2ra-1299/18 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1299/18 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-1299/2018
Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (O.Cojocaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Budăi, V.Efros, I.Muruianu)
Î N C H E I E R E
11 iulie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Iuliana Oprea
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Farîma Anatolie
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea
încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017,
c o n s t a t ă :
La 26 septembrie 2016 Farîma Anatolie, reprezentat de avocatul Chetrușcă
Viorel, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în
termen rezonabil a cauzelor nr.2a-1266/2012 și nr.2-1905/2011, încasarea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei
Rîșcani, mun.Chișinău din 14 decembrie 2011, dosarul nr.2-1905/2011, s-a admis
parțial acțiunea lui Farîma Anatolie, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10
mai 2012, dosarul nr.2a-1266/12, s-au respins apelurile declarate de Farîma
Anatolie și Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”,
ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2012 s-au admis
recursurile declarate de către Farîma Anatolie și Întreprinderea Municipală
„Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”, s-a casat decizia Curții de Apel
Chișinău din 10 mai 2012 și s-a remis pricina la rejudecare în instanța de fond.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 17 februarie 2014, nr.2-
16242/2013, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Farîma Anatolie
împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”.
1
Ulterior, dosarul civil a fost pierdut, iar la cererea avocatului Chetrușcă
Viorel, materialele cauzei au fost restabilite.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 august 2016 a fost admis apelul
declarat de către Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărie a Spațiilor
Verzi”, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 17
februarie 2014.
A menționat că, după mai mulți ani de tergiversare a procesului și emitere a
hotărîrii casate ulterior, cu trimiterea dosarului de la o instanță la alta pentru
rejudecare, a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil în termen
rezonabil potrivit art.192 alin.1 Cod de procedură civilă, fiind încălcate valorile
definite de art.6 și 14 CEDO.
Consideră că vina pentru tergiversarea examinării acestei cauze revine
instanțelor de judecată, care nu au fost capabile să realizeze un act juridic efectiv
fără a fi remisă cauza la rejudecare.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 13 decembrie 2016,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Farîma Anatolie
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea
încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea
prejudiciului moral. S-a constat încălcarea dreptului lui Farîma Anatolie la
examinarea în termen rezonabil a cauzei. S-a încasat din bugetul de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Farîma
Anatolie prejudiciul moral în sumă de 15 000 lei și cheltuieli pentru asistența
juridică în mărime de 500 lei, iar în total suma de 15 500 lei, în rest pretenția
reclamantului cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, au fost respinse
apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Farîma Anatolie
reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, și menținută hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun.Chișinău din 13 decembrie 2016.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a
reținut că prima instanță corect a ajuns la concluzia constatînd faptul încălcării
termenului rezonabil de examinare a cauzei de 5 ani și 8 luni, atitudinea părților la
judecarea cauzei, complexitatea, precum și miza (interesul) pentru apelant,
acordînd reclamantului o satisfacție în mărime de 15 000 lei pentru daunele
morale, considerînd că această sumă este echitabilă, echivalentă și proporțională
suferințelor psihice suportate or, lui Farîma Anatolie i-a fost cauzat un anumit
nivel de stres și frustrare ca urmare a duratei excesive a procedurii de examinare
și a stării de incertitudine, mai mult ca atît dosarul fiind pierdut, iar ulterior la
cererea reprezentantului fiind reconstituit.
Totodată, instanța de apel a conchis că la stabilirea sumei cheltuielilor de
asistență juridică instanța de fond just a dispus încasarea sumei de 500 lei, avînd
în vedere durata examinării cauzei, volumul asistenței juridice acordate,
complexitatea cauzei reieșind din suma solicitată.
La 02 aprilie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei
2
Buiucani, mun.Chișinău din 13 decembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărîri prin
care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod
eronat legea, anume normele dreptului material care reglementează încasarea
prejudiciului moral. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama
reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în
considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzîndu-se pretenții
excesive și vădit exagerate.
Interesul lui Farîma Anatolie în cauza dată nu a vizat drepturi personale sau
nepatrimoniale. În prezenta acțiune pe marginea căreia se pretinde încălcarea
termenului rezonabil la judecarea cauzei, comportamentul participanților constituie
un moment important în vederea justificării termenului de examinare a cauzei, din
motiv că drept temei de amînare a examinării cauzei a servit neprezentarea
participanților la proces, exercitarea căilor de atac.
Cauza civilă a fost examinată în mai multe instanțe, Judecătoria Rîșcani,
mun.Chișinău și Curtea de Apel Chișinău, totodată reclamantul nu a înaintat cereri
de accelerare a examinării cauzei.
A remarcat că prejudiciul urmează a fi privit ca o compensare și nu ca o
obținere a unor foloase necuvenit din bugetul de stat.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 23
martie 2017 a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 26 aprilie
2017 (f.d.93) lipsind însă date privind recepționarea acesteia de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova. La materialele cauzei (f.d.92, verso), este
mențiunea că la data de 02 aprilie 2018 reprezentantul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, C.Cachița, a făcut cunoștință cu decizia Curții de Apel
Chișinău din 23 martie 2017.
În circumstanțele menționate, recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova la 02 aprilie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut
de lege.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 30 mai 2018, în adresa lui Farîma Anatolie a fost expediată copia
recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, însă referință nu a fost depusă.
În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin.(2).
3
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art.432 alin.(1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3)
și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respins.
4
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene a
Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova.
În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Iuliana Oprea
Victor Burduh
5