS CA „Air Moldova”. Pasagerul Cezar Pântea în calitate de
consumator și-a executat toate obligațiile sale legale în virtutea cărora putea pretinde
aceiași conduită din partea prestatorului de servicii ÎS CA „Air Moldova”.
Reclamanții au relatat că deși, neîntemeiat și abuziv au fost încălcate drepturile lui
Cezar Pântea ca consumator, primind refuz la îmbarcare, ultimului nu i-a fost acordată
asistență în materia drepturilor sale privind compensația prevăzută de lege pe care urma
să o primească în asemenea caz, dar și alte drepturi de care ar fi putut beneficia.
La fel, au relatat că plata compensației prevăzute de Regulament are un caracter de
sancționare, cu un rol dublu și anume cel de a compensa suferințele provocate
consumatorului-pasager pe de o parte, iar pe de altă parte, de a stimula prin această
„sancțiune” prestatorul de servicii de a respecta întocmai prevederile legale, dar și
asigurarea unui echilibru în relația consumator-prestator.
2
Au considerat reclamanții că prin neaducerea la cunoștință a acestor drepturi -
consumatorului, prestatorul a provocat acestuia sentimente de frustrare și deznădejde,
ceea ce urmează a fi compensate prin acordarea unei sume de bani cu titlu de prejudiciu
moral. La caz, nu este suficient că Cezar Pântea a primit refuz la îmbarcare fără careva
explicații pertinente deși primul a respect cu strictețe și în totalitate condițiile de zbor,
dar și după primirea acestui refuz, operatorul aerian a continuat încălcarea drepturilor
fundamentale a consumatorului.
Au afirmat că prejudiciul cauzat mamei lui Cezar Pântea, Violeta Chisilița, în
calitate de reprezentant legal a minorului, este justificat prin faptul ca la orele dimineții,
în data de 06 octombrie 2016, ultima a aflat despre refuzul de îmbarcare a copilului său
în nava de zbor. Fiind conștientă de lăsarea fiului în primejdie de către operatorul aerian,
într-o tară îndepărtata, fără bani, simțindu-se într-un oarecare mod „șantajată” de a
achita suplimentar suma de 70 de euro (echivalentul a 1561 de lei), aceasta a fost
copleșită profund de emoții negative, frustrare și îngrijorare enormă, fapt ce acordă
dreptul acesteia de a pretinde la compensarea prejudiciului moral suferit.
Au considerat că încasarea sumei de 20 000 de lei pentru fiecare, ar restabili
echitatea socială dar și contractuală, urmare a acțiunilor abuzive a ÎS CA „Air Moldova”
și ar preveni un asemenea comportament cu consumatorii în activitatea prestată pentru
viitor.
Au indicat că deoarece ÎS CA „Air Moldova” a fost pusă în întârziere la data de 13
februarie 2017 (avizul de recepție anexat la materialele cauzei), iar începând cu 28
februarie 2017 obligația de achitare a sumei de 400 de euro a devenit scadentă și nici
până la momentul actual nu a fost achitată, pârâta în acest caz urmează sa achite și
penalitatea prevăzută de Legea privind protecția consumatorilor în temeiul art. 27 alin.
(1) în coroborare cu art. 13 alin. (1).
Au susținut reclamanții că au acordat prestatorului-pârât un termen de 14 zile
calendaristice pentru a achita compensația de 400 de euro, termen care conform art. 13
al Legii privind protecția consumatorilor nu a fost respectat. Astfel, de la data scadentă
28 februarie 2017 și până la data depunerii cererii de chemare în judecată a trecut 210
zile. Deci, penalitatea de 5% din valoarea compensației în mărime de 400 de euro
constituie 20 de euro pentru fiecare zi de întârziere, iar pentru 180 de zile (180x20 Euro)
valoarea totală a penalității ce urmează a fi încasată de la ÎS CA „Air Moldova”
constituie suma de 3600 de euro.
De drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe prevederile art. 166-167 CPC, art.
1422 Codul civil, art. 1, 5, 9, 13,15, 16 și 27 al Legii privind protecția consumatorilor nr.
105 din 13 martie 2003, Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor
eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012.
