3ra-736/18 — obligarea emiterii actului, sancționarea funcționarilor și repararea prejudiciului moral și material

3ra-736/18 — obligarea emiterii actului, sancționarea funcționarilor și repararea prejudiciului moral și material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-736/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului,

judecător Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Luiza Gafton,

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către

Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată

de Tatiana Cogîlnicean,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Bălan

împotriva Întreprinderii de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat

,,Registru”” cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, sancționarea

funcționarilor responsabili și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Octavian Bălan, s-a admis apelul declarat de Instituția

Publică ,,Agenții Servicii Publice”, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 30 iunie 2017, în partea încasării prejudiciului moral prin micșorarea

acestuia

c o n s t a t ă:

La 10 ianuarie 2017 Octavian Bălan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat

,,Registru”” cu privire la obligarea soluționării cererii și comunicarea răspunsului,

sancționarea persoanelor responsabile conform Legii contenciosului administrativ,

Codului contravențional și Codului de conduită a funcționarului public și repararea

prejudiciului moral, material în mărime de 80 000 lei (f.d. 5-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că la 24

noiembrie 2016 a depus la Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” cerere de acces la

informație, cererea fiind înregistrată în modul stabilit de lege.

A specificat că în cererea înaintată a solicitat prezentarea înregistrărilor video ale

probei practice pe care le-a susținut pentru obținerea permisului de conducere auto și

examinarea solicitării în termen cât mai restrâns, însă până la depunerea cererii de

chemare în judecată nu a primit niciun răspuns la cererea înaintată.

Octavian Bălan a solicitat (1) obligarea pârâtului să soluționeze integral, efectiv

și punctual cererea sa și comunicarea răspunsului în termen cât mai restrâns, (2)

sancționarea persoanelor responsabile conform Codului administrativ, contenciosului

administrativ și Codului de conduită a funcționarului public și (3) încasarea

prejudiciului material și moral, inclusiv cheltuielile de comunicare telefonică,

1

transport, timp alocat pentru soluționarea litigiului, stresul cauzat de erorile comise de

autoritățile publice în cuantum de 80 000 lei (f.d. 5-6).

Prin hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Bălan.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Octavian Bălan de acces la informație prin

nesoluționarea cererii de furnizare a informației.

S-a obligat Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat

,,Registru”” să soluționeze cererea depusă de Octavian Bălan la 24 noiembrie 2016

privind furnizarea informației.

S-a încasat de la Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor Informaționale de

Stat ,,Registru”” în beneficiul lui Octavian Bălan suma de 3 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 51, 59-62).

La 20 iulie 2017 Octavian Bălan a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2017 (f.d. 53-54), iar la 24

octombrie 2017 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 77-79).

La 24 iulie 2017 reprezentantul Daniel Codrean, împuternicit prin procura din

19 iulie 2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 65), a depus în interesele Instituției Publice ,,Agenția

Servicii Publice” apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 64, vol. I), iar ulterior reprezentantul Tatiana Cogîlnicean,

împuternicită prin procura din 01 septembrie 2017 să reprezinte interesele în instanța

de judecată cu dreptul de a depune cerere de apel (f.d. 90), a declarat în interesele

Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” apel motivat împotriva aceleași hotărâri

(f.d. 80-84).

Reprezentantul Tatiana Cogîlnicean a depus în interesele Instituției Publice

,,Agenția Servicii Publice” cerere privind succesiunea în drepturile procedurale,

solicitând înlocuirea proces a Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru” cu Instituția

Publică ,,Agenția Servicii Publice” (f.d. 89).

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Octavian Bălan.

S-a admis apelul declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”.

S-a modificat hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 30 iunie 2017 în partea încasării prejudiciului moral în sensul micșorării acestuia.

S-a încasat de la Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui

Octavian Bălan suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru s-a

menținut (f.d. 96-110).

În motivarea soluției instanțele de judecată au reținut că la 24 noiembrie 2016,

Octavian Bălan s-a adresat la Întreprinderea de Stat ,,Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru”” cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie furnizate

înregistrările video de la proba practică de susținere a examenului auto, care vizează

nemijlocit participarea sa la susținerea acestei probe și respectiv în termen de 15 zile

lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație Întreprinderea de Stat

,,CRIS Registru” urma să dea răspuns petiționarului. Întreprinderea de Stat ,,CRIS

Registru” nu a soluționat cererea lui Octavian Bălan în termenul stabilit de lege, prin

oferirea informației solicitate, fapt confirmat și în cererea de apel, în care Instituția

2

Publică ,,Agenția Servicii Publice” a indicat că nu a oferit lui Octavian Bălan

înregistrările video ale probei practice-traseu pe suport material.

Instanțele de judecată au respins argumentul Instituției Publice ,,Agenția Servicii

Publice” precum că petiția din 24 noiembrie 2016 a fost examinată și soluționată de

comun cu participarea lui Octavian Bălan la audiențele oferite acestuia cu oficialii

instituției, or, reclamantul/apelant a declarat în ședința instanței de apel că a vizionat

careva secvențe video, însă acest fapt a avut loc anterior adresării petiției din 24

noiembrie 2016.

