2ra-1635/19 — apararea drepturilor consumatorului prin repararea prejudiciului material, moral, incasarea penalitatii, dobintii de intirziere

2ra-1635/19 — apararea drepturilor consumatorului prin repararea prejudiciului material, moral, incasarea penalitatii, dobintii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1635/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele

minorei XXX, reprezentată de avocatul Spalatu Veaceslav,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Peancovschi Dina în

nume propriu și în interesele minorei XXX împotriva Întreprinderii de Stat Compania

Aeriană „Air Moldova” privind repararea prejudiciului material, moral și încasarea

penalității, dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei

XXX, s-a admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air

Moldova”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 octombrie

2018 și s-a emis o hotărîre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2018 Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei

XXX, reprezentate de avocatul Spalatu Veaceslav au depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind repararea prejudiciului material,

moral și încasarea penalității, dobânzii de întârziere, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 05 august 2017, ora 13.10 reclamantele au

avut programat zbor operat de ÎS CA „Air Moldova”, cursa 9U891 (Chișinău-Roma),

însă din motive necunoscute, zborul a fost amânat pentru 05 august 2017, ora 19.00.

La punctul de destinație (or. Roma) au ajuns la 05 august 2017, aproximativ în

perioada orelor 21.00 – 21.30. Din cauza întîrzierii cursei menționate cu 5 ore și 50

minute, au omis o altă cursă la tren rezervată din timp, pe itinerarul Roma Termini –

1

Reggio Di Calabria Centrale, preconizată pentru 05 august 2017, ora 17.25, costul

integral al căreia a constituit suma de 125 Euro.

Astfel, neavând cunoștințe în raport cu orașul în care se aflau, limba de stat

respectivă și în lipsa surselor financiare, au fost nevoite să petreacă noaptea din 05

august 2017 spre 06 august 2017 în gara feroviară din Roma, fără hrană și apă

îndeajuns.

Mai mult, au fost nevoite să procure din nou bilete spre destinația finală Viile

S.Giovanni, Italia), traseul fiind format din mai multe curse și intervale îndelungate de

timp, circumstanțe care le-a influențat starea fizică și psihică generând stres și oboseală.

La 22 august 2017 în adresa ÎS CA „Air Moldova” a fost depusă reclamația

nr.48/10, prin care s-a solicitat prezentarea explicațiilor și compensarea cheltuielilor

suportate, iar printr-un răspuns le-a fost comunicat faptul că ÎS CA „Air Moldova”

recunoaște reținerea cursei 9U891 (Chișinău-Roma) din motivul necesității asigurării

securității zborului.

Au menționat faptul că în cazul reținerii zborului din vina prestatorului de servicii

acesta oferă pasagerilor opțional posibilitatea de a fixa un nou termen pentru călătorie

conform biletelor, de a fi transportați cu zboruri altenative sau să ceară rambursarea

costului total al biletelor de avion neutilizat.

Prin răspunsul recepționat de la ÎS CA „Air Moldova”, atât pasagerilor cursei

respective în general, cât și Dinei Peancovschi și minorei XXX în special, nu le-a fost

adus la cunoștință dreptul opțional menționat. Iar în perioada aflării în Aeroportul

Internațional Chișinău, nici nu au fost asigurate cu apă și lucruri strict necesare,

inclusiv pentru copii.

Dat fiind faptul că distanța rutei ortodromice Chișinău–Roma consitutie

aproximativ 966 mile (1555 km), conform pct. 18 lit. a) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării

sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărîre a Guvernului nr.836 in 08

noiembrie 2012, solicită încasarea sumei de 800 Euro cu titlu de compensare legală

pentru amânarea zborului (câte 400 Euro pentru fiecare).

Conform art. 21 alin. (1) și art. 32 alin. (2) din Legea privind protecția

consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003, solicită încasarea sumei de 2537,50 de lei

cu titlu de penalitate legală pentru întârzierea zborului (echivalentul a 10% din suma

de 4350 de lei pentru o întîrziere de 5 ore și 50 minute).

