2rac-323/18 — incasarea datoriei

2rac-323/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rac-323/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru - (judecător Zinaida Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - (judecători Anatolie Minciună, Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila)

Î N C H E I E R E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Nina Vascan

Judecători Victor Burduh

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat Primăria municipiului Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

,,Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.13 în

proces de insolvabilitate cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, menținută

hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 15 iunie 2017, Banca Comercială ,,Moldindconbank” Societate pe Acțiuni (în

continuare BC ,,Moldindconbank” SA) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr.13 în proces de insolvabilitate (în continuare ÎMGFL nr.

13) cu privire la încasarea datoriei (f.d. 2-5, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 22 octombrie 2014 între BC

,,Moldindconbank” SA, în calitate de creditor și ÎMGFL nr.13, în calitate de debitor a fost

încheiat contractul de credit BERD-MoREEFF (cu anuitate) nr. 351, prin care creditorul i-

a acordat debitorului un credit sub formă de linie de credit, în sumă de 141253,62 USD, cu

termen final de rambursare la 22 octombrie 2019. Astfel în temeiul contractului de credit

enunțat, Banca și-a asumat angajamentul să pună la dispoziția debitorului creditul sus-

1

indicat, iar ÎMGFL nr.13, la rândul său, și-a asumat obligația să ramburseze creditul

conform graficului stabilit prin contract, să achite dobânda și alte plăți aferente ce decurg

din contractul de credit respectiv.

Reclamantul a invocat că, în conformitate cu art. 1240 alin.( l) Cod Civil, în vederea

garantării/asigurării executării în termen a obligațiilor debitorului ÎMGFL nr. 13, la 22

octombrie 2014, între BC ,,Moldindconbank” SA și Primăria mun. Chișinău a fost încheiat

contractul de fidejusiune nr. 351-F, în temeiul căruia ultima a garantat executarea deplină a

obligațiilor ce reies din contractul de credit nr.351 din 22 octombrie 2014.

La fel, reprezentantul reclamantului a menționat că, prin hotărârea Curții de Apel

Chișinău nr. 2i-26/2017 din 07 martie 2017, s-a intentat procesul de insolvabilitate în

privința debitorului ÎMGFL nr.13, iar administrator al insolvabilității a fost desemnat Purcel

(Sacaliuc) Igor. În consecință, ca urmare a intentării procesului de insolvabilitate față de

ÎMGFL nr.13, sumele datorate conform contractului de credit nr.351 din 22 octombrie 2014

au devenit scadente anticipat din data intentării procesului, adică din 07 martie 2017. În

rezultatul neachitării sumelor devenite scadente anticipat, în conformitate cu calculul

efectuat, datoria totală acumulată de către ÎMGFL nr. 13 împreună cu Primăria mun.

Chișinău, la situația din 07 martie 2017 (data intentării procesului de insolvabilitate a

ÎMGFL nr.13) pe contractul de credit nr. 351 din 22 octombrie 2014 constituia 20999,84

USD și includea creditul în sumă de 20935,57 USD și dobândă neachitată în mărime de

64,27 USD.

A susținut că potrivit pct. 2.1.5. din contractul de fidejusiune nr. 352/2014,

fidejusorul și-a asumat obligația de a achita creditorului suma scadentă, neachitată de

debitor în termen de 3 zile din data primirii înștiințării scrise a creditorului despre aceasta.

Plățile respective urmează a fi efectuate în lei moldovenești, conform cursului comercial al

băncii stabilit pentru USD la data efectuării plății.

Astfel, având în vedere incapacitatea de plată a debitorului ÎMGFL nr. 13, constatată

prin hotărârea definitivă a instanței de insolvabilitate din 07 martie 2017, în scopul tranșării

litigiului dat pe cale amiabilă și extrajudiciară, Banca în data de 12 mai 2017 a expediat în

adresa Primăriei o reclamație, prin care a solicitat achitarea datoriilor formate conform

contractului de credit nr. 351 din 22 octombrie 2014.

Reprezentantul reclamantului a mai precizat că, prin scrisoarea nr.02-109/3449 din

24 mai 2017, Primăria mun. Chișinău a recunoscut existența datoriei ÎMGFL nr.13 față de

Bancă în mărime de 20999,84 USD, a obligației de achitare solidară a acesteia în temeiul

contractului de fidejusiune nr. 351-F și a comunicat că în scopul executării obligațiunilor

față de creditor (bancă), suma litigioasă a fost atribuită la datorii ale Primăriei mun. Chișinău

și raportată la Ministerul Finanțelor ca datorii aferente. În același timp, pârâta a menționat

că prin prisma art. 38, 39 din Legea nr. 419 din 22 decembrie 2001 ”Cu privire la datoria

sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat,” este în imposibilitate de a achita

2

benevol suma revendicată, deoarece este necesară o decizie a instanței de judecată în acest

aspect.

