2ra-1442/18 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1442/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

08 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Alexandr Net, reprezentat de avocatul Andrian Sorocean,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

orașului Vadul lui Vodă împotriva lui Alexandr Net cu privire la încasarea

prejudiciului,

împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarată de Net Alexandr și s-a menținut hotărârea

din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2016 Primăria orașului Vadul lui Vodă a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Alexandr Net cu privire la repararea

prejudiciului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 16 februarie 2012

Alexandr Net s-a adresat către Consiliul or. Vadului lui Vodă cu cerere privind

transmiterea în arendă a terenului cu nr. cadastral xx, aferent bunurilor imobile

deținute în proprietate privată, amplasate în parcul Nistrean.

La 04 mai 2015, examinând cererea nominalizată, Consiliul or. Vadului lui

Vodă a adoptat decizia nr. 4/13, prin care decis acceptarea stabilirii relațiilor

funciare asupra 97,42% (0,7389 ha) din terenul cu nr. cadastral xx, cu stabilirea

plății arendei în mărime de 10% din prețul normativ al pământului.

A specificat că potrivit procesului-verbal de stabilire a sumei pentru arenda

lotului de teren din 23 iunie 2015, plata arendei anuale a terenului atribuit în

folosință lui Alexandr Net constituie 95567 lei, ceea ce reprezintă 10% din

prețul normativ al pământului.

În scopul executării deciziei nr. 4/13 din 04 mai 2015, la data de 23 iunie

2015 a fost perfectat contractul de arendă pe terenul indicat, care la 16 iulie 2015

a fost expediat pârâtului pentru semnare.

A mai relevat că la 15 iulie 2015 pârâtul a înaintat o cerere prealabilă, prin

care a solicitat anularea deciziei nr. 4/13 din 04 mai 2016 și stabilirea plății de

1

arendă în mărime de 2% din prețul normativ al terenului.

Prin decizia nr. 8/6 din 11 august 2015 Consiliul or. Vadul lui Vodă a

respins cererea prealabilă înaintată de pârât.

În acest sens, pârâtul Alexandr Net a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului or. Vadul lui Vodă cu privire la anularea deciziilor nr.

4/13 din 04 mai 2015 și nr. 8/6 din 11 august 2015, și obligarea Consiliului să

stabilească relațiile funciare la un preț de arendă în mărime de 2% din prețul

normativ al pământului.

Prin hotărârea din 12 martie 2016 a judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău s-a

respins acțiunea depusă de Alexandr Net. Hotărârea a devenit irevocabilă la 12

aprilie 2016.

A relatat că la 04 martie 2016 Alexandr Net a vândut lui Dorian Bogașevschi

toate construcțiile amplasate pe terenul cu nr. cadastral xx, ce îi aparțineau cu

drept de proprietate.

În aceeași ordine de idei, a notat că Alexandr Net s-a folosit de terenul

respectiv timp de 255 zile (23.06.2015-04.03.2016), ignorând încheierea unui

contract de arendă, cauzând în acest mod prejudicii în sumă de 66765,98 lei

(95567 lei/ 365 zile x 255 zile).

Reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Alexandr Net în beneficiul

său a prejudiciului material în cuantum de 66765,98 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică.

Prin hotărârea din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de Primăria orașului Vadul lui Vodă s-a admis, s-a încasat de la

Alexandr Net în beneficiul Primăriei orașului Vadul lui Vodă prejudiciul

material în sumă de 66765,98 lei, cheltuieli de asistență juridică în cuantum de

5500 lei, precum și s-a încasat de la Alexandr Net în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 2167,97 lei.

Prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Alexandr Net și s-a menținut hotărârea din 24 mai 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 28 mai 2018 Alexandr Net, reprezentat de avocatul Andrian

Sorocean, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului, reiterându-și poziția expusă în fața instanțelor

ierarhic inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și

greșit a soluționat cauza, apreciind arbitrar probele.

În acest sens, recurentul a specificat că instanța de apel a calculat în mod

abuziv cuantumul plății de arendă în mărime de 10% din prețul normativ al

terenului, conform art. 10 alin. (1) și alin. (8) din Legea privind prețul normativ

și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25.07.1997, ignorând

aplicarea prevederilor art. 10 alin. (11), art. 101 alin. (1) din aceeași Lege.

Recurentul a solicitat casarea deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu respingerea acțiunii depuse de Primăria orașului Vadul lui Vodă.

La data de 23 iulie 2017 Primăria orașului Vadul lui Vodă, reprezentată de

avocatul Eugeniu Glușcenco, a depus referință prin care a solicitat recunoașterea

2

recursului declarat de Alexandr Net ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 01

februarie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 28 mai 2018, este în termen.

În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru

sesizarea instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției, cu

condiția ca impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în

substanța sa. De aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs

care să curgă de la data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc

întotdeauna, și de la data depunerii hotărârii la grefa instanței care a pronunțat-o

este dovada unui formalism excesiv care a condus la anularea, în substanță, a

posibilității reclamantului de a sesiza o instanță (cauza Agatianos vs Grecia).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandr Net, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a

actului judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

3

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Alexandr Net, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Alexandr Net, reprezentat de avocatul Andrian

Sorocean, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

4