În opinia reclamantei compensarea pentru întârzierea zborului constituie suma de

800 Euro, iar data scadenței achitării acesteia a fost 14 septembrie 2017, solicită

încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 46,69 Euro.

Dat fiind faptul că au omis o cursă rezervată din timp Roma – Termini – Reggio

Di Calabria Centrale, preconizată pentru data de 05 august 2017, ora 17.25, iar costul

integral al biletelor a constituit suma de 125 Euro, fiind nevoite să procure bilete

repetat, au suportat cheltuieli în mărime de 120 Euro.

Având în vedere faptul că se aflau în stare de oboseală fizică puternică, frică și

panică datorită situației create în legătură cu amînarea zborului, lipsei surselor

financiare, precum și prejudiciului cauzat personalității sociale ale acestora (cinstei,

onoarei, demnității și vieții private, care au fost ponegrite prin comportamentul

reprezentanților pîrîtului), solicită compensarea prejudiciului moral în beneficiul Dinei

Peancovschi estimat la suma de 3000 de lei și în beneficiul minorei XXX estimat la

suma de 5000 de lei.

2

Solicită Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX încasarea

sumei de 800 euro cu titlu de compensare legală pentru amînarea zborului (cîte 400

euro pentru fiecare); sumei de 2537,50 de lei cu titlu de penalitate legală pentru

întîrzierea zborului (echivalentul a 10% din suma de 4350 de lei pentru 5 ore și 50

minute); sumei de 46,69 euro cu titlu de dobîndă de întîrziere pentru neachitarea în

termen a compensării legale; sumei de 225 euro cu titlu de cheltuieli de transport

feroviar suportate în legătură cu amînarea zborului; compensarea în beneficiul Dinei

Peancovschi a prejudiciului moral estimat la suma de 3000 de lei și în beneficiul

minorei XXX a prejudiciului moral estimat la suma de 5000 de lei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 742 de lei

și cheltuieli poștale în sumă de 11,45 lei.

În drept acțiunea a fost întemeiată în baza prevederilor art. 512 alin. (1), art. 514.

575 alin. (1), art. 602 alin. (1) și (2), art. 984, art. 988 alin. (2) și (3), art. 1398 alin. (1),

art. 1416 alin. (l)-(3) din Codul civil, pct. 18 lit. a) din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării

sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 08

noiembrie 2012, art. 21 alin. (1). art. 32 alin. (2) din Legea privind protecția

consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003, art. 19 din Convenția pentru unificarea

anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional încheiată la Montreal la

28 mai 1999, la care Republica Moldova a aderat prin Legea Parlamentului nr. 254 din

05 decembrie 2008. Regulamentul (CE) nr. 261/2004.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Peancovschi Dina în

nume propriu și în interesele minorei XXX împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind

repararea prejudiciului material, moral și încasarea penalității, dobânzii de întârziere.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Dinei Peancovschi suma de

250 euro cu titlu de compensație pentru întârzierea zborului, convertiți în valută

națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării

hotărârii, suma de 29,13 euro cu titlu de dobândă de întârziere, convertiți în valută

națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării

hotărârii, suma de 11,45 lei cu titlu de cheltuieli poștale și suma de 500 de lei pentru

compensarea prejudiciului moral.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul XXX suma de 250 euro cu

titlu de compensație pentru întârzierea zborului, convertiți în valută națională conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, suma de

29,13 euro cu titlu de dobândă de întârziere, convertiți în valută națională conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, precum și

suma de 1000 de lei pentru compensarea prejudiciului moral.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 740 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX, și s-a

admis apelul declarat de ÎS CA „Air Moldova”, cu casarea hotărârii din 01 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin

care cererea de chemare în judecată depusă de Peancovschi Dina în nume propriu și în

interesele minorei XXX împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind repararea

3

prejudiciului material, moral și încasarea penalității, dobânzii de întârziere, s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut faptul că la verificarea stării

tehnice a avionului ER-AXV a ÎS CA „Air Moldova” a cursei 9U 0891 s-a constatat

existența unor defecțiuni tehnice, circumstanță ce a dus la imposibilitatea efectuării

zborului la ora stabilită.

