2ra-1443/18 — repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1443/18 — repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1443/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) E. Bogdan-Melnic

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția de Poliție a

municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorica Topală

și xxxxx, minoră în numele căreia acționează Viorica Topală, împotriva Direcției

de Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 20 februarie 2017 Viorica Topală și xxxxx, minoră în numele căreia

acționează Viorica Topală, au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Direcției de Poliție a mun. Chișinău solicitând repararea prejudiciului moral în

mărime de 7000 lei pentru mama Viorica Topală și 8000 lei pentru fiica minoră

xxxxx, compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în mărime

de 450 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 7555,38 de lei.

Motivele cererii de chemare în judecată, astfel după cum au fost expuse, pot fi

rezumate după cum urmează.

La 9 ianuarie 2017, pe portalului electronic www.politiacapitalei.md, la

rubrica „știri”, a fost publicat un articol video denumit „Dacă îl cunoști informează

Poliția Capitalei”. În materialul video postat, era redată imaginea unui bărbat

suspectat de săvârșirea unui furt într-un centru comercial din mun. Chișinău,

precum și imaginea reclamantelor Vioricăi Topală și a fiicei sale minore xxxxx.

Fața (imaginea) Vioricăi Topală a fost încercuită cu roșu, astfel încât să se permită

1

evidențierea clară a acesteia, în vederea identificării și obținerii informațiilor

privind identitatea atât a suspectului, precum și a presupusului complice.

Materialul video era urmat de textul: „Bărbatul care apare în imagini, este

căutat de către ofițerii de investigații ai sectorului Centru din cadrul Direcției de

Poliție a mun. Chișinău. (…) Conform informațiilor acumulate și examinate de

către polițiști, bărbatul ar fi profitat de neatenția victimei, sustrăgând geanta de pe

un scaun, după care însoțit de o doamnă și un copil minor părăsește mall-ul. În

acest context a fost inițiată o cauză penală pentru furt, (…). Persoanele care l-au

recunoscut, sunt rugate să comunice informațiile la numerele de contact (022) 27-

22-57 sau 079831769. Poliția Capitalei garantează confidențialitatea surselor de

informare”.

În acțiune s-a menționat că articolul prenotat, a fost preluat imediat de mai

multe surse mass-media, portaluri de știri, precum și posturi TV, care au adus la

cunoștința publicului atât textul scris al știrii, cât și materialul video cu imaginea

încercuită cu roșu a reclamantei Viorica Topală și fața blurată a fiicei sale xxxxx,

alături de bărbatul suspectat de furt.

Prezentatorii de știri au accentuat prezența doamnei și a copilului din imagine,

menționându-se în special la www.jurnaltv.md despre: ”...din imaginile video se

vede cum individul a luat de pe un scaun poșeta nesupravegheată, după care a

plecat însoțit de o femeie și un copil”, în acest moment fiind arătată imaginea

Vioricăi Topală, precum și la www.prime.md/rom/ afirmându-se: „...din imaginele

video se observă că, individul este însoțit de un copil și o femeie, care privește în

jur pentru a se asigura că nimeni nu-i vede... iar femeia ar putea fi cercetată penal

pentru complicitate”.

La fel, articolul dat a fost preluat și plasat pe rețelele de socializare,

www.facebook.com/chisinau.fail/, care la fel a adus la cunoștința publicului textul

și înregistrarea video a știrii.

S-a invocat că, publicarea acelui material video a stârnit controverse, reacții

bulversate între persoanele apropiate a reclamantei, care imediat au anunțat-o

despre cuprinsul știrii, inclusiv secvențele din materialul video publicat. Fiind deja

în cunoștință de cauză, precum și vizualizând știrea în seara zilei de 9 ianuarie

2017 la postul de televiziune Pro-tv de la ora 20:00, a contactat imediat

reprezentanții postului de televiziune, solicitându-le încetarea difuzării materialului

video și a articolului scris.

Totodată, despre eroarea comisă la publicarea și distribuirea filmului video

(cu imaginea încercuită cu roșu a Vioricăi Topală și fața blurată a fiicei sale, alături

de bărbatul suspectat de furt), a fost anunțată Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

cărei i s-a solicitat publicarea unei dezmințiri în acest sens.

La 10 ianuarie 2017, reprezentanții pârâtului au plasat din nou știrea,

întitulând-o „Rectificare orientare”, potrivit căreia, a fost publicată repetat aceleași

imagini video cu suspectul căutat, alături de care apare imaginea clară și

identificabilă a reclamantei și a fiicei ei minore, fiind exclusă doar încercuirea cu

roșu a feței. Totodată textul scris fiind modificat doar la capitolul „complice”,

având conținutul: „... S-a constatat că, alte persoane complice n-au participat la

furt, în acest context a fost inițiată o cauză penală pentru furt…”. Totodată, fețele

acestora, în special cea a copilului, nu mai erau burate.

2

Astfel, reclamanta a relatat că, s-a adresat telefonic către pârât în mod repetat,

solicitând refacerea materialului și publicarea unei dezmințiri a informațiilor care o

vizează pe ea și pe copilul ei, însă cerințele nu au fost satisfăcute.