Au solicitat reclamanții, constatarea încălcării de către ÎS CA „Air Moldova” a
drepturilor consumatorului Cezar Pântea, încasarea din contul ÎS CA „Air Moldova” în
beneficiul lui Cezar Pântea a sumei de 400 de euro cu titlu de compensație pentru refuz
la îmbarcare, a sumei de 3600 de euro cu titlu de penalitate, a sumei de 20 000 de lei cu
titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea drepturilor consumatorului, încasarea din
3
contul ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Violetei Chisilița a sumei de 1561 de lei cu
titlu de prejudiciu material și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,
precum și încasarea din contul ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul reclamanților a
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Cezar Pântea și Violeta Chisilița, a fost încasată de la
ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul lui Cezar Pântea compensația pentru refuz la
îmbarcare în sumă de 400 de euro și suma de 3600 de euro cu titlu de penalitate pentru
întârzierea achitării compensației pentru refuz la îmbarcare, echivalentul în valută
națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul
executării hotărârii și suma de 2000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. A
fost încasată de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Violetei Chisilița suma de 1561
de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a
fost încasată de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul lui Cezar Pântea și Violetei
Chisilița suma de 5000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică
acordată, în rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasată de la ÎS
CA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în marime de 2730,83 de lei.
Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 09 octombrie 2017, a declarat apel
ÎS CA „Air Moldova”, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de ÎS CA „Air Moldova”, a fost casată hotărârea din 02 octombrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Central în partea admiterii pretenției cu privire la încasarea penalității pentru
întârzierea achitării compensației pentru refuz la îmbarcare și a fost pronunțată în
această parte o nouă hotărâre de respingere a pretenției date, în rest, hotărârea primei
instanțe a fost menținută.
La data de 08 iunie 2018 Cezar Pântea, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan,
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel supusă contestării este
neîntemeiată și rezultă din aprecierea eronată a legii materiale și a circumstanțelor de
fapt și de drept. A menționat că concluzia instanței de apel cu privire la respingerea
pretenției de încasare a penalității pentru întârzierea achitării compensației este una
greșită, deoarece s-a stabilit vina agentului economic prestator de servicii în întârzierea
achitării compensației, fapt ce se echivalează în temeiul Legii privind protecția
consumatorilor ca neremediere a viciilor serviciului de transport prestat
necorespunzător.
Astfel, a menționat că în cererea de chemare în judecată, reieșind din faptul că ÎS
CA „Air Moldova” a fost pusă în întârziere la data de 13 februarie 2017, iar începând cu
data de 28 februarie 2017 obligația de achitare a sumei de 400 de euro a devenit
scadentă și nici până la moment nu a fost achitată, a considerat că în acest caz urmează
4
intimatul să achite și penalitatea prevăzută de Legea privind protecția consumatorilor în
temeiul art. 27 alin. (1) în coroborare cu art. 13 alin. (1).
La data de 18 iunie 2018, ÎS CA „Air Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,
deoarece motivele indicate în cererea de chemare în judecată sunt indicate eronat. A
menționat că în cazul dat nu a fost un refuz la îmbarcare în aeronavă, după cum este
stipulat în Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea
refuzului la ambarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborului, aprobat prin
hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012. În speță a avut loc o eroare tehnică
în ceea ce privește numele pasagerului, deoarece la modificarea numelui (Pîntea -
Pântea) a avut lor o schimbare involuntară și mecanică vizând data zborului din data de
06 octombrie 2016, a fost identificat faptul că data zborului conform biletului nr.
57224028942361 este 09 octombrie 2016. Astfel, fiind termeni restrânși de a remedia
situația, reclamanta a efectuat schimbul biletului pentru data de 06 octombrie 2017, fapt
ce a atras cheltuieli suplimentare în sumă de 1561 de lei, potrivit regulilor companiei.
În acest sens, a indicat că modificarea datei returului s-a produs la solicitarea
intimaților-reclamanți, care ar trebui să fie recunoscători, dar nu să pună pe seama
operatorului aerian suma rezultată în urma modificării unilaterale a datei returului.
Astfel, încasarea sumei de 1561 de lei cu titlu de prejudiciu material este cu totul
nefundamentată legal și urmează a fi respinsă.
A mai invocat că în cazul invocării răspunderii juridice contractuale cel care are
pretenții urmează a dovedi fapta ilicită, prejudiciu și legătura de cauzalitate dintre
acestea. Doar în cazul în care acestea sunt dovedite, partea care se face culpabilă va
trebui să demonstreze nevinovăția. Pe lângă faptul că intimații nu au asigurat nici un
suport probator în acest sens, iar legătura de cauzalitate nu există decât între lipsa de
atitudine față de propriile interese ale intimaților și faptul suportării sumei ca rezultat al
schimbării datei returului de către ei.
