3ra-659/18 — ilegalitatea refuzului și recalcularea vechimii în muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- ilegalitatea refuzului şi recalcularea vechimii în muncă
- Temei legal
- calcularea vechimii în muncă cu avantaje
3ra-659/18 — ilegalitatea refuzului și recalcularea vechimii în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-659/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. A. Cucerescu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)
D E C I Z I E
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecător Ion Druță
judecătorii Maria Ghervas
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Alexandru Negrescu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru
Negrescu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General al
Poliției cu privire la ilegalitatea refuzului și recalcularea vechimii în muncă,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost casată hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, fiind emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins acțiunea
depusă de Alexandru Negrescu,
c o n s t a t ă:
La 29 iunie 2017, Alexandru Negrescu, reprezentat de avocatul stagiar
Eugeniu Musteață, a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției cu privire la
ilegalitatea refuzului și recalcularea vechimii în muncă.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că activează în cadrul
organelor afacerilor interne ale RM, începând cu 20 mai 1996, deținând în
prezent funcția de inspector inferior al Izolatorului de detenție provizorie al
Secției Management operațional al IP Bălți al IGP al MAI. În perioada de la
28 decembrie 1998 până la 01 decembrie 2002 și de la 20 octombrie 2010
până în prezent a deținut și deține funcții în Izolatorul de detenție provizorie
din cadrul CRP Bălți/IP Bălți.
A specificat că la cererea sa prealabilă adresată Inspectoratului General al
Poliției, prin răspunsul nr. 34/3-M-210/17 din 14 iunie 2017 și nr. 34/3-M-
217/17 din 19 iunie 2017, a fost informat că recalcularea vechimii în muncă
1
se face doar odată cu eliberarea din serviciu, la cererea titularului acestui
drept.
A relevat că prin răspunsurile sale Inspectoratul General al Poliției s-a
expus pe fond asupra cererii, recunoscând astfel competența examinării
acesteia cu privire la vechimea în muncă în cadrul organelor afacerilor
interne. Afirmația precum că calcularea vechimii în muncă se efectuează doar
după eliberarea din serviciu nu corespunde adevărului, deoarece reieșind din
vechime de muncă se stabilește sporul la salariu, se acordă grade speciale și
alte înlesniri prevăzute de lege.
A mai relatat că escortarea constă în paza reținuților și arestaților la
aducerea (însoțirea) lor la locul de destinație. Paza și escortarea reținuților și
arestaților se exercită de către poliție. Astfel, se escortă din Izolatorul de
Detenție Provizorie, închisori, colonii, instituții specializate pentru efectuarea
acțiunilor de urmărire penală, la instituțiile medicale ale organelor ocrotirii
sănătății, la punctele sanitare de dezinfecție (baie) de uz comun și înapoi, din
Comisariatele de poliție în IDP. Conform datelor Departamentului Instituțiilor
Penitenciare al Ministerului Justiției pe parcursul anilor 1998-2002 la
momentul transferării în închisorile DIP MJ au fost depistate de la 60-140
cazuri noi de tuberculoză.
Mai mult ca atât, izolatoarele de detenție provizorie din cadrul
comisariatelor se află în subsol. Pe toată perioada de muncă din cadrul
subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în care s-a efectuat serviciul
în Izolatorul de detenție provizorie, activitatea acestora este legată de
subteran. Riscul la care sunt supuși angajații poliției, pe parcursul serviciului
de pază și escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate fiind bolnavi
contagioși, a fost reflectat și în tabela informativă a Procuraturii mun.
Chișinău, în nota informativă a Ministerului Justiției.
Reclamantul a solicitat declararea ca fiind ilegal refuzul Ministerului
Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă înaintată de Alexandru
Negrescu și de a oferi un răspuns, să fie recunoscut ca fiind ilegale refuzurile
Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/3-M-210/17 din 14.06.2017 și nr.
34/3-M-217/17 din 19.06.2017, a obliga pârâții să recalculeze lui Alexandru
Negrescu vechimea în muncă pentru perioada de la 28.12.1998 până la
01.12.2002 și de la 20.10.2010 până în prezent, ca perioadă de activitate cu
avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru acțiunea înaintată de Alexandru Negrescu a fost admisă parțial, și s-a
hotărât obligarea Inspectoratului General al Poliției să efectueze recalcularea
vechimii în muncă a lui Alexandru Negrescu, calculându-se 2 luni vechime în
muncă pentru o luni de serviciu, pe perioada efectuării serviciului în cadrul
izolatorului de detenție provizorie din cadrul CPR Bălți/IP Bălți pentru
perioada de activitate 28.12.1998-01.12.2002, și 20.10.2010-prezent, în rest
pretențiile s-au respins.
Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției, și s-a decis casarea
2
hotărârii din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
pronunțându-se o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea
de chemare în judecată depusă de avocatul stagiar Eugeniu Musteață, în
interesele lui Alexandru Negrescu împotriva Inspectoratului General al
Poliției al MAI privind declararea ca fiind ilegal refuzul Ministerului
Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă înaintată de Alexandru
Negrescu și de a oferi un răspuns, să fie recunoscut ca fiind ilegale refuzurile
Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/3-M-210/17 din 14.06.2017 și nr.
34/3-M-217/17 din 19.06.2017, a obliga pârâții să recalculeze lui Alexandru
Negrescu vechimea în muncă pentru perioada de la 28.12.1998 până la
01.12.2002 și de la 20.10.2010 până în prezent, ca perioadă de activitate cu
avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
La data de 28 martie 2018 Alexandru Negrescu a declarat recurs
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel eronat a aplicat
prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, care nu
trebuiau să fie aplicate.
A specificat că instanța de apel greșit a concluzionat că în perioada în care
este angajat, Inspectoratul General al Poliției nu poate să efectueze recalculul
vechimii în muncă, așa cum prevede pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994.
Astfel, recurentul a relevat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile
sus invocate, prin determinarea incorectă a obiectului acțiunii, ori, în speță, nu
se solicită stabilirea pensiei, ci recalcularea vechimii în muncă, acțiuni care se
succed în timp și revin, după competență, diferitor autorități. Deci, dacă
dreptul la pensie este disputat după eliberarea din serviciu, atunci
calcularea/recalcularea vechimii în muncă poate fi obiectul acțiunii în timpul
exercițiului funcțiunii, adică nefiind eliberat de la muncă.
Recurentul a solicitat casarea deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de
Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Curtea de Apel a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie 2018,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la data de 28 martie 2018, este în termen.
În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru
sesizarea instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției,
cu condiția ca impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în
substanța sa. De aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs
care să curgă de la data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc
întotdeauna, și de la data depunerii hotărârii la grefa instanței care a
pronunțat-o este dovada unui formalism excesiv care a condus la anularea, în
3
substanță, a posibilității reclamantului de a sesiza o instanță (cauza Agatianos
vs Grecia).
La data de 05 iunie 2018 Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de
către Ala Furtună, a depus referință la recursul declarat de Alexandru
Negrescu, solicitând recunoașterea acestuia ca fiind inadmisibil.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2018 recursul
declarat de Alexandru Negrescu s-a considerat admisibil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și
să mențină hotărârea primei instanțe.
Potrivit art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva
deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza
referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care
urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și menținerea hotărârii din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din următoarele considerente.
Actele cauzei atestă că la cererile prealabile din 29 mai 2017 (f.d.10-13)
adresate Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne,
Alexandru Negrescu a fost informat, în esență, prin răspunsurile
Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-M-210/17 din 14.06.2017 și nr.
34/3-M-217/17 din 19.06.2017 (f.d.18, 19), că calcularea vechimii în muncă
în vederea stabilirii pensiei în condițiile Legii nr. 1544 din 23.06.1993 și a
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar
(inclusiv, luarea în calcul a anumitor perioade cu avantaje), se efectuează
după eliberarea din serviciu, la cererea titularului acestui drept.
Nefiind de acord cu răspunsurile primite, Alexandru Negrescu a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne și
Inspectoratului General al Poliției, solicitând declararea ca fiind ilegal refuzul
Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă înaintată de
Alexandru Negrescu și de a oferi un răspuns, să fie recunoscut ca fiind ilegale
refuzurile Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/3-M-210/17 din
14.06.2017 și nr. 34/3-M-217/17 din 19.06.2017, a obliga pârâții să
recalculeze lui Alexandru Negrescu vechimea în muncă pentru perioada de la
28.12.1998 până la 01.12.2002 și de la 20.10.2010 până în prezent, ca
perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu.
Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 22
septembrie 2017 a admis parțial acțiunea depusă de Alexandru Negrescu, a
obligat Inspectoratului General al Poliției să efectueze recalcularea vechimii
4
în muncă a lui Alexandru Negrescu, calculându-se 2 luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, pe perioada efectuării serviciului în cadrul
izolatorului de detenție provizorie din cadrul CPR Bălți/IP Bălți pentru
perioada de activitate 28.12.1998-01.12.2002, și 20.10.2010-prezent, în rest
pretențiile s-au respins.
