3ra-31/18 — anularea actului, obligarea admiterii cererii, incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-31/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, s. Buiucani Judecător: O. Ionașcu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Clima, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 17 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Dumitru Visternicean Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gojan Feodora, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu privire la anularea integrală a răspunsului din 12 mai 2017, obligarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat de a admite cererea din 02 mai 2017, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor judiciare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Gojan Feodora și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 iulie 2017, c o n s t a t ă: La 25 mai 2017, Gojan Feodora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu privire la anularea integrală răspunsului nr.l306/OT4-91 din 12 mai 2017, obligarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat de a admite cererea din 02 mai 2017, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și restituirea cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii a invocat că 02 mai 2017, s-a adresat la Cancelaria de Stat, Oficiul Teritorial Chișinău cu o cerere prin care a solicitat supravegherea respectării legislației de către Primăria com. Ciorescu și a Consiliului local al com. Ciorescu, contribuirea oficială la restabilirea ordinii de drept și de facto cu respectarea și stabilirea hotarelor în natură, strămutarea și readucerea în corespundere a hotarului între sectoare de teren și anume sectorul 23 de pe str.XXXX din com. XXXXX la Prodan Tatiana la 20 metri. Consideră că, unele persoane care activează în Consiliul și Primăria com. Ciorescu, după ce li s-au intentat cauze penale, îi creează diferite impedimente ce duc la lezarea dreptului de proprietate, fapte descrise detaliat în ordonanța din 21 ianuarie 1 2008 emisă de Procuratura Anticorupție.

La fel, a solicitat reclamanta obligarea Primăriei com. Ciorescu să-și anuleze propriile acte, considerate false, eliberate pe numele Tatianei Prodan cu restabilirea ordinii de drept și de facto cu reproiectarea sectorului de teren nr.23, care aparține Tatianei Prodan, stabilirea hotarelor în natură conform documentelor veridice de atribuire, precum și stabilirea hotarelor în natură. Susține Gojan Feodora că, a fost deposedată de 80 m.p. de teren, ca consecință al unor falsificări de acte eliberate pe numele Tatianei Prodan, fapte stabilite de organele procuraturii. Afirmă că de către Procuratura Anticorupție la 21 ianuarie 2008 pe pretinsele încălcări, au fost intentate două cauze penale și conexate într-o procedură la 28 februarie 2008, ulterior la 19 februarie 2017 a fost pornită cauza penală în privința funcționarilor din Primăria com.

Ciorescu pe faptul admiterii falsului în actele Tatianei Prodan, însă la 21 ianuarie 2008 Procuratura Anticorupție a pornit cauza penală în privința persoanei cu funcție de răspundere din Primăria com.Ciorescu. Însă, la 09 martie 2010 s-a încetat urmărirea penală în privința lui Pleșca Boris și Drăguță Maria, pe motiv de nereabilitare, cu expirarea termenului de prescripție.

Menționează că, faptele stabilite de fals și neglijență în serviciu, la caz în actele Tatianei Prodan, nu se rediscută și nu se cer a fi dovedite, deoarece persoanele vinovate Pleșca Boris și Drăguță Maria, sunt obligate necondiționat să lichideze ilegalitățile stabilite în titlul de proprietate a Tatianei Prodan din 20 martie 2002, proces-verbal nr. 8 din 06 februarie 2002 de recepție finală și dispoziția primarului din 20 februarie 2002, ce includ și planul geometric din 20 martie 2002, planul cadastral din 28 decembrie 2001, certificatele de inspectare a casei de locuit din 28 decembrie 2001 a Tatianei Prodan. Mai susține reclamanta că la 07 iulie 2009, a fost recunoscută ca parte vătămată prin ordonanța Procuraturii mun.

Chișinău, fiind expediată o sesizarea la Primăria com. Ciorescu și OCT Chișinău nr. 1 a ÎS „Cadastru” cu solicitarea de a lichida ilegalitățile stabilite în actele Tatianei Prodan, cu reproiectarea sectorului nr. 23 și stabilirea hotarelor în natură, conform documentelor veridice din 1989, 1995 pe o suprafață de teren 0,07 ha. Mai notează reclamanta că Pleșca Boris și Drăguță Măria, în mod abuziv au perfectat repetat titluri de proprietate pentru Prodan Tatiana și Gojan Feodora, cu alte suprafețe de teren de la privatizarea masivă, actele ce sunt în vigoare. Prin răspunsul din 12 mai 2017 emis de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i s-a comunicat că, solicitările Feodorei Gojan nu se încadrează în competențele acestuia stabilite prin lege.

Consideră că refuzul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat, din 12 mai 2017 îi încălcat dreptul acesteia la acces de informație și dreptul de proprietate prevăzut de Constituția Republicii Moldova, legislația națională și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Solicită Gojan Feodora anularea integrală răspunsului nr.1306/OT4-91 din 12 2 mai 2017, obligarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat de a admite cererea din 02 mai 2017, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și restituirea cheltuielilor judiciare. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 iulie 2017 cererea de chemare în judecată înaintată de către Gojan Feodora a fost respinsă ca neîntemeiată.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 02 august 2017 Gojan Feodora a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, s-a respins apelul declarat de către Gojan Feodora și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 iulie 2017. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Gojan Feodora a înaintat recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 iulie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. La 14 decembrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a prezentat referință, prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Gojan Feodora ca fiind neîntemeiat. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 11 octombrie 2017 a fost expediată recurentei la 30 octombrie 2017. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 15 noiembrie 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a situației de fapt și de drept. De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod 3 superficial argumentele invocate de către Gojan Feodora și materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Gojan Feodora, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Gojan Feodora, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea 4 aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat de către Gojan Feodora asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gojan Feodora, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gojan Feodora. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Tatiana Vieru Judecători Dumitru Visternicean Iuliana Oprea 5