3ra-736/18 — obligarea emiterii actului, sancționarea funcționarilor și repararea prejudiciului moral și material

dosarul nr. 3ra-736/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru Î N C H E I E R E 18 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Luiza Gafton, examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Bălan împotriva Întreprinderii de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru”” cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, sancționarea funcționarilor responsabili și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Octavian Bălan, s-a admis apelul declarat de Instituția Publică ,,Agenții Servicii Publice”, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2017, în partea încasării prejudiciului moral prin micșorarea acestuia c o n s t a t ă: La 10 ianuarie 2017 Octavian Bălan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru”” cu privire la obligarea soluționării cererii și comunicarea răspunsului, sancționarea persoanelor responsabile conform Legii contenciosului administrativ,

Codului contravențional și Codului de conduită a funcționarului public și repararea prejudiciului moral, material în mărime de 80 000 lei (f.d. 5-6). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că la 24 noiembrie 2016 a depus la Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” cerere de acces la informație, cererea fiind înregistrată în modul stabilit de lege. A specificat că în cererea înaintată a solicitat prezentarea înregistrărilor video ale probei practice pe care le-a susținut pentru obținerea permisului de conducere auto și examinarea solicitării în termen cât mai restrâns, însă până la depunerea cererii de chemare în judecată nu a primit niciun răspuns la cererea înaintată.

Octavian Bălan a solicitat (1) obligarea pârâtului să soluționeze integral, efectiv și punctual cererea sa și comunicarea răspunsului în termen cât mai restrâns, (2) sancționarea persoanelor responsabile conform Codului administrativ, contenciosului administrativ și Codului de conduită a funcționarului public și (3) încasarea prejudiciului material și moral, inclusiv cheltuielile de comunicare telefonică, 1 transport, timp alocat pentru soluționarea litigiului, stresul cauzat de erorile comise de autoritățile publice în cuantum de 80 000 lei (f.d. 5-6). Prin hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Bălan.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Octavian Bălan de acces la informație prin nesoluționarea cererii de furnizare a informației. S-a obligat Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru”” să soluționeze cererea depusă de Octavian Bălan la 24 noiembrie 2016 privind furnizarea informației. S-a încasat de la Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru”” în beneficiul lui Octavian Bălan suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 51, 59-62). La 20 iulie 2017 Octavian Bălan a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2017 (f.d.

53-54), iar la 24 octombrie 2017 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 77-79). La 24 iulie 2017 reprezentantul Daniel Codrean, împuternicit prin procura din 19 iulie 2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 65), a depus în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 64, vol. I), iar ulterior reprezentantul Tatiana Cogîlnicean, împuternicită prin procura din 01 septembrie 2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a depune cerere de apel (f.d. 90), a declarat în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d.

80-84). Reprezentantul Tatiana Cogîlnicean a depus în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” cerere privind succesiunea în drepturile procedurale, solicitând înlocuirea proces a Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru” cu Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” (f.d. 89). Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Octavian Bălan. S-a admis apelul declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”. S-a modificat hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2017 în partea încasării prejudiciului moral în sensul micșorării acestuia. S-a încasat de la Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Octavian Bălan suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru s-a menținut (f.d. 96-110). În motivarea soluției instanțele de judecată au reținut că la 24 noiembrie 2016, Octavian Bălan s-a adresat la Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”” cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie furnizate înregistrările video de la proba practică de susținere a examenului auto, care vizează nemijlocit participarea sa la susținerea acestei probe și respectiv în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” urma să dea răspuns petiționarului.

Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” nu a soluționat cererea lui Octavian Bălan în termenul stabilit de lege, prin oferirea informației solicitate, fapt confirmat și în cererea de apel, în care Instituția 2 Publică ,,Agenția Servicii Publice” a indicat că nu a oferit lui Octavian Bălan înregistrările video ale probei practice-traseu pe suport material.