A adăugat recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încadrat
incorect faptele juridice. La caz, nu există un refuz la îmbarcare, în contextul
prevederilor legale în vigoare și a insistat asupra aplicării corecte a actelor normative și
nepermiterea de a prejudicia nejustificat operatorul aerian. Instanța de apel la adoptarea
deciziei a ignorat prevederile unei legi organice, cum ar fi Legea cu privire la protecția
consumatorilor. Ori instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au sesizat că aprecierea
faptului de refuz la îmbarcare nu se lasă la discreția instanțelor de judecată dar este clar
stipulat în Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2018. Mai mult, refuzul la
îmbarcare nu ține de modificarea survenită în softul computerizat și asumată de către
intimați, care au fost protejați și chiar în aceste condiții de către Legea privind protecția
consumatorilor, ci de faptul că Cezar Pântea nu a avut un bilet rezervat de călătorie
pentru cursa din 06 octombrie 2016.
5
A subliniat recurentul că instanța de fond și cea de apel au încadrat din punct de
vedere juridic natura raporturilor juridice din speță în cadrul normativ, care nu justifică
nicicum poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare.
A menționat că solicitarea intimaților/reclamanți cu privire la repararea
prejudiciului material și moral este neîntemeiată, deoarece ultimii au suportat
consecințele propriilor acțiuni, iar justificarea și dovedirea sumelor solicitate nu a fost
realizată. Astfel a considerat că nu a existat un drept la acordarea compensației conform
cap. V din Hotărârea Guvernului menționată supra, iar pretențiile intimaților sunt unele
fără fundament legal.
La data de 19 iulie 2018, ÎS CA „Air Moldova” a depus referință la recursul
declarat de Cezar Pântea, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Din materialele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 19 aprilie 2018. La data de 08 iunie 2018 a declarat recurs Cezar Pântea, reprezentat
de avocatul Alexandru Bargan, și la data de 18 iunie 2018 a declarat recurs ÎS CA „Air
Moldova”.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că ambele recursuri au fost depuse în termen.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3
judecători prin încheierea din 15 august 2018 a considerat recursurile admisibile și a
dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de ÎS CA
„Air Moldova” neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar recursul declarat de Cezar
Pântea, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, întemeiat și care urmează a fi admis
cu casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea
penalității pentru întârzierea achitării compensației pentru refuz la îmbarcare și
menținerea în această parte a hotărârii primei instanțe, în rest decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe urmează a fi menținute din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța, după
ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de
apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după
ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și
să mențină hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) și alin. (4) Codul de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
6
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că Cezar Pîntea și Violeta Chisilița au
depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” prin care au
solicitat încasarea în beneficiul lui Cezar Pântea a compensației în sumă de 400 de
euro, a penalității în sumă de 3600 de euro și a compensației cu titlu de reparare a
prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, precum și încasarea în beneficiul Violetei
Chisilița a compensației cu titlu de reparare a prejudiciului material în sumă de 1561 de
lei și a prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, și cheltuielile de judecată.
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia
admiterii parțiale a acțiunii, cu încasarea de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul lui
Cezar Pântea a compensației de refuz la îmbarcare în sumă de 400 de euro, a penalității
pentru întârzierea achitării compensației de refuz la îmbarcare în sumă de 3600 de euro,
a sumei de 2000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral. La fel, prima
instanța a încasat în beneficiul Violetei Chisilița suma de 1561 de lei cu titlu de
repararea a prejudiciului material și a sumei de 2000 de lei cu titlu de compensare a
prejudiciului moral.
Totodată, prima instanță a dispus încasarea de la ÎS CA „Air Moldova” în
beneficiul lui Cezar Pântea și Violeta Chisilița a cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 5000 de lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2730,83 de lei.
