2ri-151/18 — atragerea la răspundere subsidiară

2ri-151/18 — atragerea la răspundere subsidiară (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ri-151/18

Instanța de fond: CA Bălți – A. Toderaș

DECIZIE

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Tudor Ciobanu, reprezentat de către

avocatul Vasile Țurcanu,

în cauza civilă la cererea înaintată de către Sergiu Casian, lichidatorul

Societății cu Răspundere Limitată „Arisema” împotriva lui Tudor Ciobanu, Petru

Darie, Iulia Cebanu privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor

organelor de conducere ale Societății cu Răspundere Limitată „Arisema” în

procedura simplificată a falimentului,

împotriva hotărârii din 09 septembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a admis parțial cererea lui Sergiu Casian, lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Arisema” privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor

organelor de conducere,

constată:

Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema” la data de 21 aprilie 2016 s-a

adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere privind atragerea la răspundere

subsidiară a persoanelor cu funcții de răspundere a debitorului. ( f.d. 4-5)

În motivarea cererii a indicat că potrivit datelor din Registrul de stat al

persoanelor juridice la data de 09 octombrie 1992 a fost înregistrată SRL

„Arisema”, cu sediul r-nul Ungheni, s. Cornești, str. V. Alecsandri, 17, asociați

Tudor Ciobanu, Petru Darie, Iulia Cebanu. ( f.d. 16)

Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din data de 02 noiembrie 2015 s-a

admis cererea introductivă depusă de către administratorul debitorului Aurica

Iorgu, s-a constatat insolvabilitatea și s-a dispus intentarea procedurii

simplificate a falimentului și divizarea SRL „Arisema” cu desemnarea lui Sergiu

Casian, în calitate de lichidator. ( f.d. 38)

Lichidatorul Sergiu Casian a invocat drept temei juridic de atragere a foștilor

administratori la răspundere subsidiară prevederile art. 248, alin.(1) al Legii

insolvabilității, solicitând încasarea în mod solidar de la Tudor Ciobanu, Petru

Darie, Iulia Cebanu datoriile debitorului în mărime de 14 810,74 lei.

Curtea de Apel Bălți prin hotărârea din 09 septembrie 2016 a admis parțial

cererea înaintată de către Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema”, a atras la

1

răspundere subsidiară administratorul Tudor Ciobanu, a încasat în beneficiul SRL

„Arisema” în procedura falimentului datoriile debitorului conform tabelului de

validare a creanțelor în sumă totală de 14 810,74 lei. A respins cerința înaintată de

către Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema” privind atragerea la răspundere

subsidiară a asociaților Petru Darie și Iulia Cebanu. ( f.d. 45, 46-50)

Împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți, la 31 iulie 2018 a depus recurs Tudor

Ciobanu, reprezentat de către avocatul Vasile Țurcanu, prin care a solicitat

repunerea în termen de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii. (f.d.

64-67)

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de insolvabilitate nu a

indicat motivele care au determinat concluziile acesteia și legea guvernantă,

inclusiv probele prezentate de părți care urmau a fi apreciate de către instanță, cu

expunerea asupra acestora, însă instanța s-a limitat doar la invocarea normelor de

drept material.

Tudor Ciobanu a menționat că subiect al inițierii acțiunii privind atragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului este

administratorul/ lichidatorului procesului de insolvabilitate, după desemnarea lui

de instanța de insolvabilitate ori de creditori la prima adunare a creditorilor.

În cererea privind atragerea la răspundere subsidiară reclamant figurează SRL

„Arisema”, însă urma să fie lichidatorul debitorului insolvabil și nici de cum SRL

„Arisema”.

De asemenea, a indicat că cererea este semnată de o persoană care nu are

împuterniciri de a o semna, ori Sergiu Casian nu a anexat la cerere dovada că a fost

desemnat în calitate de lichidator.

Indică că cererea privind atragerea la răspundere subsidiară a fost admisă de

instanța de insolvabilitate, însă aceasta nu este argumentată, fiind indicat numai

motivul de drept, care este unul declarativ și lipsit de probe pertinente.

Recurentul a specificat că dispunerea suportării datoriilor debitorului de către

membrii organelor de conducere ale debitorului, prin prisma art. 248 al Legii

insolvabilității este un drept și nu o obligație a instanței de judecată, care urmează a

fi aplicată în dependență de responsabilitatea membrilor vizați, față de apariția

stării de insolvabilitate.

Tudor Ciobanu a indicat că instanța de insolvabilitate la emiterea hotărârii

contestate a încălcat normele de drept procedural, ori nu l-a citat pentru ședința de

judecată și nu i-a expediat hotărârea contestată, iar semnăturile din avizele de

recepție nu-i aparțin.