Prin prisma pct. 14 din Regulamentul privind compensarea și asistența pasagerilor

în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 8 noiembrie 2012, Colegiul Civil a

apreciat că operatorul aerian nu putea să prevadă apariția defecțiunii enunțate.

Astfel, faptul întârzierii zborului se datorează unei împrejurări excepționale care

nu a putut fi evitată în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile.

A specificat că contrar argumentelor invocate de Peancovschi Dina și în interesele

minorei XXX, instanța de apel a reținut că ÎS CA „Air Moldova” a demonstrat că

întârzierea zborului a avut loc din cauza unor împrejurări excepționale, fiind cauzată

din motivul că pe rezervorul interior de combustibil LH, indicatorul de cantitate de

combustibil era inoperabil și s-a constatat scurgerea suspectă a combustibilului.

Totodată, s-a identificat o disfuncționalitate la sistemul de indicare a cantității de

combustibil (FQI), care oferă indicații separate și totale privind cantitatea de

combustibil. Defecțiunea tehnică a fost neprevăzută și ar fi putut afecta siguranța

zborului.

Instanța de apel a conchis că la caz nu sunt aplicabile prevederile pct. 18 din

Regulament (cap. V. Dreptul la Compensație). Or, obligația achitării acesteia este

exclusă prin aplicarea dispozițiilor pct. 14 din Regulamentul privind compensarea și

asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întîrzierii

prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 8 noiembrie 2012.

Iar reținerea zborului (cursei) din motive tehnice reprezintă o cauză care îl exonerează

pe transportator de răspundere, deoarece acesta nu a acționat din intenție sau culpă

gravă, securitatea zborului fiind o obligație legală a oricărui transportator aerian, iar

reținerea cursei a avut loc din motivul asigurării securității zborului.

La 27 iunie 2019 Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX,

reprezentată de avocatul Spalatu Veaceslav, au declarat recurs, solicitînd casarea

integrală a deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, casarea parțială a

hotărârii din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în latura

încasării prejudiciului moral, neadmiterea pretențiilor înaintate privind cheltuielile de

transport feroviar suportat în legătură cu amânarea zborului, cu pronunțarea unei

hotărâri noi prin care se va admite parțial cererea de chemare în judecată, după cum

urmează: a se încasa de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Dinei Peancovschi

copilului minor XXX, prejudiciul material a câte 250 euro cu titlu de compensare legală

pentru amânarea zborului, a câte 29,13 euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru

neachitarea în termen a compensației legale, suma de 11,45 lei cu titlu de cheltuieli

poștale, suma de 225 euro cu titlu de cheltuieli de transport feroviar, precum și

încasarea prejudiciului moral în sumă de 3000 de lei în beneficiul Dinei Peancovschi

și 5000 de lei în beneficiul copilului minor XXX, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată sub formă de taxă de stat și asistență juridică.

4

În susținerea recursului au invocat încălcarea esențială a normelor de drept

material în forma interpretării eronate a normelor de drept material, în corespundere cu

prevederile art. 432 alin. (2) lit.a) și c) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului au reiterat circumstanțele de fapt expuse în cererea de

chemare în judecată.

Suplimentar au indicat că instanța de apel nu a combătut concluziile primei

instanțe privitor la împrejurările excepționale în temeiul art. 14 din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012.

Au opinat că instanța de apel nu a apreciat multiaspectual circumstanțele cauzei,

or prima instanță corect a concluzionat răspunderea transportatorului privind

întârzierea zborului și prejudiciul cauzat de întârzierea zborului, iar existența

circumstanțelor de forță majoră ce ar exonera transportatorul de răspundere nu a fost

probată.

La 22 iulie 2019 în adresa intimaților a fost expediat copia recursului declarat de

Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX, reprezentată de

avocatul Spalatu Veaceslav, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la

recurs (f.d. 141).

La 12 august 2019 reprezentantul ÎS CA „Air Moldova” a depus referință pe

marginea recursului declarat, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 14 martie 2019 și expediată în adresa

participanților la proces la 18 aprilie 2019 (f.d. 132), însă la dosar lipsește confirmarea

recepționării deciziei de către părți.