Judecând pricina în ordine de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii
apelului declarat de ÎS CA „Air Moldova”, casării hotărârii primei instanțe în partea
admiterii pretenției cu privire la încasarea în beneficiul lui Cezar Pântea a penalității
pentru întârzierea achitării compensației de refuz la îmbarcare în sumă de 3600 de euro,
în rest hotărârea primei instanțe a menținut-o.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în
recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, la examinarea cauzei nu a aplicat care
trebuia sa fie aplicată și nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la
actele pricinii în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea penalității pentru
întîrzierea achitării compensației de refuz la îmbarcare, pe când, în speță, prima instanță
a emis în această parte o concluzie legală și întemeiată. Totodată, Colegiul consideră că
în rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi menținute,
reieșind din următoarele considerente.
Din actele dosarului s-a constatat cu certitudine că la data de 24 august 2014 între
Cezar Pântea și ÎS CA „Air Moldova” a fost încheiat un contract de transport aerian, în
confirmarea cărui fapt a fost eliberat biletul de avion în formă electronică în limba
engleză (numit Itinerary receipt) tur-retur nr. 5722402894236 pentru ruta Chișinău,
Moldova - Frankfurt, Germania (f.d.11).
7
S-a mai constatat că Cezar Pântea împreună cu un grup de colegi din liceul unde
studiază au plecat pentru schimbul de experiență în Germania. Deplasarea a fost
planificată pentru perioada 29 septembrie 2016 - 06 octombrie 2016.
La data de 06 octombrie 2016, reclamantul Cezar Pântea, prezentîndu-se la punctul
de control al aeroportului din Frankfurt, a fost anunțat despre faptul că nu va putea zbura
cu cursa din această dată, deoarece biletul său este pentru o altă dată și anume pentru
data de 09 octombrie 2016 (f.d.27).
Astfel, pentru a avea posibilitate să zboare împreună cu colegii săi, la data de 06
octombrie 2016, reprezentantul legal al reclamantului Pântea Cezar, mama Chisilița
Violeta a fost obligată să achite suplimentar suma de 1561 de lei (f.d. 26), în caz contrar
copilul minor urma să rămînă singur într-un stat străin și nefiind însoțit de o persoană
majoră.
Din actele cauzei rezultă că reclamanții, reprezentați de avocatul Bargan
Alexandru, s-au adresat ÎS CA „Air Moldova” cu o reclamație, prin care au solicitat
repararea prejudiciului material și moral, pentru refuzul de îmbarcare, reclamația fiind
recepționată de compania pîrîta la 13 februarie 2016 (f.d.9). Însă, la reclamația
expediată nu au primit nici un răspuns.
Conform art. 16 al Legii privind protecția consumatorilor nr.105 din 13 martie
2003, prestatorul (executantul) obligat să asigure prestarea serviciului (executarea
lucrării) în termenele și condițiile stabilite în reglementările specifice în domeniu sau
stipulate în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării).
Conform art. 24 al Legii privind protecția consumatorilor, consumatorii au dreptul
de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor produselor și
serviciilor oferite de către agenții economici astfel încît să aibă posibilitatea de a face o
alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și
să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.
Conform art. 980 alin. (1) Codul civil, prin contractul de transport, o parte (cărăuș,
transportator) se obligă față de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte
împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinație, iar
cealaltă parte se obligă să plătească remunerația convenită.
Conform art. 986 alin.(1) Codul civil, contractul de transport de persoane se
confirmă (se documentează printr-un bilet (titlu de călătorie).
Conform art. 987 alin. (1) Codul civil, transportul de persoane include operațiunile
de îmbarcare, transport și debarcare.
Conform pct.1 lit. a) din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor
în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, biletul conform
prezentului Regulament stabilește condițiile în care pasagerii transportului aerian își pot
exercita drepturile minime atunci cînd li se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor.
În sensul prevederilor pct. 8 din Regulamentul privind compensarea și asistența
pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii prelungite a
zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din 08 noiembrie 2012, refuz la
îmbarcare reprezintă refuzul de a transporta pasageri pe un anumit zbor deși aceștia s-au
8
prezentat pentru îmbarcare în condițiile stabilite la litera a) punctul 3 din prezentul
Regulament, cu excepția cazurilor în care există motive temeinice pentru refuzul la
îmbarcare, cum ar fi starea sănătății, cerințele de siguranță sau securitate sau documente
de călătorie necorespunzătoare.
Conform pct. 11 din Regulamentul menționat, în cazul în care pasagerilor li se
refuză îmbarcarea împotriva voinței lor, operatorul aerian le acordă imediat despăgubiri
în conformitate cu capitolul V și le oferă asistență în conformitate cu capitolele VI și VII
din prezentul Regulament.