Ținând cont de faptul că, la momentul depunerii acțiunii, cerințele patrimoniale

înaintate de Bancă către pârâtă în calitatea sa de fidejusor, nu au fost satisfăcute și că

Primăria mun. Chișinău a recunoscut datoria în mărime de 20999,84 USD și obligația sa

solidară de achitare a acesteia, reclamantul a considerat că instanța urmează să dispună

încasarea sumei revendicate din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul BC

,,Moldindconbank” SA.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă integral, fiind încasat de la Primăria municipiului Chișinău în beneficiul BC

,,Moldindconbank” SA a datoriei în sumă de 20999,84 dolari SUA, echivalentul în lei

moldovenești, conform cursului stabilit de BNM la data executării hotărârii și 11465,91 lei,

cu titlu de cheltuieli a taxei de stat (f.d. 137, 144-147, vol. I).

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 20 noiembrie 2017, reprezentantul

Primăriei municipiului Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin cererea de apel motivată depusă la 22 februarie 2018, apelantul a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii depuse de BC ,,Moldindconbank” SA ca neîntemeiată (f.d. 199-206,

vol. I).

Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia

din 28 martie 2018, a respins apelul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului

Chișinău, a menținut hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d. 221-232, vol.I).

Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță întemeiat a admis acțiunea înaintată

de BC ,,Moldindconbank” SA, a dispus încasarea de la Primăria municipiului Chișinău în

beneficiul BC ,,Moldindconbank” SA a datoriei în sumă de 20999,84 dolari SUA, în

condițiile în care BC ,,Moldindconbank” SA a acordat creditul bancar în termenele și

condițiile stabilite în contract, astfel îndeplinindu-și toate obligațiunile asumate față de

debitor, iar debitorul nu a respectat termenul de efectuare a plăților scadente, neexecutând

cu bună credință obligațiunile asumate prin contractul de fidejusiune nr. 352/2014.

De către Colegiul civil, comercial și contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a fost respins ca neîntemeiat argumentul invocat în cererea de apel de către

reprezentantul Primăriei mun. Chișinău precum că banca nu ar fi în drept să pretindă

încasarea datoriei din contul Primăriei, deoarece banca și-a validat creanța sa în procesul de

insolvabilitate al debitorului ÎMGFL 13, or, ca urmare a intentării procesului de

insolvabilitate față de ÎMGFL nr.13, sumele datorate conform contractului de credit nr. 351

din 22 octombrie 2014 au devenit scadente anticipat din data intentării procesului de

insolvabilitate adică din 07 martie 2017, iar BC ,,Moldindconbank” SA s-a adresat în

3

instanță împotriva fidejusorului revendicând încasarea sumelor restante din contul acesteia

în mărime de 20 999,84 USD. Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul

invocat de reprezentantul Primăriei mun. Chișinău precum că BC ,,Moldindconbank” SA

urma să-și aleagă concret debitorul care urma să execute creanța, fie ÎMGFL nr.13, sau

Primăria mun. Chișinău, dar nici într-un caz ambele, or, potrivit normelor de drept enunțate,

banca în calitate de creditor are tot dreptul de a pretinde concomitent încasarea creanței sale

din contul atât a debitorului, cât și a fidejusorului.

Nu a putut fi reținut nici argumentul invocat de reprezentantul apelantului în cererea

de apel precum că fidejusiunea ar fi încetat din momentul în care Banca și-a validat creanța

sa, din cauză că includerea Băncii în tabelul de creanțe ar anula dreptul de regres al Primăriei

în calitatea sa de fidejusor, menționând că odată ce Primăria mun. Chișinău va executa

obligația de achitare a datoriei în mărime de 20999,84 USD, va subroga BC

,,Moldindconbank” SA în toate drepturile și raporturile juridice față de debitorul ÎMGFL

nr. 13, inclusiv va putea înlocui BC ,,Moldindconbank” SA în tabelul creanțelor validate,

devenind astfel noul creditor al ÎMGFL nr.13, în acest mod putând să-și realizeze pe deplin

și efectiv dreptul său de regres față de debitorul ÎMGFL nr.13.