Astfel recursul declarat la 27 iunie 2019 de Peancovschi Dina în nume propriu și

în interesele minorei XXX, reprezentată de avocatul Spalatu Veaceslav, se consideră a

fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat,

va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe, din

următoarele considerente.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel

și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art. 118 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, stabilește că fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la

pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele

de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru

soluționarea cauzei.

Materialele cauzei denotă că conform biletelor nr.5722403278914 și

nr.5722403278915, eliberate pe numele Dinei Peancovschi și XXX, pentru data de 05

august 2017, ora 13.10 era programat zborul cu ÎS CA „AIR MOLDOVA”, cursa 9U

891 (Chișinău-Roma) (f.d. 11-12).

Din informația prezentată de agenția de turism Holiday Service se confirmă faptul

că, la 20 mai 2017 au fost procurate două bilete de avion cu destinația Chișinău-Roma-

Chișinău pe numele Dinei Peancovschi și XXX (f.d. 13).

La 05 august 2017 Peancovschi Dina a depus în adresa ÎS CA „AIR MOLDOVA”

cerere prin care a solicitat compensarea prejudiciului material și moral suportat (f.d.

17).

Conform răspunsului ÎS CA „AIR MOLDOVA” motivul reținerii cursei 9U 891

(Chișinău-Roma) din 05 august 2017 a fost necesitatea asigurării securității zborului

(f.d.18).

Conform informației ÎS CA „AIR MOLDOVA” cursa 9U 891 din 05 august 2017

a fost schimbată pentru ora 19.30, în locul orei 13.10 (f.d.19).

La 04 septembrie 2017 avocatul Veaceslav Spalatu în interesele Dinei

Peancovschi a expediat în adresa ÎS CA „AIR MOLDOVA” somația, recepționată de

către destinatar la 06 septembrie 2017, prin care a solicitat compensarea prejudiciului

material estimat la suma de 245 euro, prejudiciului moral în beneficiul Dinei

Peancovschi estimat la suma de 5000 de lei și prejudiciului moral în beneficiul minorei

XXX estimat la suma de 10 000 de lei, în termen de 07 zile calendaristice de la data

recepționării somației (f.d. 20-22).

Conform răspunsului ÎS CA „AIR MOLDOVA”, somația din 06 septembrie 2017

nu a fost examinată, fiind apreciată ca depusă repetat (f.d. 24).

6

Din explicațiile tehnice în privința aeronavei ER-AXV a ÎS CA „AIR

MOLDOVA”, referitor la cursa 9U 0891 Chișinău-Roma din data de 05 august 2017,

ora 13.10, rezultă că pe rezervorul interior de combustibil LH, indicatorul de cantitate

de combustibil era inoperabil și s-a constatat scurgerea suspectă a combustibilului.

Totodată, s-a identificat o disfuncționalitate la sistemul de indicare a cantității de

combustibil (FQI), care oferă indicații separate și totale privind cantitatea de

combustibil (f.d. 62).

Înaintând prezenta acțiune în judecată împotriva ÎS CA ,,Air Moldova”, a solicitat

lui Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX încasarea sumei de

800 euro cu titlu de compensare legală pentru amânarea zborului (câte 400 euro pentru

fiecare); sumei de 2537,50 de lei cu titlu de penalitate legală pentru întârzierea zborului

(echivalentul a 10% din suma de 4350 de lei pentru 5 ore și 50 minute); sumei de 46,69

euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru neachitarea în termen a compensării

legale; sumei de 225 euro cu titlu de cheltuieli de transport feroviar suportate în

legătură cu amânarea zborului; compensarea în beneficiul Dinei Peancovschi a

prejudiciului moral estimat la suma de 3000 de lei și în beneficiul minorei XXX a

prejudiciului moral estimat la suma de 5000 de lei; precum și compensarea cheltuielilor

de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 742 de lei și cheltuieli poștale în sumă

de 11,45 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, prin hotărârea din 01

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă ce către Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele

minorei XXX împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind repararea prejudiciului material,

moral și încasarea penalității, dobânzii de întârziere.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul Dinei Peancovschi suma de