Conform pct.18 (capitolul V) lit.a) din Regulamentul privind compensarea și
asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii
prelungite a zborurilor, cînd se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o
compensație în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1500 și 3500
kilometri. Plata compensației se va efectua în lei moldovenești la cursul Băncii
Naționale a Moldovei la data achitării acesteia.
Conform pct.21 din Regulamentul enunțat, distanțele indicate la punctele 18 și 19
din prezentul Regulament se măsoară prin metoda rutei ortodromice.
În contextul circumstanțelor expuse supra și conform normelor de drept material
enunțate, Colegiul constată că este stabilit cu certitudine faptul că rezervarea biletelor,
pentru reclamantul Pântea Cezar, a fost făcută din timp, pentru cursa Chișinău -Frankfurt
din 29 septembrie 2016 cu retur la 06 octombrie 2016.
Ulterior rezervării primare a biletelor, au fost efectuate modificări în bilet de către
compania pîrîtă referitoare la numele lui Pântea Cezar, în același timp angajații
companiei aeriene au admis erori și la data rezervării zborului din 06 octombrie 2016,
fiind greșit indicat în bilet data zborului „09 octombrie 2016”. Faptul că data zborului
„retur” a fost eronat indicată de către companie se probează și prin declarațiile
reprezentanților pîrîtului și prin actele anexate la materialele cauzei. Alte probe din care
ar rezulta că în biletul pentru Cezar Pântea s-ar fi solicitat schimbarea datei pentru 09
octombrie 2016, la actele cauzei lipsesc.
Mai mult ca atît, faptul că biletul greșit a fost vîndut cu data de retur din 09
octombrie 2016, rezultă și din însăși scopul și modul de călătorie. Or, Cezar Pântea, la
momentul zborului era minor și a călătorit cu un grup de minori, însoțiți de Talpă
Aliona.
În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că atît instanța de apel, cît și prima
instanță just au apreciat refuzul companiei pîrîte din data de 06 octombrie 2016 la
îmbarcarea lui Pântea Cezar, ca fiind un refuz neîntemeiat și care a fost consecința unei
erori comise de angajații companiei, fapt recunoscut de reprezentanții companiei aeriene
în cadrul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel.
În acest sens, Colegiul menționează că obligațiile prevăzute de Regulamentul
privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și
anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836
din 08.11.2012, determină consecințe financiare certe pentru operatorii de transport
aerian, iar obiectivul de protecție a consumatorilor, inclusiv a pasagerilor aerieni, poate
9
justifica consecințe economice negative, chiar considerabile, pentru operatorii de
transport aerian.
Din informația prezentată de reprezentantul reclamanților, distanța între Aeroportul
Internațional Chișinău și Aeroportul Internațional din Frankfurt constituie mai mult de
1500 km (f.d.85).
Astfel, instanța de recurs reține drept întemeiată concluzia instanțelor de judecată
inferioare cu privire la admiterea pretenției privind încasarea de la ÎS CA „Air Moldova”
în beneficiul lui Cezar Pântea a compensației de refuz la îmbarcare în sumă de 400 de
euro.
În temeiul celor expuse nu poate fi reținut drept întemeiat argumentul recurentului
ÎS CA „Air Moldova” precum că în cazul dat nu a avut loc un refuz la îmbarcare a
reclamantului/apelant.
Conform art. 15 alin. (1) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13
martie 2003, consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de
produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în
relații contractuale cu vînzătorul, prestatorul.
Conform art.20 alin. (1) și (6) din Legea menționată, consumatorul este în drept să
pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare
indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații contractuale cu vînzătorul, prestatorul.
Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada
prejudiciului.
Astfel, după cum s-a stabilit supra, refuzul ÎS CA „Air Moldova” la îmbarcarea
pasagerului Cezar Pântea în data de 06 octombrie 2016, a fost unul neîntemeiat și care a
fost consecința unei erori comisă de angajații companiei aeriene.
În același timp, Colegiul menționează că compensația pentru refuzul la îmbarcare
nu este o sumă care are drept scop repararea prejudiciul material și moral pentru refuzul
la îmbarcare.
Însă, drept urmare a refuzului din cauza greșelii angajaților pârâtului,
reprezentantul legal al pasagerului minor a suportat cheltuieli pentru a fi admis copilul
minor la îmbarcare în data de 06 octombrie 2016, împreună cu grupul de minori cu care
călătorea și respectiv cu însoțitorul acestui grup de minori, Talpă Aliona.
