2ra-2174/18 — incasarea compensatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2174/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S. Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu

împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la încasarea

compensației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” și a

fost menținută hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

constată:

La data de 04 iulie 2017 Vasile Pruteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la încasarea compensației și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat, că la 01 iunie 2017 pe numele reclamantului a fost

emis biletul de zbor tur-retur nr. 5722403300336 pentru ruta Brussels-Chișinău (08 iunie

2017) și Chișinău-Brussels (11 iunie 2017) a companiei aeriene ÎS „Air Moldova”, în

valoare de 208,08 lei.

A menționat că la 08 iunie 2017, la ora 12:30, urma să revină în Chișinău din

Brussels cu cursa 9U802 Brussels-Chișinău. Astfel, la ora 07:00 s-a prezentat la punctul de

control al Aeroportului din Brussels, unde după verificare i s-a eliberat biletul de

îmbarcare, ora de îmbarcare fiind 08:35, iar avionul urma să decoleze la ora 09:05.

A susținut că după mai multe amânări avionul a decolat doar la ora 17:45, iar la

Chișinău a aterizat la ora 21:15, cu întârziere de 08 ore 45 min.

A afirmat că la 12 iunie 2017 a înaintat o reclamație către pârât, solicitând să-i achite

în numerar compensația pentru întârzierea zborului în mărime de 400 euro, iar la data de

28 iunie 2017 a primit un răspuns formal.

A argumentat că în temeiul art. 16 din Legea privind protecția consumatorilor, în

calitate de consumator are dreptul de a fi despăgubit pentru daunele cauzate de produsele,

1

serviciile care nu corespund cerințelor prescrise sau declarate ori clauzelor contractuale. În

opinia sa, prejudiciul material cauzat ei constă din compensația pentru întârziere a

zborului.

A solicitat încasarea de la ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” în beneficiul său a

sumei de 400 euro cu titlu de compensație pentru întârzierea zborului, a sumei de 20 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central acțiunea

depusă de Vasile Pruteanu a fost admisă parțial. A fost încasat de la ÎS Compania Aeriană

„Air Moldova” în beneficiul lui Vasile Pruteanu a sumei de 400 euro cu titlu de

compensație legală de întârziere, în lei la cursul BNM din data executării hotărârii, a sumei

de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile reclamantului au fost

respinse, cu încasarea din contul pârâtului în beneficiul statului a sumei de 370 de lei cu

titlu de taxa de stat.

Prin decizia din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” și Vasile Pruteanu și a fost menținută

hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Convenției pentru

unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată la

Montreal la 29 mai 1999, prevederile capitolului IV și V ale Regulamentului privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau

întârzierii prelungite a zborului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 08

noiembrie 2012, art. 14 alin. (1) Cod civil, art. 9 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la

transport, art. 10 lit. d), j), art. 20 alin. (1), (4) și (5) al Legii privind protecția

consumatorilor.

În aceia ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis că ÎS Compania Aeriană

„Air Moldova” și Vasile Pruteanu s-au aflat în perioada respectivă în raport juridic ce

rezidă din contractul de transport de pasageri, astfel încât executarea obligațiilor ambilor

urma a fi realizată în conformitate cu normele ce reglementează acest aspect. Astfel că,

reiese că Vasile Pruteanu și-a executat obligațiile ce reies dintr-un contract de transport de

pasageri și a achitat valoarea biletului procurat, iar compania aeriană nu și-a executat

integral obligațiile și nu a asigurat efectuarea transportului aerian la data și ora stabilită.

Astfel, Colegiul a respins argumentele ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” cu

referire la faptul că cursa aeriană cu nr. 9U802, Brussels-Chișinău din 08 iunie 2017, a

întârziat din motivul impus de necesitatea asigurării securității zborului, deoarece acest

fapt nu poate constitui temei de exonerare a apelantului de răspundere, de către intimat

nefiind prezentate probe în acest sens.

În consecință, instanța de apel a remarcat drept justă hotărârea primei instanțe privind

dispunerea în temeiul art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, compensarea de către compania

aeriană a prejudiciului moral cauzat lui Vasile Pruteanu prin neexecutarea obligațiilor

contractuale și legale de transport a acestuia din urmă, la ora stabilită în biletul de transport

eliberat pe numele acestuia.

La data de 04 septembrie 2018, ÎS Compania Aeriană „Air Moldova” a declarat

recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

2

În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece prima instanță și instanța de apel nu și-au motivat

concluziile și probele administrate, interpretând în mod eronat legea sau aplicând o lege

care nu trebuia aplicată.

A susținut că nici o lege națională nu prevede obligația cărăușului aerian la

compensarea pasagerilor în cazul întârzierii prelungite a zborului, la fel ca și dreptul

pasagerului de a cere o astfel de compensație. Mai mult ca atât, cursa aeriană a întârziat

din motivul impus de necesitatea asigurării securității zborului.

Prin referința depusă la data de 04 octombrie 2018 Vasile Pruteanu a solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 iunie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 03 august 2018, fapt

confirmat prin semnarea acestuia în materialele dosarului (f.d.89, verso).

Astfel, recursul, declarat la data de 04 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

3

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către ÎS Compania Aeriană „Air

Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către ÎS Compania

Aeriană „Air Moldova”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de ÎS Compania Aeriană „Air Moldova”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4