250 euro cu titlu de compensație pentru întârzierea zborului, convertiți în valută

națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării

hotărârii, suma de 29,13 euro cu titlu de dobândă de întârziere, convertiți în valută

națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării

hotărârii, suma de 11,45 lei cu titlu de cheltuieli poștale și suma de 500 de lei pentru

compensarea prejudiciului moral.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul XXX suma de 250 euro cu

titlu de compensație pentru întârzierea zborului, convertiți în valută națională conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, suma de

29,13 euro cu titlu de dobândă de întârziere, convertiți în valută națională conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, precum și

suma de 1000 de lei pentru compensarea prejudiciului moral.

S-a încasat de la ÎS CA „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 740 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea actului de dispoziție adoptat de

către instanța de fond, prin decizia din 14 martie 2019, a respins apelul declarat de

Peancovschi Dina în nume propriu și în interesele minorei XXX, și s-a admis apelul

declarat de ÎS CA „Air Moldova”, cu casarea hotărârii din 01 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Peancovschi Dina în nume propriu și în

interesele minorei XXX împotriva ÎS CA „Air Moldova” privind repararea

7

prejudiciului material, moral și încasarea penalității, dobânzii de întârziere, s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a relatat că la verificarea stării

tehnice a avionului ER-AXV a ÎS CA „Air Moldova” a cursei 9U 0891 s-a constatat

existența unor defecțiuni tehnice, circumstanță ce a dus la imposibilitatea efectuării

zborului la ora stabilită. Astfel, faptul întârzierii zborului se datorează unei împrejurări

excepționale care nu a putut fi evitată în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile.

Instanța de apel a reținut că ÎS CA „Air Moldova” a demonstrat că întârzierea

zborului a avut loc din cauza unor împrejurări excepționale, fiind cauzată de ceea că

pe rezervorul interior de combustibil LH, indicatorul de cantitate de combustibil era

inoperabil și s-a constatat scurgerea suspectă a combustibilului. Totodată, s-a

identificat o disfuncționalitate la sistemul de indicare a cantității de combustibil (FQI),

care oferă indicații separate și totale privind cantitatea de combustibil. Defecțiunea

tehnică a fost neprevăzută și ar fi putut afecta siguranța zborului.

Examinând concluziile expuse în decizia contestată, Colegiul menționează că

instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator anexat la dosar care a

dus la soluționarea greșită a cauzei, pe când prima instanță, justificat și amplu

argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la

probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns

la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

În susținerea opiniei date se rețin prevederile art. 16 lit. e) din Legea privind

protecția consumatorului nr.105-XV din 13 martie 2003, care stipulează că

consumatorul, la încheierea contractelor, are dreptul de a fi despăgubit pentru daunele

cauzate de produsele, serviciile care nu corespund cerințelor prescrise sau declarate ori

clauzelor contractuale.

Art. 21 alin. (1) din aceiași lege, stabilește că prestatorul (executantul) obligat să

asigure prestarea serviciului (executarea lucrării) în termenele și condițiile stabilite în

reglementările specifice în domeniu sau stipulate în contractul de prestare a serviciului

(executare a lucrării).

Conform art. 24 din Legea privind protecția consumatorului nr.105-XV din 13

martie 2003, consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis,

asupra caracteristicilor produselor și serviciilor oferite de către agenții economici astfel

încît să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor,

între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației

acestora, în deplină securitate.

Art. 980 alin. (1) Cod civil (în vigoare la momentul de referință), prevede expres

că prin contractul de transport, o parte (cărăuș, transportator) se obligă față de cealaltă

parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să

transporte încărcătura la locul de destinație, iar cealaltă parte se obligă să plătească

remunerația convenită.

În temeiul art. 987 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

transportul de persoane include operațiunile de îmbarcare, transport și debarcare.

Conform art. 988 alin. (1) Cod civil, cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat

pasagerului, cu excepția cazului cînd acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore,

al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia.