Întru respectarea procedurii prealabile, la 27 ianuarie 2017 în adresa pârâtului

a expediat o cerere, prin care a solicitat exprimarea scuzelor și compensarea

prejudiciului moral suportat, evaluat în cuantum de 50 000 lei pentru fiecare.

Cererea prealabilă a fost recepționată la 31 ianuarie 2017 și, recunoscând vina

în răspândirea unor informații ce interferează cu viața privată a reclamantelor, la 1

februarie 2017 Direcția de Poliție a mun. Chișinău a satisfăcut parțial solicitările

înaintate, publicând textul scuzelor pe portalul www.politiacapitalei.md, precum și

pe profilul oficial al Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău în rețeaua de socializare www.facebook.com, fiind lăsată însă fără

examinare cerința cu privire la compensarea prejudiciului moral.

Prin urmare, a invocat că probarea lezării onoarei și demnității reclamantelor,

nu este necesară în contextul în care pârâtul, prin scuzele aduse, a recunoscut vina,

iar în mod legal, Viorica Topală și fiica minoră xxxxx au dreptul la compensarea

prejudiciului moral.

Cauzarea prejudiciului moral a fost motivat prin impactul social, în special la

locul de muncă, adus de materialele video și comentariile surselor mass-media,

asupra reputației reclamantei Viorica Topală, care este profesor.

Suferințele psihice cauzate s-au manifest prin stări de nervozitate, înjosire,

disconfort și stres. Impactul produs a generat discuții, diverse comentarii și critici

atât la locul de muncă, cât și în mediul personal, reclamantele fiind în toată această

perioadă ținta unor subiecte cu o conotație infracțională. Amploarea acestui

subiect, a făcut posibilă existența unui curent de opinii nedorit în această privință,

creând o imagine negativă în societate și, mai grav, la locul de muncă. Viorica

Topală, a devenit ținta unor bârfe, glume și înjosiri. La fel, pârâtul a atentat astfel

la onoarea și demnitatea copilului minor, xxxxx, care s-a reflectat prin afectarea

emoțională a acesteia, precum și prezența unui comportament jignitor din partea

colegilor și prietenilor.

Reieșind din cele relatate, în viziunea reclamantei Viorica Topală, singura

soluție pentru a compensa efectele defăimării pe care acestea le-au suferit anterior

publicării scuzelor, rămâne acordarea unei compensații bănești de natură să le

ofere acestora o satisfacție echitabilă.

Cu referire la capătul de cerere cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată a indicat că acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Prin hotărârea din 18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția de Poliție a mun. Chișinău în

beneficiul Vioricăi Topală 7000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, 420

de lei pentru compensarea cheltuielilor de plată a taxei de stat, 7555,38 de lei cu

titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică și 73 de lei pentru alte

cheltuieli de judecată.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcția de Poliție a mun. Chișinău în

beneficiul reclamantei minore xxxxx, în numele căreia acționează Viorica Topală,

7000 de lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral.

3

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 21 august 2017, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a declarat apel,

solicitând casarea hotărârii din 18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din

18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 25 mai 2018 Direcția de Poliție a mun. Chișinău a declarat recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece atât instanța de fond cât și instanța de

apel au dat apreciere eronată materialului probator și au aplicat eronat normele de

drept material și de drept procedural aplicabile cauzei.

A menționat că atât instanța de fond cât și instanța dc apel, nu au apreciat

poziția Direcției de Poliție a mun. Chișinău, motiv din care se consideră că, cauza a

fost examinată unilateral, iar concluziile instanței cu privire la cele constatate în

partea admiterii acțiunii sunt în contradicție cu materialele dosarului, respectiv

soluția instanțelor judecătorești cu privire la admiterea acțiunii, este greșită.

La fel, a relatat că instanțele inferioare au admis acțiunea civilă în baza

dramatizării situației de către reclamante fără a fi prezentate probe veridice prin

care să demonstreze faptul că acestea au suferit din cauza publicării informației

(rectificării), or la admiterea acțiunii instanțele urmau să-și motiveze hotărârile și

să conțină cont de probe, legea materială și/sau procedurală aplicată, argumentele

instanței în caz de respingere a unor probe prezentate de participanți etc..

Referitor la acordarea despăgubirii cu titlu de prejudiciu moral, consideră că

cuantumul oferit de instanțele de judecată nu corespunde cu cererea de chemare în

judecată, deoarece nu este constatat faptul cum o suferit, în ce mod, în ce

împrejurări or, instanțele inferioare s-au bazat numai pe alegațiile declarative din

cererea de chemare în judecată.

Prin scuzele aduse reclamantelor de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

acestora le-au fost satisfăcute doleanțele privind restabilirea imaginii în fața

societății.

Instanța de fond și instanța de apel urma să rețină acest fapt și să respecte art.

33 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Totodată, cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 7555,38 de lei, a relevat că aceasta este neargumentată, la dosar nefiind anexată

nici o listă detaliată a tuturor cheltuielilor invocate, a orelor de program petrecute

asupra cauzei, a complexității cazului și aportului avocatului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei contestate a fost expediată

participanților la proces la 13 aprilie 2018 (f.d. 147), însă la materialele dosarului

lipsește dovada legală de recepționare a acesteia de către recurent.

4

Din aceste considerente, recursul declarat la 25 mai 2018, se consideră în

termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

5

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Direcția de Poliție a municipiului

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

6