2rac-503/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-503/2018

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de Stat

„Calea Ferată din Moldova”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria orașului

Vadul lui Vodă împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu

privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” și a

fost menținută hotărârea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă :

La 09 iulie 2015, Primăria or. Vadul lui Vodă a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 09 septembrie 2014 între Primăria or.

Vadul lui Vodă și ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost încheiat contractul de

arendă funciară nr. 02-1/45.

A menționat că în baza deciziei nr. 5/30 din 22 august 2014 a Consiliului or.

Vadul lui Vodă, Primăria or. Vadul lui Vodă a transmis în arendă către ÎS „Calea

Ferată din Moldova” terenul cu suprafața de 0,6711 ha, situat în or. Vadul lui

Vodă, pe teritoriul parcului Nistrean, baza de odihnă „Călătorul”, nr. cadastral

XXXXX.

Reclamanta a relevat că conform pct. 2.1. al contractului de arendă funciară,

plata sumei pentru arendă s-a convenit că plata va fi anuală.

Primăria or. Vadul lui Vodă a relatat că conform procesului-verbal de stabilire

a mărimii sumei pentru arenda lotului de teren, anexat la contractul de arendă nr.

02-1/45, plata arendei a fost stabilită în mărime de 5 % din prețul normativ de

vânzare-cumpărare al pământului, pentru fiecare an de arendare.

A susținut că anterior contractului de arendă nr. 02-1/45 din 09 septembrie

2014, Primăria or. Vadul lui Vodă a încheiat cu pârâta și alte contracte de arendă

asupra aceluiași teren cu numărul cadastral XXXXX, însă ÎS „Calea Ferată din

Moldova” nu a achitat datoriile pentru arendă în cadrul contractului 02-1/15 din 10

mai 2005.

1

Astfel, a comunicat că în conformitate cu pct. 3 al Anexei 2 la contractul de

arendă nr. 02-1/15 din 10 mai 2005 și pct. 4.2. lit. j) a contractului nr. 02-1/45 din

09 septembrie 2014 în cazul în care arendașul nu a achitat plata pentru arendă la

timp, va plăti penalitate în mărime de 0,1 % din suma pentru arendă prevăzută în

contract, pentru fiecare zi de întârziere.

Totodată, a declarat că, deși, termenul contractului de arendă nr. 02-1/15 din

10 mai 2005 a fost stabilit până la 10 mai 2007, în conformitate cu art. 904 alin. (1)

Cod civil, dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea

contractului de locațiune, acesta se consideră prelungit pe un termen nedeterminat.

Primăria or. Vadul lui Vodă a reiterat că la 30 noiembrie 2007 a încheiat cu

pârâta un acord adițional la contractul nr. 02-1/15 din 10 mai 2005, prin care a fost

modificată suma plății pentru arendă, fapt din care rezultă că, relațiile contractuale

au continuat, acesta folosind terenul arendat în continuare, ca mai apoi, abia la 14

martie 2014, să fie încheiat un alt contract de arendă nr. 02-1/7.

La 10 martie 2015 reclamanta a expediat ÎS „Calea Ferată din Moldova”

somația cu nr. 05-5/199, somație care a fost ignorată de pârâta.

A solicitat încasarea din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul

Primăriei or. Vadul lui Vodă, în temeiul contractului nr. 02-1/15 din 10 mai 2005,

a sumei de 53390 de lei, precum și în temeiul contractului nr. 02-1/45 din 09

septembrie 2014, a sumei de 25844,86 de lei.

La 05 aprilie 2016, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat acțiune

reconvențională împotriva Primăriei or. Vadul lui Vodă, prin care a solicitat

declararea nulității contractelor nr. 02-1/07 din 14 martie 2011 și nr. 02-1/45 din

09 septembrie 2014, ca fiind semnate de o persoană fără împuterniciri.

Prin încheierea din 04 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

cererea reconvențională înaintată de ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost scoasă

de pe rol.

Prin hotărârea din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or. Vadul lui

Vodă; a fost încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul

Primăriei or. Vadul lui Vodă suma de 25844,86 de lei cu titlu de datorie

contractuală. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Primăria or. Vadul

lui Vodă împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu privire la încasarea datoriei a

fost respinsă ca fiind înaintată cu omiterea termenului de prescripție; a fost încasat

din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul statutului suma de 775,34

de lei cu titlu de taxă de stat, de a cărei plată, reclamanta a fost scutită.

La 03 iulie 2017, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a declarat apel împotriva

hotărârii din 02 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a solicitat

casarea parțială a acesteia, în partea admiterii pretențiilor Primăriei or. Vadul lui

Vodă, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care cererea de chemare în

judecată să fie respinsă integral.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” și a fost menținută hotărârea din 02

iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 24 septembrie 2018, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere de

recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și a solicitat

casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

2

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au

examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele

prezentate în susținerea poziției pârâtei, precum și au aplicat și interpretat eronat

normele de drept material, aplicabile speței.

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 mai 2018, dar

date care ar confirma recepționarea deciziei motivate de către recurentă la actele

cauzei lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 24 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova”,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Întreprinderea de Stat

„Calea Ferată din Moldova”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4