La caz este relevant de a indica și prevederile pct. 1 lit. c) din Regulamentul

privind compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și

8

anulării sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

836 din 08 noiembrie 2012, din care rezultă că prezentul Regulament stabilește

condițiile în care pasagerii transportului aerian își pot exercita drepturile minime atunci

cînd zborul este întârziat.

În sensul prevederilor pct. 16 lit. a) și 17 din Regulamentul menționat, în oricare

din cazurile în care un operator aerian anticipează o posibilă întârziere a unui zbor peste

ora de plecare prevăzută, după cum urmează timp de două ore, în cazul zborurilor de

1500 kilometri sau mai puțin, pasagerii trebuie să primească o compensație în

conformitate cu prevederile capitolului V din prezentul Regulament.

În conformitate cu prevederile capitolului V pct.18 lit. a) din prezentul

Regulament, când se face trimitere la prezentul capitol, pasagerii primesc o

compensație în valoare de 250 euro pentru toate zborurile de 1500 kilometri sau mai

puțin.

Raportând normele citate la materialele cauzei, instanța de recurs conchide că

prima instanță corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a pretenției privind

încasarea compensației pentru întârzierea zborului la cursa aeriană 9U 891 (Chișinău-

Roma) în mărime de 250 euro și întemeiat a dispus încasarea din contul ÎS CA ,,Air

Moldova” în beneficiul reclamantelor a sumei respective or, cursa respectivă a fost

operată cu o întârziere de 5 ore și 50 minute, iar distanța aeriană între orașele Chișinău

și Roma constituie 878 mile (1413,17 km).

Mai mult, însăși ÎS CA ,,Air Moldova” a confirmat faptul reținerii zborului în

cadrul procesului de judecată, iar conform art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă,

faptele invocate de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu

le-a negat, cu atât mai mult că dreptul de compensare pentru pasageri reprezintă un

principiu, iar derogarea de la acesta se face doar dacă circumstanțele invocate de

operatorul aerian pot fi calificate, în baza probelor prezentate de către acesta, ca

excepționale, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Ca urmare nu poate fi reținută concluzia instanței de apel precum că întârzierea

cursei Chișinău-Roma din 05 august 2017 s-a datorat defecțiunii tehnice a aeronavei a

ÎS CA ,,Air Moldova”, circumstanță care a dus la imposibilitatea îndeplinirii cursei la

ora stabilită din cauza pericolului de securitate a zborului, deoarece, la materialele

cauzei nu sunt anexate probe veridice și pertinente care ar confirma faptul că anume

defecțiunea tehnică invocată de ÎS CA „Air Moldova” a reprezentat o circumstanță care

a dus la imposibilitatea îndeplinirii cursei la ora stabilită din cauza pericolului sporit a

zborului.

Prin urmare, Colegiul consideră că prima instanță corect a concluzionat că deși

din înscrisurile anexate la filele dosarului 59-62 se atestă existența defecțiunilor tehnice

ale aeronavei care a efectuat cursa 9U 891, ținând cont de condițiile specifice în care

se efectuează transportul aerian și de gradul de complexitate tehnologică a aeronavelor,

trebuie să se constate că, operatorii de transport aerian se confruntă în mod obișnuit, în

exercitarea activității lor, cu diverse probleme tehnice determinate inevitabil de

funcționarea acestor vehicule.

Astfel, în vederea evitării producerii incidentelor care pun în pericol siguranța

zborurilor, aceste vehicule sunt supuse unor controale periodice extrem de stricte, care

se înscriu printre condițiile curente de exploatare ale întreprinderilor de transport

aerian.

9

Rezolvarea unei defecțiuni tehnice cauzate de o deficiență de întreținere a unui

aparat de zbor (aeronavă) trebuie considerată, prin urmare, inerentă exercitării normale

a activității operatorului de transport aerian.

În consecință, defecțiunile tehnice descoperite cu ocazia lucrărilor de întreținere

a aeronavei sau din cauza deficiențelor în cadrul acestor lucrări nu pot constitui, prin

ele însele „împrejurări excepționale” prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din

Regulamentul nr. 261/2004 (Concluzia dată a fost expusă și în cauza C-549/07

Friederike Wallentin-Hermann împotriva Alitalia - Linee Aeree Italiane SpA).

