3r-126/18 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Restituirea apelului fără a tine cont de faptul înlăturării neajunsurilor
3r-126/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3r-126/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – S. Tizu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton
DECIZIE
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Primarul General al mun. Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu
privire la anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel depusă de Primarul General al mun. Chișinău
împotriva hotărârii din 05 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
con st at ă :
La 24 ianuarie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a
adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.
Chișinău, solicitând anularea dispoziției nr. 1302-d din 09 noiembrie 2016 „Cu
privire la acceptarea efectuării cheltuielilor pentru editarea cărții „Chișinău – vatră
de istorie și civilizație milenară”.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 iulie 2017, acțiunea
a fost admisă, fiind anulată dispoziția nr. 1302-d din 09 noiembrie 2016 „Cu
privire la acceptarea efectuării cheltuielilor pentru editarea cărții „Chișinău – vatră
de istorie și civilizație milenară”.
La 05 iulie 2017, Primarul General al mun. Chișinău a contestat cu apel
hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri
de respingere integrală a acțiunii înaintate.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs
cererii de apel înaintate, cu acordarea Primarului General al mun. Chișinău a unui
termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii
de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii. Concomitent, i s-a explicat
apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu
va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită.
Prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită
cererea de apel depusă de Primarul General al mun. Chișinău împotriva hotărârii
1
din 05 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 369 alin.
(1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
La 03 mai 2018, Primarul General al mun. Chișinău a contestat cu recurs
încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a indicat că acțiunile instanței de apel sunt ilegale,
deoarece apelantul Primarul General al mun. Chișinău a îndeplinit indicațiile
instanței din încheierea din 23 ianuarie 2018 în termenul stabilit. Astfel, recurentul
a solicitat casarea încheierii din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și
remiterea cauzei pentru examinarea cererii de apel în instanța de apel.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de
recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primarul
General al mun. Chișinău este întemeiat și necesită a fi admis din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de
Curtea de Apel Chișinău la 22 martie 2018, fiind expediată spre cunoștință
participanților la proces la 11 aprilie 2018 (f.d. 83), însă la materialele cauzei nu
există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către părți.
Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost depusă la 03 mai 2018, iar
recurentul susține că încheierea contestată au recepționat-o la 24 aprilie 2018,
Colegiul consideră că aceasta a fost declarată în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită
recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare
problema soluționată prin încheierea casată.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data
emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că, prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel înaintate, cu acordarea Primarului General
al mun. Chișinău a unui termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii,
pentru prezentarea cererii de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii.
Concomitent, i s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile
menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele
anexate va fi restituită.
Copia încheierii din 23 ianuarie 2018 i-a fost expediată apelantului prin poșta
electronică la 01 februarie 2018 (f.d. 70), iar la 06 februarie 2018 a fost înregistrată
cererea de apel motivată cu nr. 2705 (f.d. 71-72). Astfel, Colegiul constată că
apelantul Primarul General al mun. Chișinău a lichidat neajunsurile din cererea de
apel în interiorul termenului de procedură, stabilit de către instanța de apel prin
încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel.
Analiza situației de fapt și de drept atestă faptul că actul de discreție al instanței
de apel privind restituirea cererii de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din
2
Codul de procedură civilă, este unul abuziv și neîntemeiat, și care urmează a fi
casat cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului declarat de
către Primarul General al mun. Chișinău. În această ordine de idei, este de
menționat faptul că instanța de apel a ignorat faptul că apelantul și-a îndeplinit cu
bună-credință obligațiile procedurale.
În circumstanțele constatate, Colegiul ajunge la concluzia, că apelantului i-au
fost lezate drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură
civilă, fiind lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile încălcate sau contestate,
libertățile și interesele legitime. Colegiul reiterează, că dreptul de acces la un
tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute
în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).
În cazul Airey vs. Irlanda Curtea a arătat că dreptul fiecărei persoane de a avea
acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este
ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt
pentru a accede la instanță. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o
manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de
sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a
dreptului acesteia de acces la justiție.
Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine
obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la
justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute
și normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită
de înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de
judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de
disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui
fapt este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o
deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude
orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite
aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.
În circumstanțele enunțate și având în vedere faptul că s-au constatat într-o
manieră certă omisiuni judiciare care nu pot fi corectate în cadrul examinării
cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral încheierea din
22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de
cele menționate și reexaminând cauza să emită o decizie legală și întemeiată,
respectând dreptul părților la un proces echitabil.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Primarul General al mun. Chișinău.
Se casează încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la
3
anularea actului administrativ, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de
apel, la etapa examinării cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Dumitru Visternicean,
Nicolae Craiu
4