Instanțele de judecată au respins argumentul Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” precum că petiția din 24 noiembrie 2016 a fost examinată și soluționată de comun cu participarea lui Octavian Bălan la audiențele oferite acestuia cu oficialii instituției, or, reclamantul/apelant a declarat în ședința instanței de apel că a vizionat careva secvențe video, însă acest fapt a avut loc anterior adresării petiției din 24 noiembrie 2016. De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” precum că înregistrările video ale testelor practice susținute de candidați vizează nu doar persoana candidaților, fiind prezenți și examinatorii, angajați ai Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru”, iar oferirea înregistrărilor respective sau difuzarea lor publică ar fi susceptibilă de a aduce atingere drepturilor examinatorilor vizați în înregistrare, din considerentul că înregistrările solicitate nu se referă la categorii speciale de date cu caracter personal, prelucrarea cărora s-ar supune unor condiții expuse exhaustiv în Legea privind accesul la informație.

Curtea de Apel Chișinău a notat că luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate reieșind din specificul acțiunii, miza răspunsului solicitat, prima instanță a făcut o apreciere eronată în ce privește suma adjudecată cu titlu de prejudiciu moral în cuantum de 3 000 lei, suma respectivă fiind disproporționată în raport cu prejudiciu moral cauzat prin acțiunile autorității, astfel încât în opinia instanței de apel suma de 1 000 lei reprezintă o compensare suficientă și echitabilă a prejudiciului moral cauzat. La 21 martie 2018 Octavian Bălan a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de încasare a prejudiciului moral pentru încălcarea art. 34 din Constituție și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în mărime de 100 000 euro și a prejudiciului material în mărime de 8 000 lei.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că este licențiat în drept și și-a reprezentat interesele personal în instanța de judecată. Fiind în vârstă de 23 ani la depunerea cererii de chemare în judecată, prin acțiunile intimatului i s-au cauzat situații de stres, astfel încât prejudiciu moral acordat de instanța de apel este unul insuficient (f.d. 113-117). La 18 mai 2018 reprezentantul Tatiana Cogîlnicean a declarat în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea cererii de recurs Tatiana Cogîlnicean a indicat că la susținerea examenului pentru obținerea permisului de conducere Octavian Bălan a primit calificativul ,,respins”.

La 31 octombrie 2016 Octavian Bălan s-a adresat cu o petiție la Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Direcția calificare a conducătorilor auto privind dezacordul cu rezultatul susținerii examenului pentru obținerea permisului de conducere categoria „B” petrecut la 29 octombrie 2016. De asemenea, recurentul a mai precizat că la 18 noiembrie 2016 intimatul a mai întreprins o tentativă de susținere a examenului pentru obținerea permisului de conducere la proba practică, tentativă, care la fel, a fost apreciată cu calificativul 3 ,,respins”.

La 21 noiembrie 2016 Octavian Bălan a mai depus o contestație și în privința evaluării probei practice din 18 noiembrie 2016. La 24 noiembrie 2016 intimatul a mai depus o cerere, prin care a solicitat să-i fie prezentate materialele video ale probelor susținute la 29 octombrie 2016 și 18 noiembrie 2016. Prin răspunsul nr. 03/2-B-238C din 14 noiembrie 2016, Octavian Bălan a fost informat despre respingerea contestației depuse la 29 octombrie 2016. A mai specificat recurentul că la 21 noiembrie 2016 intimatul a fost în audiență la vice-ministru Iulian Postică în legătură cu depunerea contestației la proba practică susținută la 18 noiembrie 2016, unde după cum susține și Octavian Bălan, a discutat pe marginea contestației și a vizualizat imaginile video pe care le-a solicitat în cerere.

Ca urmare a examinării contestației din 21 noiembrie 2016 și cererii din 24 noiembrie 2016 depuse de Octavian Bălan, comisia creată în cadrul Direcției Calificare a Conducătorilor Auto a Direcției Identificare Înmatriculare a Transportului a Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru” a examinat încă odată cererile petiționarului, repetat a vizualizat înregistrările video ale probei practice susținute la 18 noiembrie 2016, a reevaluat chestionarele întocmite de examinator, stabilind că intimatul a fost apreciat obiectiv cu calificativul ,,respins”, fapt despre care a fost informat atât petiționarul, cât și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Totodată, în urma examinării contestației și vizualizării probei practice au fost stabilite și alte încălcări comise de petiționar la susținerea probei practice și care nu erau incluse în chestionar, astfel încât calificativul ,,respins” s-a confirmat.

