2ra-1643/18 — incasarea compensatiei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor d ejudecata

2ra-1643/18 — incasarea compensatiei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor d ejudecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1643/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: S.Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Secrieru, A.Danilov, Iu.Cimpoi)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat

Compania Aeriană ,,Air Moldova”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Rotaru

împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană ,,Air Moldova”, intervenient

accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea

compensației, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană ,,Air Moldova”

și s-a menținut hotărârea din 7 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, prin care s-a admis parțial acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 3 aprilie 2017, Valentina Rotaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova”, intervenient accesoriu Agenția

pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea compensației, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 3

februarie 2017 a procurat de la compania aeriană un bilet de avion, nr.

5722403117796, ruta Chișinău - București, tur-retur, cu data plecării la 3 februarie

2017, zborul nr. 9U 859 și data întoarcerii la 5 februarie 2017, zborul nr. 9U 860.

Reclamanta a susținut că la întoarcere, după îmbarcarea în aeronavă, au fost

anunțați că aeronava nu va decola spre destinație și li s-a solicitat să se adreseze la

ghișeul „Air Moldova” din aeroportul Otopeni pentru a primi informațiile și

instrucțiunile de rigoare, la care nu au primit nicio explicație de ce aeronava nu a

decolat spre destinație, în condițiile în care compania „Tarom” a zburat în același

interval de timp spre aeroportul Chișinău și nu au primit nicio explicație referitor la

zbor, motiv pentru care a fost nevoită, de rând cu alți pasageri, să caute un alt

mijloc de transport pentru a ajunge la Chișinău, iar deoarece avea deja stabilite

1

ședințe de lucru pentru 6 februarie 2017, dimineața a luat ultimul autocar de pe ruta

București - Chișinău și s-a deplasat spre Chișinău.

Reclamanta a considerat că pârâtul, prin acțiunile sale a încălcat drepturile

consumatorului la servicii și nu a oferit pasagerilor nicio informație referitor la

motivul din care aeronava nu a decolat spre destinație, precum și garanțiile

prevăzute de reglementările în vigoare, cum ar fi oferirea posibilităților de

transport alternative, cazare hotelieră, etc., deși în baza pct. 38 din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 836 din 8 noiembrie 2012, pârâtul era obligat să prezinte fiecărui

pasager o comunicare scrisă în care să fie precizate normele de compensare și

asistență în conformitate cu dispozițiile acestui Regulament, iar conform pct. 13

pasagerilor trebuia să li se ofere explicații privind posibilitățile de transport

alternative.

Valentina Rotaru a menționat că pct. 12 lit. a) din Regulamentul enunțat,

stabilește că în cazul anulării unui zbor, pasagerilor trebuie să li se ofere asistență

de către operatorul aerian în conformitate cu capitolul VI din prezentul

Regulament, unde în pct. 22 lit. a) este expres prevăzută obligația operatorului

aerian de rambursare, în termen de 7 zile, în conformitate cu procedurile prevăzute

la pct. 20 din Regulament, a costului biletului, la prețul de achiziție pentru partea

sau părțile de călătorie neefectuate, iar la pct. 12 lit. c) din același Regulament este

prevăzut expres că pasagerul trebuie să primească o compensație din partea

operatorului aerian, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul indicat care,

în pct. 18 lit. a) este stabilită în euro pentru zborurile de 1500 kilometri sau mai

puțin.

A specificat că potrivit pct. 14 al Regulamentului, operatorul aerian nu este

obligat să plătească compensații în conformitate cu cap. V din prezentul

Regulament, în cazul în care poate face dovada că anularea este cauzată de

împrejurării excepționale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor

măsurilor posibile. În temeiul normei invocate, reclamanta a afirmat că pârâtul nu a

făcut dovada că anularea cursei neefectuate, București - Chișinău a fost cauzată de

împrejurării excepționale, prezentând în acest sens probe pertinente, iar

împrejurările excepționale, condițiile climaterice, invocate de pârât a fi aplicate în

egală măsură pentru toți operatorii aerieni ce operau curse în condiții similare de pe

același aeroport, și nu abuziv doar de pârât.

Reclamanta a relatat că la 10 februarie 2017 s-a adresat pârâtului cu plângere,

solicitând plata compensațiilor prevăzute de Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau

întârzierii prelungite a zborurilor, precum și plata unei daune morale pentru

neexecutarea serviciilor și neacordarea asistenței corespunzătoare, însă i-a fost

rambursat doar costul biletului pentru partea de călătorie neefectuată, cursa

București - Chișinău, iar celelalte compensații stabilite de Regulament i-au fost

refuzate.

Valentina Rotaru a solicitat, încasarea de la ÎS Compania Aeriană ,,Air

Moldova” a compensației în valoare de 250 de euro, plătită în lei la cursul BNM în

ziua plății, compensarea daunelor morale în mărime de 250 de euro pentru

neexecutarea serviciilor și neacordarea asistenței corespunzătoare, precum și lipsa

2

de respect față de pasager, plătită în lei la cursul BNM în ziua plății, și

compensarea cheltuielilor de judecată conform documentelor justificative

prezentate.