Or, conform practicii constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene (autoritatea

competentă de a interpreta prevederile Regulamentului sus-indicat), operatorul aerian

poate fi exonerat de răspundere doar dacă dovedește că întârzierea se datorează unor

împrejurări extraordinare care nu ar fi putut fi evitate chiar dacă fuseseră luate toate

măsurile rezonabile.

Astfel, operatorul aerian ÎS CA ,,Air Moldova” nu a prezentat probe confirmative

în sensul art. 118 Cod de procedură civilă care să confirme că a întreprins și a luat toate

măsurile rezonabile pentru a evita întârzierea zborului la cursa aeriană 9U 891, ruta

Chișinău-Roma din 05 august 2017.

Colegiul civil conchide că defecțiunea tehnică invocată de operatorul aerian se

atribuie la categoria circumstanțelor imputabile primului, și nu sunt calificate drept

circumstanțe excepționale, exoneratoare de răspundere or, problemele tehnice

descoperite cu ocazia lucrărilor de întreținere a aeronavei sau din cauza deficiențelor

în cadrul acestor lucrări nu pot constitui, prin ele însele, împrejurări excepționale.

În acest sens urmează a fi respins argumentul instanței de apel referitor la faptul

că dispozițiile hotărârii Guvernului nr.836 din 08 noiembrie 2012 nu prevăd un drept

la compensație în caz de reținere a zborului, ci doar în caz de anulare sau refuz la

îmbarcare, deoarece pct.18 lit. a) al capitolului V din Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării

sau întîrzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 836 din 08

noiembrie 2012, stabilește expres că pasagerii transportului aerian primesc o

compensație stabilită conform distanței parcurse „pentru toate zborurile”, sumă ce

include distanța de la locul de plecare până la locul destinației.

Circumstanțele respective în plus justifică temeinicia pretenției Dinei

Peancovschi și Licianei Vornician privind încasarea compensației pentru întârzierea

zborului în sumă de 250 euro, care corect a fost admisă parțial de către prima instanță

și greșit a fost respinsă de către instanța de apel.

De asemenea, Colegiul reține ca fiind justă și aprecierea de către prima instanță

precum că cerința reclamantei privind încasarea sumei de 2537,50 de lei cu titlu de

penalitate legală pentru întârzierea zborului este neîntemeiată, reținând ca fiind

justificativ argumentul ÎS CA „Air Moldova”, precum că Regulamentul privind

compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării

sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din

08 noiembrie 2012, stabilește norme speciale pentru raportul juridic din speță și nu

prevede posibilitatea calculării penalității în baza Legii privind protecția

consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003.

Tot aici, Colegiul reține ca fiind relevante și constatările primei instanțe cu privire

la pretenția de încasare a sumei cu titlu de dobândă de întârziere pentru neachitarea în

termen a compensării legale în mărime de 29,13 euro pentru fiecare dintre reclamante

10

or, suma din care a fost calculată dobânda de întârziere este valoarea admisă de către

instanța de judecată ca fiind 250 euro pentru fiecare dintre reclamante, prin urmare din

suma de 500 euro pentru perioada de întârziere este 14 septembrie 2017 – 09 ianuarie

2018, rezultă dobânda de întârziere în mărime de 29,13 euro, pentru fiecare dintre

reclamante.

La fel, prima instanță a concluzionat corect și asupra pretenției privind cheltuielile

de transport feroviar suportate în legătură cu amânarea zborului, or, conform art. 988

alin. (2) Cod civil, răspunderea cărăușului pentru prejudiciile care rezultă din întârziere

este exclusă dacă altfel nu s-a convenit în mod expres sau dacă transportatorul nu a

acționat cu intenție sau din culpă gravă. Prin urmare, raporturile juridice dintre

reclamante și pârât au constat exclusiv în încheierea contractului de transport aerian

din or. Chișinău spre or. Roma, nu și conexiunea dintre stația de trenuri Roma Termini

– Reggio Di Calabria Centrale. Corespunzător, contractul de transport a fost executat

de către pârât potrivit condițiilor specificate în el, exclusiv în privința transportării

pasagerelor reclamante pe cale aeriană, nu și terestră, iar pentru încălcarea condițiilor

respective a fost obligat la repararea prejudiciilor corespunzătoare.