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut că, prin scrisoarea nr. 02-109/3449

din 24 mai 2017, Primăria mun. Chișinău a recunoscut integral datoria în mărime de

20999,84 USD și obligația sa solidară de achitare a acesteia.

La 11 iunie 2018, Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de specialistul

superior al Direcției Asistență Juridică, Cujbă Nadejda, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care și-a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor judecătorești.

În susținerea recursului declarat, reprezentantul recurentului a indicat că BC

,,Moldindconbank” SA nu era în drept să se adreseze cu solicitarea de restituire a sumei de

20999,84 USD atât către ÎMGFL nr. 13, cât și către Primăria municipiului Chișinău, or, în

caz de admitere a solicitării ar exista două hotărâri judecătorești, prin care ar urma să fie

încasată aceeași sumă debitorială, ceia ce va constitui o îmbogățire fără justă cauză.

Reprezentantul recurentului a accentuat că reclamantul urma să-și aleagă concret

debitorul, care urma să execute creanța, fie ÎMGFL nr. 13, fie Primăria municipiului

Chișinău, dar nici într-un caz ambele părți.

Consideră că prin validarea creanței de către BC ,,Moldindconbank” SA în procedura

de insolvabilitate a ÎMGFL nr. 13, creditorul a privat în mod conștient și deliberativ

fidejusorul de posibilitatea oferită prin lege de a înainta acțiunea de regres față de debitorul

principal ÎMGFL nr. 13.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

4

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii. În cazul neprezentării referinței în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 09 iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces câte

o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii copiei respective (f.d. 8, vol.II).

La 06 august 2018, BC ,,Moldindconbank” SA a depus referință, prin care și-a

exprimat dezacordul cu recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău, considerând că

acesta nu întrunește temeiurile stipulate la art. 432 și 437 ale Codului de procedură civilă și

prin urmare urmează a fi respins ca inadmisibil.

Reprezentantul recurentului a remarcat că cererea de recurs reprezintă în esență un apel

camuflat, care deja a fost supus examinării și cărui i-a fost dată o apreciere corespunzătoare

în hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, ceia ce denotă că recursul declarat de Primăria

municipiului Chișinău nu este un recurs efectiv, în care să fie indicate temeiurile cuprinse

în art. 432 Cod de procedură civilă (f.d. 10-20, vol. II).

Verificând argumentele invocate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs, pe

baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune

recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate cu

recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de atac;

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.430

nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la

înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, în cadrul

termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în fața primei instanțe prin

înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres în procesul-verbal. În acest

caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de

drept material.

În speță, recursul este declarat împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursul declarat de Primăria

municipiului Chișinău nu poate fi considerat inadmisibil în temeiul art. 433 lit. a1) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

5

În corespundere cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 3931 (f.d. 233, vol. I), decizia din 28 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces la 15 martie 2018,

astfel recursul declarat la data de 11 iunie 2018 este în termen.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-

l declare.

În speță, recursul a fost declarat de Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de

specialistul superior al Direcției asistență juridică, Cujbă Nadejda, în temeiul procurei nr.

02-116/30 din 30 mai 2018, valabilă până la 30 iunie 2018, astfel temeiul stipulat de art. 433

lit. c) Cod de procedură civilă nu are incidență.

Potrivit art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

La caz, completul relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de procedură

civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, completul conchide că recursul nu poate

fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate la art. 433 lit. a1), b), c) sau d) Cod

de procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor cu privire la încadrarea

celor invocate în recurs în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2)-(4) Cod de procedură

civilă, completul constată existența temeiului de inadmisibilitate stipulat la art. 433 lit. a)

Cod de procedură civilă.

Conform art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Potrivit art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

6

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un caracter

devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificânduse

legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au

fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

În speță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează

în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate. Iar, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, recurentul a reluat

criticile formulate în fazele procesuale anterioare, asupra cărora instanța de apel și instanța

de fond s-au pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor încălcări

admise de instanțele inferioare nu sunt suficient de fundamentate și nu au vocația de a

conduce la modificarea soluției în prezenta cauză civilă.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în

special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat

de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și

Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului,

or, prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe o cale de atac

7

extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și

îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art.

6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul învederează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de

recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit

de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim,

printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se

emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul

recursului.

Din considerentele nominalizate și având în vedere faptul că instanța de apel și

instanța de fond au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor, argumentele principale ale

recursului, care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate

minuțios la judecarea cauzei în ordinea de apel, completul ajunge în mod unanim la

concluzia de a considera recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Nina Vascan

Judecători Victor Burduh

Luiza Gafton

8