De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul Instituției Publice

,,Agenția Servicii Publice” precum că înregistrările video ale testelor practice susținute

de candidați vizează nu doar persoana candidaților, fiind prezenți și examinatorii,

angajați ai Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru”, iar oferirea înregistrărilor respective

sau difuzarea lor publică ar fi susceptibilă de a aduce atingere drepturilor

examinatorilor vizați în înregistrare, din considerentul că înregistrările solicitate nu se

referă la categorii speciale de date cu caracter personal, prelucrarea cărora s-ar supune

unor condiții expuse exhaustiv în Legea privind accesul la informație.

Curtea de Apel Chișinău a notat că luând în considerație natura dreptului lezat,

caracterul și gravitatea suferințelor suportate reieșind din specificul acțiunii, miza

răspunsului solicitat, prima instanță a făcut o apreciere eronată în ce privește suma

adjudecată cu titlu de prejudiciu moral în cuantum de 3 000 lei, suma respectivă fiind

disproporționată în raport cu prejudiciu moral cauzat prin acțiunile autorității, astfel

încât în opinia instanței de apel suma de 1 000 lei reprezintă o compensare suficientă

și echitabilă a prejudiciului moral cauzat.

La 21 martie 2018 Octavian Bălan a declarat recurs împotriva deciziei din 20

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de încasare a prejudiciului moral pentru

încălcarea art. 34 din Constituție și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului în mărime de 100 000 euro și a prejudiciului material în mărime de 8 000 lei.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că este licențiat în drept și și-a

reprezentat interesele personal în instanța de judecată.

Fiind în vârstă de 23 ani la depunerea cererii de chemare în judecată, prin

acțiunile intimatului i s-au cauzat situații de stres, astfel încât prejudiciu moral acordat

de instanța de apel este unul insuficient (f.d. 113-117).

La 18 mai 2018 reprezentantul Tatiana Cogîlnicean a declarat în interesele

Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” recurs împotriva deciziei din 20 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs Tatiana Cogîlnicean a indicat că la susținerea

examenului pentru obținerea permisului de conducere Octavian Bălan a primit

calificativul ,,respins”. La 31 octombrie 2016 Octavian Bălan s-a adresat cu o petiție la

Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, Direcția calificare a

conducătorilor auto privind dezacordul cu rezultatul susținerii examenului pentru

obținerea permisului de conducere categoria „B” petrecut la 29 octombrie 2016.

De asemenea, recurentul a mai precizat că la 18 noiembrie 2016 intimatul a mai

întreprins o tentativă de susținere a examenului pentru obținerea permisului de

conducere la proba practică, tentativă, care la fel, a fost apreciată cu calificativul

3

,,respins”. La 21 noiembrie 2016 Octavian Bălan a mai depus o contestație și în

privința evaluării probei practice din 18 noiembrie 2016.

La 24 noiembrie 2016 intimatul a mai depus o cerere, prin care a solicitat să-i fie

prezentate materialele video ale probelor susținute la 29 octombrie 2016 și 18

noiembrie 2016.

Prin răspunsul nr. 03/2-B-238C din 14 noiembrie 2016, Octavian Bălan a fost

informat despre respingerea contestației depuse la 29 octombrie 2016.

A mai specificat recurentul că la 21 noiembrie 2016 intimatul a fost în audiență

la vice-ministru Iulian Postică în legătură cu depunerea contestației la proba practică

susținută la 18 noiembrie 2016, unde după cum susține și Octavian Bălan, a discutat pe

marginea contestației și a vizualizat imaginile video pe care le-a solicitat în cerere.

Ca urmare a examinării contestației din 21 noiembrie 2016 și cererii din 24

noiembrie 2016 depuse de Octavian Bălan, comisia creată în cadrul Direcției Calificare

a Conducătorilor Auto a Direcției Identificare Înmatriculare a Transportului a

Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru” a examinat încă odată cererile petiționarului,

repetat a vizualizat înregistrările video ale probei practice susținute la 18 noiembrie

2016, a reevaluat chestionarele întocmite de examinator, stabilind că intimatul a fost

apreciat obiectiv cu calificativul ,,respins”, fapt despre care a fost informat atât

petiționarul, cât și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Totodată, în

urma examinării contestației și vizualizării probei practice au fost stabilite și alte

încălcări comise de petiționar la susținerea probei practice și care nu erau incluse în

chestionar, astfel încât calificativul ,,respins” s-a confirmat.

A mai indicat recurentul că Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

prin răspunsul din 29 decembrie 2016 a informat petiționarul despre rezultatele

examinării contestației în privința probei practice susținute la 18 noiembrie 2016,

circumstanțe ce denotă că toate cererile intimatului au fost examinate în mod

corespunzător.