Prin hotărârea din 7 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea depusă de Valentina Rotaru a fost admisă parțial. S-a încasat de la ÎS

Compania Aeriană „Air Moldova” în beneficiul Valentinei Rotaru suma de 250 de

euro, cu titlu de compensație legală de întârziere, în lei la cursul BNM din data

executării hotărârii, suma de 1 000 de lei cu titlu de compensație a prejudiciului

moral și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest pretențiile

reclamantei fiind respinse, cu încasarea din contul pârâtului în beneficiul statului a

taxei de stat în mărime de 370 de lei.

La 1 ianuarie 2018, și ulterior la 27 februarie 2018, ÎS Compania Aeriană

„Air Moldova” a contestat cu apel hotărârea din 7 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova” și s-a menținut hotărârea din 7

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Convenției pentru

unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian internațional, încheiată

la Montreal la 28 mai 1999, prevederile capitolului IV și V ale Regulamentului

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la

îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 836 din 8 noiembrie 2012, art. 606 alin. (1)-(4), 980 alin. (1), 986

alin. (1), 988 alin. (1) ale Codului civil, art. 9 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la

transporturi, art. 10 lit. d), j), 20 alin. (1), (4), (5) al Legii privind protecția

consumatorilor.

În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a conchis că ÎS Compania

Aeriană ,,Air Moldova” și Valentina Rotaru s-au aflat în perioada indicată în raport

juridic ce rezidă din contractul de transport de pasageri, astfel încât executarea

obligațiunilor ambilor urma a fi realizat în conformitate cu normele ce

reglementează acest aspect. Astfel că, reiese că Valentina Rotaru și-a executat

obligațiunile ce reies dintr-un contract de transport de pasageri și a achitat valoarea

biletului procurat, iar compania aeriană nu și-a executat integral obligațiunile și nu

a asigurat efectuarea transportului aerian la data și ora stabilită.

Astfel, Colegiul a respins argumentele ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova”

cu referire la faptul că transportarea aeriană a Valentinei Rotaru nu a fost posibil de

realizat din cauza condițiilor meteo nefavorabile în aeroportul din mun. Chișinău,

deoarece acest fapt poate constitui temei de exonerare a apelantului de răspundere

doar în cazul în care acestea au constituit o forță majoră, confirmată prin

intermediul unui certificat eliberat de Camera de Comerț și Industrie conform

Regulamentului privind eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță

majoră, aprobat prin decizia Camerei nr. 16/4 din 21 decembrie 2004, ce nu a fost

prezentat instanței în cazul dat. Or, în contextul indicat instanța de judecată nu este

îndreptățită să determine de sine stătător dacă condițiile meteorologice la data la

care urma a fi realizat transportul aerian constituia sau nu un impediment real și de

nedepășit pentru apelant de a realiza transportul, inclusiv în contextul în care alți

operatori au efectuat în aceeași perioadă transporturi cu destinația mun. Chișinău.

3

În consecință, instanța de apel a remarcat drept justă hotărârea primei instanțe

privind dispunerea în temeiul art. 1398 alin. (1), 1399 și 1422 alin. (1) și (2) ale

Codului civil, compensarea de către compania aeriană a prejudiciului moral cauzat

Valentinei Rotaru prin neexecutarea obligației contractuale și legale de transport a

acesteia din urmă, la data și ora stabilită în biletul de transport eliberat pe numele

acesteia.

La 18 iunie 2018 ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova”, a declarat recurs

împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la adoptarea soluției a

aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și a aplicat în mod eronat analogia legii

sau analogia dreptului.

ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova” a menționat că amânarea cursei aeriene

a fost una necesară din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile în Chișinău

(ceață densă și vizibilitate redusă), fapt ce duce la imposibilitatea aterizării pe

Aeroportul Internațional Chișinău, creând un mare risc pentru securitatea

pasagerilor.

Societatea a relatat că instanțele de judecată nu au luat în considerare

prevederile art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la aviația civilă nr. 1237 din 9 iulie

1997, care prevede că, orice zbor al unei aeronave civile trebuie executat astfel

încât să se asigure siguranța aeronavei, a pasagerului și a echipajului, precum și

securitatea persoanelor și bunurilor aflate la sol.

A mai menționat că compania aeriană nu este răspunzătoare și nici nu poate fi

recunoscută responsabilă pentru amânarea efectuării zborului din cauza condițiilor

meteorologice nefavorabile în or. Chișinău, deoarece aceste împrejurări

excepționale nu au putut fi evitate în pofida întreprinderii tuturor măsurilor posibile

care s-au impus în mod rezonabil pentru a evita cauzarea de daune și asigurării

securității zborului.

Relevant soluționării litigiului este și faptul că conform răspunsului eliberat

de SRL ,,AVIA INVEST”, ultimul menționează despre imposibilitatea efectuării

cursei 9U 860 București - Chișinău din 5 februarie 2017 de a ateriza pe Aeroportul

Internațional Chișinău din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 1 000 de lei, a

considerat că soluția este pripită, or, intimata urma să probeze cauzarea

prejudiciului moral.

ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova” a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 martie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 18 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS Compania Aeriană ,,Air

Moldova” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de declarat de ÎS Compania

Aeriană ,,Air Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎS Compania Aeriană ,,Air Moldova”.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană ,,Air

Moldova”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Tamara Chișca-Doneva

6