În susținerea solicitării de repunere în termen a indicat că nu a recepționat

hotărârea instanței de insolvabilitate, despre aceasta a aflat de la executorul

judecătoresc, care la data de 17 iulie 2018, i-a înmânat contra semnătură încheierea

privind intentarea procedurii de executare.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Ciobanu, reprezentat

de către avocatul Vasile Țurcanu, este depus în afara termenului de atac și urmează

a fi respins ca tardiv, iar cererea de repunere în termen ca fiind neîntemeiată din

considerentele ce preced.

2

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. a) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate

cu recurs.

În conformitate cu art. 356 al Codului de procedură civilă cererea de declarare

a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul

cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității.

Articolul 1, alin. (4) al Legii insolvabilității prevede că procesul de

insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

Norma cuprinsă în art. 8, alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 26 iunie

2012 stipulează că hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate

cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în

cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Conform art. 248, alin. (6) al Legii insolvabilității în toate cazurile, asupra

acțiunii prevăzute la alin. (1), instanța de insolvabilitate se pronunță prin hotărâre,

care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea.

Dat fiind faptul că în procedura de insolvabilitate termenele de contestare cu

recurs coincid cu cele din Codul de procedură civilă, iar Legea insolvabilității nu

interzice acest lucru, persoana îndreptățită va putea solicita repunerea în termen

pentru depunerea recursului, aducând argumentele corespunzătoare.

La caz, hotărârea Curții de Apel Bălți contestată cu recurs de către Tudor

Ciobanu, reprezentat de avocatul Vasile Țurcanu, a fost emisă și pronunțată la 09

septembrie 2016. (f.d. 45, 46-50)

Recursul împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 09 septembrie 2016 a

fost depus de către Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul Vasile Țurcanu, la 31

iulie 2018, respectiv cu încălcarea termenului legal prevăzut de art. 8 alin. (1) al

Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Faptul depunerii cererii de recurs în afara termenului de atac se confirmă prin

însuși solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen de declarare a

recursului, care se constată, însă, a fi una neîntemeiată, deoarece motivele invocate

de recurent nu constituie temei de repunere în termen, în sensul art. 116 al Codului

de procedură civilă, deoarece nu justifică neîndeplinirea actului de procedură în

termen.

În conformitate cu 116, alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă

persoanele, care din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Astfel, instanța de recurs reține că nu poate constitui temei de repunere în

termen a recursului argumentul lui Tudor Ciobanu precum că la examinarea cererii

în instanța de insolvabilitate nu a fost legal citat despre locul, data și ora ședințelor

de judecată și nici nu i-a fost comunicată hotărârea contestată.

Concluziile instanței de recurs de respingere a cererii de repunere în termen a

recursului rezultă din următoarele circumstanțe.

La data de 21 aprilie 2016 Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema” s-a

adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere privind atragerea la răspundere

subsidiară a persoanelor cu funcții de răspundere a debitorului.

3

Prin încheierea din 22 aprilie 2016 instanța de insolvabilitate a primit în

procedură cererea privind atragerea la răspundere subsidiară a persoanelor cu

funcții de răspundere a debitorului SRL „Arisema”, s-a dispus expedierea copiei

cererii lui Tudor Ciobanu, totodată fiindu-i comunicat locul, data și ora ședințelor

de judecată.

Potrivit avizului de recepție nr. DS3118019935AR, Tudor Ciobanu la data de

11 mai 2016, a recepționat copia încheierii din 22 aprilie 2016, precum și copia

cererii de atragere la răspundere subsidiară. ( f.d. 10)

La 23 mai 2016 Tudor Ciobanu a depus referință la cererea de chemare în

judecată înaintată de către Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema” privind

atragerea la răspundere subsidiară a persoanelor cu funcții de răspundere a

debitorului. (f.d.14-15)

Fiind prezent la ședințele de judecată privind examinarea cererii de atragere la

răspundere subsidiară, preconizate pentru data de 09 iunie 2016 și 05 august 2016,

acesta, beneficiind de drepturile sale procedurale, a solicitat amânarea examinării

cauzei cu acordarea unui termen suplimentar pentru a angaja un avocat în scopul

acordării asistenței juridice în instanță, solicitări care au fost admise de către

instanța de insolvabilitate, obținând amânarea ședințelor, ulterior Tudor Ciobanu

nu s-a mai prezentat la ședințele de judecată, instanța examinând cauza în lipsa lui.