Așadar, reclamanta Violeta Chisilița, mama minorului Cezar Pântea (f.d. 42) a
achitat suplimentar, suma de 70 de euro, echivalentul sumei de 1561 de lei, pentru ca
fiul ei, Cezar Pântea, să fie îmbarcat la ruta aeriană Frankfurt - Chișinău, în data de 06
octombrie 2016.
Colegiul consideră că suma de 70 de euro, echivalentul a 1561 de lei, este o sumă a
prejudiciului care excede suma compensației prevăzută de Regulament, și luând în
considerare că reclamanta a făcut dovada suportării unui asemenea prejudiciu, în astfel
de circumstanțe temeinic și legal, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au încasat
de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Violetei Chisilița suma de 1561 de lei cu titlul
de prejudiciului material, iar argumentele recurentului ÎS CA „Air Moldova” în acest
sens sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
10
Instanța de recurs reține drept întemeiate argumentele recurentului/reclamant Cezar
Pîntea cu privire la netemeinicia deciziei instanței de apel în partea respingerii pretenției
privind încasarea penalității pentru întârzierea achitării compensației pentru refuz la
îmbarcare în sumă de 3600 de euro reieșind din următoarele.
Conform art. 13 alin. (1) din Legea privind protecția consumatorilor nr.105 din 13
martie 2003, remedierea gratuită a deficiențelor apărute la produs, serviciu, înlocuirea
gratuită sau restituirea contravalorii produsului, serviciului necorespunzător în cadrul
termenului de garanție sau termenului de valabilitate, deficiențe care nu sînt imputabile
consumatorului, se face necondiționat de către vînzător, prestator într-un termen de cel
mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamației de către consumator sau în
termenul stabilit în contract.
Conform art. 27 (32) alin. (1) din Legea citată (republicată în anul 2011), pentru
încălcarea termenelor prevăzute la art. 13 alin. (1) vînzătorul, prestatorul achită
consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depășită o
penalitate în mărime de 5% din prețul produsului, serviciului în vigoare la data
examinării reclamației consumatorului.
Din actele cauzei rezultă că reprezentantul reclamanților Bargan Alexandru, s-au
adresat către ÎS CA „Air Moldova” cu o reclamație, prin care a solicitat repararea
prejudiciului material și moral, pentru refuzul de îmbarcare, reclamația fiind
recepționată de compania pîrîtă la data de 13 februarie 2017 (f.d.9), în termenul de 14
zile, prevăzut de lege reclamanții nu au primit nici un răspuns.
Astfel, după somație, obligația de achitare a compensației în sumă de 400 de euro a
devenit scadentă la 28 februarie 2017, care însă nu a fost achitată.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că instanța de apel pripit a concluzionat că în cazul din speță nu sunt
aplicabile regulile privitor la clauza penală și că raportul juridic litigios este guvernat de
Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la
ambarcare și amânării sau întârzierii prelungite a zborului, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 836 din 08 noiembrie 2012, care nu prevede achitarea penalităților pentru
întârzierea achitării compensației pentru refuz la îmbarcare în aeronavă. Această
concluzie a instanței de apel este contrară dispozițiilor legale menționate supra - Legea
privind protecția consumatorilor, care protejează drepturile consumatorului, la caz a lui
Cezar Pântea și care este aplicabilă speței.
În circumstanțele date, Colegiul conchide că prima instanță just a încasat de la ÎS
CA „Air Moldova” în beneficiul lui Cezar Pântea penalitatea pentru întârzierea achitării
compensației pentru refuz la îmbarcare în sumă de 3600 de euro, echivalentul în valută
națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, în temeiul Legii
privind protecția consumatorilor.
Conform art. 20 alin. (4) și (5) din Legea privind protecția consumatorului,
prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vînzător, prestator prin
încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte normative, se
repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească. Prejudiciul moral se repară
indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului.
11
Conform art.1422 alin.(1) și alin.(2) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a
cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație,
instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului
prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea
prejudiciului patrimonial.
Conform art.1423 alin.(1) și alin.(2) Codul civil, mărimea compensației pentru
prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și
gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de
vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de
măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de
judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și
statutul social al persoanei vătămate.
