3ra-1048/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la informare și încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1048/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – R. Pascari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

08 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de către Gheorghe Străisteanu și Ministerul Afacerilor

Interne, s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

constată:

La 25 septembrie 2017 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării

dreptului la informație și la examinarea cererii din 23 august 2017 în termenul stabilit

de lege, obligarea examinării cererii și prezentării informației solicitate și repararea

prejudiciului moral în mărime de 3 300 lei. (f.d. 3-10)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 06 august 2017 Andrei

Levițchi cu alte patru persoane au închiriat un catamaran, ei fiind avertizați despre

responsabilitatea păstrării integrității bunurilor închiriate și despre respectarea ordinei

publice. Cu toate acestea, ei nu au respectat regulile de comportament pe apă și

anume, au servit băuturi alcoolice, au încercat să răstoarne catamaranul, au sărit de pe

el în apă, astfel l-au împlut cu apă și buruiene. La întoarcerea la mal, în calitate de

administrator, le-a făcut observație, la care Andrei Levițchi l-a înjurat, l-a amenințat

cu retragerea autorizației de funcționare și suspendarea activității comerciale.

Reclamatul a menționat că a fost nevoit să apeleze la poliție. La 07 august 2017

agentul constatator din cadrul IP Buiucani a întocmit în privința lui Andrei Levițchi

un proces-verbal cu privire la contravenție și în baza art.69, 354 Cod contravențional

i-a aplicat o amendă în mărime de 750 lei.

Reclamantul a specificat că la 23 august 2017, prin intermediul poștei

electronice a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne o cerere în baza Legii

1

privind accesul la informație, prin care a solicitat acordarea informației: dacă Andrei

Levițchi este angajat al Ministerului Afacerilor Interne, IP Ciocana, sau altei

subdiviziuni, dacă a achitat amenda aplicată în mărime de 750 lei, dacă la data de 06

august 2017 și la data de 15 august 2017 era în concediu sau trebuia să fie la serviciu

și dacă orele aflate la terasa de vară din parcul ,,La Izvor” și în incinta instituției

publice ,,Căpitănia portului Giurgulești” au fost incluse în orele de lucru la serviciu și

dacă a primit salariu pentru aceste ore.

Gheorghe Străisteanu a indicat că de la data expedierii petiției au trecut 33 de

zile, însă nu a primit nici un răspuns și informația solicitată nu i-a fost furnizată.

Astfel, susține că angajații Ministerului Afacerilor Interne i-au încălcat grav dreptul

la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul de 15 zile, stabilit de lege.

Din aceste considerente, solicită instanței încasarea din contul autorității pârâte

a prejudiciului moral în sumă de 3 300 lei. Prejudiciul moral i-a fost cauzat prin

sentimente de frustrare ca urmare a de caracterului ilegal al acțiunilor persoanelor cu

funcție de răspundere, anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații

autorității pârâte, suferințe psihice, stres, nervi, dificultate în depășirea obstacolelor

impuse din cauza ignorării intenționate a legislației naționale. În special, a accentuat

Străisteanu Gheorghe că informația era necesară pentru a fi prezentată în instanța de

judecată în alt dosar civil și contravențional.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe

Străisteanu, s-a constatat încălcarea lui Gheorghe Străisteanu a dreptului la informație

și la examinarea cererii din 23 august 2017 în termenul stabilit de lege, s-a obligat

Ministerul Afacerilor Interne să examineze cererea din 23 august 2017 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Cerințele înaintate de Gheorghe

Străisteanu în partea ce țin de obligarea Ministerului Afacerilor Interne să prezinte

informația solicitată și încasarea sumei de 3 300 lei cu titlu de prejudiciu moral,

cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii

din 23 august 2017 și prin refuzul de a furniza informația solicitată, s-au respins ca

neîntemeiate. (f.d.21, 25-30)

Prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și Ministerul Afacerilor Interne, s-a

menținut hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

(f.d.65, 66-72)

La 04 iunie 2018 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva

deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 75-76)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material. Instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor sale nu au luat în considerație

că Andrei Levițchi este angajatul Inspectoratului General al Poliției. Ministerul

Afacerilor Interne a expediat după competență cererea lui Gheorghe Străisteanu la

Inspectoratul General al Poliției. Prin scrisoarea nr. S-586/17 din 14 septembrie 2017,

Direcția de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI a răspuns petiționarului la adresa

indicată. Prin urmare, Gheorghe Străisteanu a fost informat conform legislației în

vigoare.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

22 februarie 2018, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului

poștal la data de 24 aprilie 2018, recepționată de către Ministerul Afacerilor Interne la

24 aprilie 2018. (f.d.73)

În aceste circumstanțe recursul, declarat la 04 iunie 2018, se consideră depus

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Ministerul Afacerilor Interne este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Ministerul Afacerilor Interne indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în

care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4