(f.d 32, 34,44)

Curtea de Apel Bălți prin hotărârea din 09 septembrie 2016 a admis parțial

cererea înaintară de către Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema”, a tras la

răspundere subsidiară administratorul Tudor Ciobanu, a încasat în beneficiul SRL

„Arisema” în procedura falimentului datoriile debitorului conform tabelului de

validare a creanțelor în sumă totală de 14 810,74 lei, a respins cerința înaintată de

către Sergiu Casian, lichidatorul SRL „Arisema” privind atragerea la răspundere

subsidiară a asociaților Petru Darie și Iulia Cebanu.

La data de 28 septembrie 2016 Curtea de Apel Bălți a expediat copia hotărârii

la adresa lui Tudor Ciobanu, fiind recepționată la data de 12 octombrie 2016, fapt

confirmat prin avizul de recepție returnat instanței și anexat la f.d. 53.

Astfel, Colegiul lărgit constată că recurentul a omis termenul legal de

contestare a actului de procedură a instanței de insolvabilitate, or, în condițiile

expuse Tudor Ciobanu, cunoscând despre procesul inițiat, cât și despre soluția

pronunțată de Curtea de Apel Bălți la data de 09 septembrie 2016, nu a depus

recurs în termenul stabilit de legislator.

Prin prisma art. 116, alin. (3) al Codului de procedură civilă Tudor Ciobanu

solicită repunerea în termen de declarare a recursului, fără a prezenta acte ce

dovedesc imposibilitatea acestuia de a contesta în termen actul de procedură.

Argumentul recurentului precum că acesta nu a recepționat copia hotărârii, iar

semnătura de pe avizul de recepție nu-i aparține, nu poate fi reținut de instanța de

recurs, ori hotărârea contestată a fost expediată la adresa de corespondență a lui

Tudor Ciobanu, care corespunde cu adresa de corespondență indicată de către

acesta în cererea de recurs și recepționată la data de 12 octombrie 2016. ( f.de. 53)

La caz, se constată că Tudor Ciobanu în timp de un an și zece luni de la data

adoptării hotărârii nu a contestat actul de procedură, depunând recursul asupra

hotărârii Curții de Apel Bălți din 09 septembrie 2016, abia la data de 31 iulie 2018.

Instanța de recurs reține ca fiind declarativ și lipsit de suport probatoriu

raționamentul recurentului, precum că acesta nu a fost citat de instanța de

4

insolvabilitate și nu a cunoscut despre procesul civil inițiat, ori potrivit materialelor

dosarului este cert că acesta a recepționat citația, a cunoscut despre locul, data și

ora ședințelor de judecată, mai mult ca atât a fost prezent la unele dintre ele, care

au fost amânate la inițiativa acestuia, iar prin prisma art. 102, alin. (41) al Codului

de procedură civilă participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot

invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

În conformitate cu art. 61, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că este lipsită de temei

cererea recurentului privind repunerea recursului în termen, or, acesta nu a adus

careva dovezi privind imposibilitatea sa de a contesta hotărârea Curții de Apel

Bălți din data de 09 septembrie 2016 în termen.

Astfel, în condițiile în care recurentul a dispus de posibilitatea reală să

conteste înainte de 31 iulie 2018, hotărârea Curții de Apel Bălți din data de 09

septembrie 2016, prin care a fost admisă cererea lichidatorului de atragere la

răspundere subsidiară a acestuia, iar argumentele invocare în susținerea cererii cu

privire la repunerea în termen de declarare a recursului sunt neîntemeiate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea de repunere în termen urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, iar

recursul lui Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul Vasile Țurcanu, declarat

împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din data de 09 septembrie 2016 să fie

respins ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut de lege.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a

hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul

securității raporturilor juridice.

În hotărârea CEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina umor circumstanțe noi descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru

care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre

exemplu, necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente

ale statului. Chiar și atunci, totuși, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen

nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale

rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință.

5

În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă motivele de

repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității de lucru

judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a

menționat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de

depunere de către părți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au

încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Urmare celor menționate și având în vedere faptul că recursul este depus cu

omiterea evidentă a termenului prevăzut de lege, iar cererea de repunere în termen

este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în

termenul de declarare a recursului și a respinge ca fiind tardiv recursul declarat de

către Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul Vasile Țurcanu.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. a) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge cererea lui Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul Vasile

Țurcanu cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului.

Se respinge recursul declarat de către Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul

Vasile Țurcanu.

Se menține hotărârea Curții de Apel Bălți din 09 septembrie 2016, în cauza

civilă la cererea înaintată de către Sergiu Casian, lichidatorul Societății cu

Răspundere Limitată „Arisema” împotriva lui Tudor Ciobanu, Petru Darie, Iulia

Cebanu privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de

conducere ale Societății cu Răspundere Limitată „Arisema” în procedura

simplificată a falimentului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

Victor Burduh

Maria Ghervas

6