Totodată, pct.37 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor în
eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor,
aprobat prin Hotârârea Guvernului nr.836 din 08.11.2012, prevede că, operatorul aerian
se asigură că în zona de înregistrare a pasagerilor este afișat un anunț lizibil, constînd din
următorul text imprimat cu caractere clare și vizibile: „În cazul unui refuz la îmbarcare
sau în cazul în care zborul dumneavoastră este anulat sau are o întîrziere de cel puțin
două ore, solicitați la ghișeul de înregistrare sau la poarta de îmbarcare textul în care sînt
precizate drepturile dumneavoastră, în special cu privire la compensație și asistență”.
Conform pct.38 al Regulamentului menționat, operatorul aerian prezintă fiecărui
pasager afectat de o întîrziere de cel puțin două ore o comunicare scrisă în care sînt
precizate normele de compensare și asistență în conformitate cu dispozițiile prezentului
Regulament. Pasagerului i se mai prezintă, sub formă scrisă, coordonatele autorității
publice desemnate cu atribuții în domeniu, menționate la punctul 42 din prezentul
Regulament.
În cadrul examinării cauzei, s-a stabilit cu certitudine că prin acțiunile sale ÎS CA
„Air Moldova” i-a cauzat reclamantului Cezar Pântea suferințe psihice și disconfort al
stării fizice prin neacordarea asistenței în materia drepturilor sale, privind compensația
prevăzută de lege, ce urmează să o primească în asemenea cazuri, dar și alte drepturi, de
care putea beneficia.
În același context, ÎS CA „Air Moldova” nu a probat faptul respectării prevederilor
imperative a pct.37-38 al Regulamentului privind compensarea și asistența pasagerilor în
eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor,
deci reclamantul nu a fost informat despre dreptul său la compensație în legătură cu
refuzul la îmbarcare.
Instanța de recurs reține că în principiu, compensația stabilită prin Regulament
pentru refuzul la îmbarcare, este o obligație certă al operatorului aerian stabilită de actul
normativ și este destinată compensării unor incomodități și sentimente trăite de pasageri
în legătură cu refuzul la îmbarcare.
12
În același timp, Colegiul mai conchide că achitarea acestei compensații, își atinge
scopul vizat doar în cazul în care consumatorul este informat corect despre dreptul său la
compensație și atunci cînd compensația este achitată la prima solicitare a
consumatorului, fără a-i fi cauzate alte sentimente de frustrare.
Concursul de împrejurări și a factorilor obiectivi și subiectivi, în care operatorul
aerian nu informează consumatorul despre dreptul său la compensație, nu achită
compensația la solicitarea pasagerului care a suportat incomodități în legătură cu refuzul
la îmbarcare, nu recunoaște obligația sa de achitare a acestei compensații, inclusiv în
instanța de judecată, influențează instanța să deducă că însăși compensația și cuantumul
acesteia nu atinge scopul unei satisfacții echitabile eficiente a reclamantului, fiind
necesară și repararea prejudiciului moral cauzat consumatorului. Ori, poziția companiei
susținută în cadrul examinării cauzei denotă că comportamentul pîrîtului în calitatea sa
de prestator de servicii de transport aerian, au dus la cauzarea prejudiciului moral
reclamantului.
Faptul dat se atestă și prin aceea că pîrîtul pe parcursul judecării litigiului a
recunoscut că a avut loc eroare, la indicarea datei returului, însă ultimul nu a întreprins
careva măsuri în vederea soluționării amiabile a litigiului, ignorând pretenția expediată
de reclamanți în acest sens.
Instanța de recurs reiterează că obligațiile prevăzute de Regulamentul privind
compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării
sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836 din
08.11.2012, determină consecințe financiare certe în speță pentru ÎS CA „Air Moldova”,
iar nerecunoașterea nemotivată a acestor obligații, precum și faptul că reclamantului i-a
fost refuzat tacit achitarea compensației, prin evitarea unui răspuns la reclamație, a creat
consecințe negative pentru reclamant, acesta fiind obligat să se adreseze în instanța de
judecată și să-și solicite revendicarea unor drepturi certe, stabilite prin norme juridice
imperative. Or, actul normativ - Regulamentul privind compensarea și asistența
pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii prelungite a
zborurilor, este unul care transpune parțial prevederile Regulamentului (CE)
nr.261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de
stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în
eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.