În continuare, judecând apelul declarat de Inspectoratul General al
Poliției, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 ianuarie 2018 a admis
apelul și a decis casarea hotărârii din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, pronunțând o nouă hotărâre prin care s-a respins ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Negrescu
împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI privind declararea ca
fiind ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea
prealabilă înaintată de Alexandru Negrescu și de a oferi un răspuns, să fie
recunoscut ca fiind ilegale refuzurile Inspectoratului General al Poliției cu nr.
34/3-M-210/17 din 14.06.2017 și nr. 34/3-M-217/17 din 19.06.2017, a obliga
pârâții să recalculeze lui Alexandru Negrescu vechimea în muncă pentru
perioada de la 28.12.1998 până la 01.12.2002 și de la 20.10.2010 până în
prezent, ca perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu.
Judecând recursul, Colegiul consideră că instanța de apel, deși corect a
reținut normele juridice aplicabile la caz, le-a interpretat greșit, pe când prima
instanță corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.
Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, nr. 793 din
10.02.2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept
recunoscut de lege.
În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din aceeași Lege, persoana
care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un
act administrativ și nu este mulțumite de răspunsul primit la cererea prealabilă
sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să
sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în
tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.
La caz, Colegiul reține că, așa cum au constatat instanțele ierarhic
inferioare, în perioada de la 28 decembrie 1998 până la 01 decembrie 2002 și
de la 20 octombrie 2010 până în prezent, Alexandru Negrescu activează în
cadrul Izolatorului de detenție Provizorie din cadrul CPR Bălți/ IP Bălți.
Astfel, potrivit pct. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire
și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National
Anticorupție și sistemului penitenciar, la calcularea vechimii în muncă la
stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii
a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și a sistemului penitenciar se ia în considerare serviciul în
organele securității statului, organele afacerilor interne, Poliția de Frontieră
5
organele Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar în
funcțiile corpului de comandă și în trupe.
Conform prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea nominalizată, la
calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au
îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției
de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului
penitenciar, se acordă următoarele înlesniri două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Reieșind din prevederile legale enunțate, Colegiul reține că atât prima
instanță, cât și cea de apel, corect au recunoscut dreptul recurentului de a
beneficia de recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, or, colaboratorii care
efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și
arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie),
au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri, calculându-se două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
Astfel, pentru recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri, este necesar ca
persoana să întrunească două condiții, și anume, instituția în care persoana
execută serviciul să fie una din subdiviziunile indicate la pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și ca aceasta să exercite
serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
În conexiunea celor relatate, perioada de activitate a lui Alexandru
Negrescu în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, se încadrează în
condițiile stipulate de prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994, acordându-i dreptul de recalculare a vechimii în muncă
cu avantaje.
În temeiul art. 49 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
nr. 1544 din 23.06.1993, militarii în termen, militarii care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și
colaboratorii organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și
membrii familiilor acestora depun cerere de stabilire a pensiei la organul de
asigurări sociale. Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de
pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în
termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.
Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor
ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele
abilitate.
Pe cale de consecință, instanța de apel eronat a stabilit că Inspectoratul
General al Poliției nu poate fi obligat de a efectua recalcularea vechimii în
6
muncă întrucât recurentul este angajat în câmpul muncii, iar calcularea
vechimii în muncă nu ține de competența Inspectoratului General al Poliției,
ci a organului abilitat în numirea și calcularea pensiei. În alți termeni,
prevederile legale invocate supra, stabilesc expres că calcularea vechimii în
muncă este de competența organului abilitat, angajatorul, și doar, stabilirea
pensiei este atribuția organului de asigurări sociale. Deci, cererea de stabilire
a pensiei se depune la organul de asigurări sociale, fiind anexate actele ce
confirmă vechimea în muncă, eliberate de angajator.
În speță, recurentul Alexandru Negrescu a solicitat recalcularea vechimii
în muncă cu avantaje, solicitare care este de competența Inspectoratului
General al Poliției, și care poate fi depusă până la eliberarea din serviciu, fiind
distinctă de cererea privind stabilirea pensiei. În acest sens, Colegiul reține ca
întemeiată poziția primei instanțe, care a elucidat pe deplin circumstanțele
legale, constatând dreptul recurentului de a solicita recalcularea vechimii în
muncă.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, având în vedere că prima instanță
a constatat și a elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptând
o hotărâre legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt
întemeiate, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Alexandru
Negrescu, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei
instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Alexandru Negrescu.
Se casează decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se
menține hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandru Negrescu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul
General al Poliției cu privire la ilegalitatea refuzului și recalcularea vechimii
în muncă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecător Ion Druță
judecătorii Maria Ghervas
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
Victor Burduh
7