A mai indicat recurentul că Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor prin răspunsul din 29 decembrie 2016 a informat petiționarul despre rezultatele examinării contestației în privința probei practice susținute la 18 noiembrie 2016, circumstanțe ce denotă că toate cererile intimatului au fost examinate în mod corespunzător. În ceea ce privește cererea de prezentare a înregistrărilor video a probei practice traseu cu participarea lui Octavian Bălan, acestea nu i-au fost oferite pe un suport, însă cererea acestuia a fost examinată și soluționată prin participarea intimatului la audiențele oferite cu oficialii de la Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Despre vizualizarea înregistrărilor video a confirmat și intimatul, iar una din modalitățile de acces la informație este și vizualizarea informațiilor solicitate la sediul instituției. Recurentul a mai concretizat că nici Regulamentul cu privire la permisul de conducere și condițiile de desfășurare a examenului pentru obținerea permisului de conducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 24 decembrie 2007, nici Instrucțiunea privind procedura de examinare și documentare cu permis de conducere, aprobată prin ordinul Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor nr. 92 din 23 septembrie 2013 și nici Legea privind siguranța traficului rutier nu instituie obligația organului competent de a furniza solicitantului la cerere înregistrarea video a probei susținute.

Instanțele de judecată au ignorat argumentele că înregistrările video ale testelor practice susținute de candidați vizează nu doar persoana candidatului, deoarece în aceste înregistrări sunt prezenți și examinatori, care sunt angajați ai Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru”, astfel încât oferirea înregistrărilor sau difuzarea lor publică este susceptibilă de a aduce atingere drepturilor examinatorilor vizați în înregistrare. 4 Nu au fost administrate probe care să confirme că Octavian Bălan a suferit un prejudiciu moral, or acesta urma să dovedească atât existența, cât și întinderea prejudiciului solicitat. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din trei judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 15 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru” copia cererii de recurs depusă de Octavian Bălan cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatoriu a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia, iar la 14 iunie 2018 a fost expediat în adresa lui Octavian Bălan copia cererii de recurs depusă de Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru”, însă până la data examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursurilor, referință nu s-a depus.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean în cererile de recurs, în baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5). În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs: a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de atac; b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art. 374; c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs. Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material. În speță, recursurile sunt declarate împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursurile depuse de Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, nu pot fi declarate inadmisibile în temeiul art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă.

5 În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților la 04 mai 2018 copia deciziei din 20 februarie 2018, fapt ce denotă că recursurile declarate la 21 martie 2018 și 18 mai 2018 sunt depuse în interiorul termenului stabilit de lege. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

Recursul declarat de către Octavian Bălan, este semnat de recurent, iar recursul declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” este semnat de Tatiana Cogîlnicean, împuternicită prin procura din 01 septembrie 2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a depune cerere de recurs (f.d. 90). Prin urmare, nu este incident temeiul prevăzut de art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat o dată. În acest caz, Completul reține că temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă nu este incident.

Având în vedere cele constatate supra, Completul conchide că recursurile declarate de Octavian Bălan și de către reprezentantul Tatiana Cogîlnicean în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, nu pot fi considerate inadmisibile în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit. a1), b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; 6 f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII din Codul de procedură civilă are un caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Completul evidențiază că procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, stabilite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță judecătorească. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului.

Asemenea rigori urmăresc scopul aplicării și al interpretării unitare a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato v. Italia, 15 septembrie 2016, paragraful 32). Completul notează că în cererea de recurs, Octavian Bălan a invocat temei de declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă, iar Tatiana Cogîlnicean în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” prevederile art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă. Totuși, din conținutul cererilor de recurs rezultă că, în esență, Octavian Bălan și reprezentantul Tatiana Cogîlnicean în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, au reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, cu privire la care s- a pronunțat instanța de apel, invocarea pretinselor încălcări comise de către instanța de apel nefiind suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din trei judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în a se verifica dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, instanța de apel și prima instanță au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și au apreciat corect probele administrate, hotărârile acestora fiind legale.

Argumentele invocate de către Octavian 7 Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, în cererile de recurs se referă la fapte care au fost deja constatate de către instanțele inferioare și cu privire la care completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta efectuând doar o analiză în drept. Mai mult, argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibile recursurile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarate de către Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Luiza Gafton 8