2ra-1532/18 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1532/18

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Tudor

Guzun, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iacov Zavtur împotriva

lui Tudor Guzun, intervenienți accesorii Societatea de Asigurări-Reasigurări „Moldcargo”

Societate pe Acțiuni și Compania de Asigurări „Alliance Insurance Group” Societate pe

Acțiuni cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Iacov Zavtur, reprezentat de avocatul Verginia Baltag, a fost

casată hotărârea din 12 iulie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și a fost emisă o

nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 25 aprilie 2016 reclamantul Iacov Zavtur, reprezentat de avocatul

Verginia Baltag a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Guzun cu

privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în luna august 2012 activa în funcția

de inspector în cadrul Direcției Generale Anticorupție. Astfel, fiind inclus în activitatea de

documentare a cauzei penale în privința lui Guzun Tudor și din motiv că Centru Național

Anticorupție dispune de puține mași, reținerea lui Tudor Guzun a avut loc cu automobilele

personale.

A specificat că, în una din echipe era și el cu automobilul de model Toyota Carina,

culoare albă, n/î xxxxx, care-i aparține mamei sale, dar pe care îl deține și îl utilizează în

bază de procură.

A subliniat că, având drept scop reținerea lui Guzun Tudor, care a observat că este

urmărit și conducea cu viteză excesivă, nu se oprea la culoarea roșie a semaforului și punea

1

în pericol viața cetățenilor, l-au ajuns din urmă pe str. Mihai Viteazul, mun. Chișinău și

dorind să-l oprească i-au blocat trecerea, însă în acel moment a avut loc tamponarea

automobilelor, astfel că automobilul său a fost deteriorat. Conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 246 din 22 august 2012, efectuat de expertul-criminalist

Lungu Vladimir, s-a stabilit că prejudiciul material cauzat posesorului automobilului de

model „Toyota Carina”, nr/î xxxxx, în rezultatul accidentului rutier din 10 august 2012,

constituie suma de 8834 de lei.

A notat că, prin ordonanța din 29 august 2012, a fost recunoscut în calitate de parte

civilă în cauza penală nr. 2012036787, iar prin ordonanța din aceeași dată, a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată.

A specificat că, prin sentința din 23 martie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, Tudor Guzun a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii. Totodată, prin aceeași sentință, Tudor Guzun a fost condamnat în baza art.

326 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 2000 unități convenționale, ceea ce

constituie 40000 lei. Acțiunea civilă înaintată de Iacov Zavtur a fost admisă în principiu

și a fost lăsată fără examinare în procedură civilă.

A menționat că, prin decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău,

pronunțată integral la 18 iunie 2015, a fost admis din alte motive apelul avocatului

Radu Dumneanu declarat în interesele inculpatului Tudor Guzun, a fost casată sentința

din 23 martie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în partea stabilirii pedepsei

și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care Tudor Guzun a fost condamnat în baza

art. 326 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ceea

ce constituie 20000 lei. În rest, sentința din 23 martie 2015 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău, a fost menținută.

A relatat că, prin decizia din 01 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a

fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Radu Dumneanu în

interesele inculpatului Tudor Guzun împotriva decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel

Chișinău și a fost menținută hotărârea atacată.

A relevat că, la data 21 martie 2015 a expediat în adresa lui Tudor Guzun cerere

prealabilă, prin care a solicitat achitarea în termen de 5 zile de la recepționare a sumei

prejudiciului material cauzat, însă aceasta i-a fost restituită cu mențiunea factorului

poșta „a refuzat primirea”.

A solicitat încasarea de la Guzun Tudor în beneficiul său a prejudiciului material

cauzat în sumă de 8834 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 25 mai 2016 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii SAR „Moldcargo” SA și CA

„Alliance Insurance Group” SA (anterior CA „Victoria Asigurări” SA) (f.d. 56, 64,

66).

Prin hotărârea din 12 iulie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea

depusă de Iacov Zavtur, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 martie a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat

de Iacov Zavtur, reprezentat de avocatul Verginia Baltag, a fost casată hotărârea din 12

2

iulie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin

care a fost admisă integral acțiunea depusă de Iacov Zavtur și a fost încasat din contul

lui Tudor Guzun în beneficiul lui Iacov Zavtur suma de 8834 de lei, cu titlul de

prejudiciul material și cheltuielile de asistență juridică în mărim de 4500 de lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond nu a dat o

apreciere adecvată circumstanțelor pricinii și eronat a aplicat prevederile Legii cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006.

De asemenea, instanța de apel a menționat că eroarea judiciară a instanței de

fond rezultă din faptul că ultima nu a ținut cont de instituția acțiunii civile în procesul

penal și cerințele imperative, statuate la art. 219, 221, 225, 226, 387 Cod de procedură

penală, combinate cu prevederile art.123 Cod de procedură civilă.

În concluzie, instanța de apel a conchis că în speță, sunt obligatorii actele

judiciare penale irevocabile pronunțate în privința pîrîtului/condamnat, în special cele

prin care acțiunea civilă înaintată de Iacov Zavtur, în contradictoriu cu Guzun Tudor,

a fost admisă în principiu. Așadar, deoarece acțiunea civilă fiind admisă, în principiu,

de instanțele penale, prima instanță era ținută de lege doar să stabilească mărimea

prejudiciului, care, în speță, nefiind combătut este de 8834 de lei și să-l încaseze din

contul pîrîtului, precum și cheltuielile de asistență juridică.

La data de 19 iunie 2018 Tudor Guzun, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu

a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, cauza civilă a fost examinată în ordine de

apel în absența intervenienților accesorii SAR „Moldcargo” SA și CA „Alliance

Insurance Group” SA, cărora nu li s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

contrar prevederilor art. 432 alin. (3) lit. b) Cod de procedură civilă.

A menționat că, instanța de apel nu s-a expus pe marginea tuturor argumentelor

invocate în referința și susținute în ședința instanței de apel, ceea ce constituie o

încălcare flagrantă a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

A susținut că, la judecarea cauzei penale, instanța de judecată nu a stabilit dacă

actele invocate de către reclamant în pretinsa acțiune civilă au avut loc și dacă anume

pîrîtul este responsabil de repararea pretinsului prejudiciu. De altfel, circumstanțele

producerii accidentului rutier nu au fost examinate în cadrul procesului penal, dar în

cadrul unui dosar contravențional, care a fost încetat prin încheierea din 15 octombrie

2012 (f.d. 72).

A invocat că, accidentul rutier nu are nici o legătură cu infracțiunea în baza căreia

a fost condamnat, iar acțiunea civilă în prezenta speță se supune regulilor răspunderii

delictuale. Totodată, Iacov Zavtur nu este în drept să solicite careva plăți pentru

reparația automobilului deteriorat, deoarece nu el este proprietarul automobilului, iar

la materialele dosarului lipsesc careva acte confirmative care să-i acorde ultimului

dreptului de folosință a bunului sau o împuternicire de reprezentare a proprietarului

bunului.

3

La data de 03 august 2018 Iacov Zavtur, reprezentat de avocatul Mariana Caliga

a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 01 martie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 19 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

4

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Tudor Guzun, reprezentat de

avocatul Ion Sîmboteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Tudor Guzun, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Tudor Guzun, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tudor Guzun, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5