În contextul celor expuse, Colegiul consideră drept întemeiate concluziile
instanțelor de judecată ierarhic inferioare privind admiterea parțială a pretenției depusă
de Cezar Pântea cu privire la repararea prejudiciului moral.
Totodată, corect instanțele de judecată au conchis că însăși constatarea violării
dreptului reclamantului la compensație pentru refuzul la îmbarcare și restabilirea
situației anterioare producerii încălcării (încasarea compensației), nu constituie prin sine
o satisfacție echitabilă suficientă pentru sentimentele de frustrare cauzate lui Cezar
Pântea.
Astfel, soluția instanței de apel și a primei instanțe de admitere parțială a pretenției
cu privire la repararea prejudiciului moral cu încasarea de la ÎS CA „Air Moldova” în
13
beneficiul lui Pântea Cezar a sumei de 2000 de lei cu titlul de prejudiciu moral,
constituie la caz o satisfacție echitabilă a consumatorului Cezar Pântea.
Instanța de recurs, la fel reține drept întemeiate concluziile instanțelor de judecată
ierarhic inferioare de admitere parțială a pretenției Violetei Chisilița cu privire la
repararea prejudiciului moral, deoarece ultima este mama minorului Cezar Pântea, iar
refuzul de îmbarcare a fiului, a creat o situație de frustrare și îngrijorare enormă a
acesteia, or, copilul său minor, risca să rămînă în țara străină, singur și fără bani.
În acest sens, se reține și atitudinea companiei pîrîte vis- a-vis de această situație,
care a cauzat reclamantei Chisilița Violeta suferințe psihice. În circumstanțele date,
suma de 2000 de lei cu titlu de compesație a prejudiciului moral încasat de la ÎS CA
„Air Moldova” în beneficiul Violetei Chisilița atinge scopul unei satisfacții echitabile a
reclamantei.
Cu referire la art. 96 alin. (1) și (l1) Codul de procedură civilă, care stipulează că
instanța judecătorească obligă partea care a pierdut sul să compenseze părții care a avut
câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost
reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții
care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.
Actele cauzei denotă cu certitudine că reclamanții au achitat suma de 5000 de lei
pentru acordarea asistenței juridice de către avocatul Bargan Alexandru, fapt confirmat
prin copia bonului de seria PL nr. 122666 (f.d. 22). Așadar, instanța de apel și instanța
de fond corect au încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul lui Cezar Pântea și
Violeta Chiselița suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată,
ca fiind reale, necesare și rezonabile în raport cu partea din acțiune.
Totodată, în temeiul art.98 alin.(1) Codul de procedură civilă, just s-a dispus
încasarea de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
2730,83 de lei.
În consecință, Colegiul reține drept declarative, neîntemeiate și fără suport juridic
argumentele recurentului ÎS CA „Air Moldova” cu privire la dezacordul acestuia cu
hotărârile instanțelor de judecată în partea acordării despăgubirilor materiale și morale
și care se combat cu argumentele reclamanților descrise supra.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele
pricinii au fost constatate de prima instanță, însă normele de drept material au fost
aplicate eronat de către instanța de apel în partea respingerii pretenției cu privire la
încasarea penalității pentru întîrziere a achitării compensației pentru refuz la îmbarcare
și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova”, de a admite recursul declarat de
Cezar Pântea, reprezentat de avocatul Alexandru Bargan, de a casa decizia instanței de
apel în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea penalității pentru întârziere a
achitării compensației pentru refuz la îmbarcare și de a menține în această parte
hotărârea primei instanțe. În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe
urmează a fi menținute.
14
În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) și f) Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air
Moldova”.
Se admite recursul declarat de Cezar Pântea, reprezentat de avocatul Alexandru
Bargan.
Se casează parțial decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cezar Pântea și Violeta Chisilița
împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la
încasarea compensației, penalității, repararea prejudiciului material, moral și încasarea
cheltuielilor de judecată, în partea casării hotărârii din 02 octombrie 2016 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central și pronunțării unei noi hotărâri de respingere a pretenției cu
privire la încasarea penalității pentru întârziere a achitării compensației pentru refuz la
îmbarcare și se menține în această parte hotărârea din 02 octombrie 2016 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central.
În rest, decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din 02
octombrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Victor Burduh
Iurie Bejenaru
15