În ceea ce privește cererea de prezentare a înregistrărilor video a probei practice

traseu cu participarea lui Octavian Bălan, acestea nu i-au fost oferite pe un suport, însă

cererea acestuia a fost examinată și soluționată prin participarea intimatului la

audiențele oferite cu oficialii de la Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru” și

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Despre vizualizarea

înregistrărilor video a confirmat și intimatul, iar una din modalitățile de acces la

informație este și vizualizarea informațiilor solicitate la sediul instituției.

Recurentul a mai concretizat că nici Regulamentul cu privire la permisul de

conducere și condițiile de desfășurare a examenului pentru obținerea permisului de

conducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 24 decembrie 2007, nici

Instrucțiunea privind procedura de examinare și documentare cu permis de conducere,

aprobată prin ordinul Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor nr. 92 din

23 septembrie 2013 și nici Legea privind siguranța traficului rutier nu instituie

obligația organului competent de a furniza solicitantului la cerere înregistrarea video a

probei susținute.

Instanțele de judecată au ignorat argumentele că înregistrările video ale testelor

practice susținute de candidați vizează nu doar persoana candidatului, deoarece în

aceste înregistrări sunt prezenți și examinatori, care sunt angajați ai Întreprinderii de

Stat ,,CRIS Registru”, astfel încât oferirea înregistrărilor sau difuzarea lor publică este

susceptibilă de a aduce atingere drepturilor examinatorilor vizați în înregistrare.

4

Nu au fost administrate probe care să confirme că Octavian Bălan a suferit un

prejudiciu moral, or acesta urma să dovedească atât existența, cât și întinderea

prejudiciului solicitat.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din trei judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa

acesteia.

La 15 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Întreprinderii de Stat

,,CRIS Registru” copia cererii de recurs depusă de Octavian Bălan cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatoriu a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia, iar la 14 iunie 2018 a fost expediat în adresa lui Octavian Bălan copia cererii

de recurs depusă de Întreprinderea de Stat ,,CRIS Registru”, însă până la data

examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursurilor, referință nu s-a depus.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor

verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport

verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Octavian Bălan și de către Instituția Publică

,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean în cererile de recurs,

în baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate sunt

inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de

atac;

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art. 374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.

430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul

poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea

care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate

fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres

în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau

aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursurile sunt declarate împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursurile depuse

de Octavian Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”,

reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, nu pot fi declarate inadmisibile în temeiul art. 433

lit. a1) Cod de procedură civilă.

5

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților la 04 mai 2018 copia

deciziei din 20 februarie 2018, fapt ce denotă că recursurile declarate la 21 martie 2018

și 18 mai 2018 sunt depuse în interiorul termenului stabilit de lege.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

Recursul declarat de către Octavian Bălan, este semnat de recurent, iar recursul

declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice” este semnat de Tatiana

Cogîlnicean, împuternicită prin procura din 01 septembrie 2017 să reprezinte interesele

în instanța de judecată cu dreptul de a depune cerere de recurs (f.d. 90). Prin urmare,

nu este incident temeiul prevăzut de art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat o dată. În acest caz, Completul reține că temeiul prevăzut de art. 433 lit. d)

Cod de procedură civilă nu este incident.

Având în vedere cele constatate supra, Completul conchide că recursurile

declarate de Octavian Bălan și de către reprezentantul Tatiana Cogîlnicean în

interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, nu pot fi considerate

inadmisibile în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit. a1), b), c) sau d) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

6

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII din Codul de procedură civilă are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care

au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

stabilite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire

la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță

judecătorească.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul unei persoane de acces

liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului. Asemenea rigori urmăresc scopul aplicării și al interpretării

unitare a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în

deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato v. Italia, 15 septembrie

2016, paragraful 32).

Completul notează că în cererea de recurs, Octavian Bălan a invocat temei de

declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă, iar

Tatiana Cogîlnicean în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”

prevederile art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererilor de recurs rezultă că, în esență, Octavian Bălan și

reprezentantul Tatiana Cogîlnicean în interesele Instituției Publice ,,Agenția Servicii

Publice”, au reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, cu privire la care s-

a pronunțat instanța de apel, invocarea pretinselor încălcări comise de către instanța de

apel nefiind suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din trei

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în a se verifica

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel și prima instanță au examinat cauza sub toate aspectele, cu

respectarea normelor de drept material, procedural și au apreciat corect probele

administrate, hotărârile acestora fiind legale. Argumentele invocate de către Octavian

7

Bălan și de către Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana

Cogîlnicean, în cererile de recurs se referă la fapte care au fost deja constatate de către

instanțele inferioare și cu privire la care completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta

efectuând doar o analiză în drept. Mai mult, argumentele invocate în cererile de recurs

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă și din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibile

recursurile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Octavian Bălan și de către Instituția Publică

,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Tatiana Cogîlnicean, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

8