În asemenea condiții, nu a fost demonstrat faptul că, transportatorul a acționat cu

intenție sau din culpă gravă, motiv din care instanța de judecată a respins corect

solicitarea cu privire la încasarea sumei de 225 euro cu titlu de cheltuieli de transport

feroviar suportate în legătură cu amânarea zborului, ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, Colegiul reține ca fiind justă și aprecierea de către prima instanță

cu referire la compensarea prejudiciului moral, din următoarele considerente.

Conform art. 20 alin. (4)-(6) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105

din 13 martie 2003, prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător,

vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și

de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească.

Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat

consumatorului.

Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă

dovada prejudiciului.

Conform art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Totodată, conform art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, mărimea compensației

pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, hiând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum

și statutul social al persoanei vătămate.

11

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, comportamentul pârâtului, Colegiul

consideră justă concluzia primei instanțe de a admite parțial și a încasa de la ÎS CA

„Air Moldova” în beneficiul Dinei Peancovschi suma de 500 lei și în beneficiul

Lucianei Vomicean suma de 1000 lei, pentru compensarea prejudiciului moral, or

sumele solicitate în acțiune cu titlu de prejudiciu moral sunt exagerate și nu denotă

cuantumul suferințelor psihice în echivalent bănesc de fapt suportate.

Cu referire la prevederile art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care

a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată, astfel, fiind justificată și solicitarea

reclamantelor cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, respectiv prima instanță

corect a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 740 de lei, or, la

materialele cauzei sunt probe întru confirmarea acestora. Potrivit prevederilor art.82

Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din

cheltuielile de judecare a pricinii.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig

de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Conform art.63 alin.5 al Legii cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002,

cheltuielile suportate în legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice în

organele de urmărire penală și instanțele de judecată în cauzele penale, civile și

administrative se încasează concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără o

procedură litigioasă prealabilă.

Prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării, de către partea

care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării

onorariilor avocaților; copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-

persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Deasemenea, pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de

judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei,

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la

soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare,

justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză, și alți factori la

discreția instanței.

Colegiul remarcă că potrivit bonului de plată din 25 octombrie 2018 (f.d. 118), se

atesta achitarea serviciilor juridice de catre reclamant în mărime de 4000 de lei, iar

conform raportului privind activitatea avocatului Veaceslav Spalatu se atestă lista

detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful

și orarul).

Astfel, reișind din faptul că în cadrul prezentei acțiuni, reclamantul fost

reprezentat de către avocat, acesta prezentându-se în ședințele judiciare, ținînd cont de

art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța consideră necesare, rezonabile și

realmente angajate cheltuielile de asistență juridică pe marginea prezentei cereri de

chemare în judecată în cuantumul solicitat de 4000 de lei. Aici, instanța de recurs reține

că avînd în vedere durata în timp a examinării cauzei, volumul asistenței juridice

12

acordat, numărul de ședințe la care a participat avocatul, complexitatea cauzei reieșind

din suma solicitată, se conchide că suma cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 4000 lei este una rezonabilă.

În conexiunea celor relatate se constată că instanța de apel nu a calificat corect,

din punct de vedere juridic, acțiunile cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei

soluții greșite, pe când prima instanță în mod temeinic și legal a admis parțial acțiunea

depusă de Dina Peancovschi în nume propriu și în interesele minorei XXX.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Dina Peancovschi în nume propriu și în interesele

minorei XXX, reprezentată de avocatul Veaceslav Spalatu.

Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Dina Peancovschi în nume propriu și în

interesele minorei XXX împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air

Moldova” privind repararea prejudiciului material, moral și încasarea penalității,

dobânzii de întârziere.

Se menține hotărârea din 01 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

Se încasează de la Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” în

beneficiul Dinei Peancovschi și XXX suma de 4 000 de lei, cu titlu de cheltuieli

suportate pentru asistență juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

13