2ra-1314/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, a prejudiciului cauzat

2ra-1314/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, a prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra–1314/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. A. Gafton)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Crețu Vitalie reprezentat de

avocatul Chirilenco Svetlana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Mantaluța Angela împotriva lui Miron Lilian, ÎS ”Serviciul Asistență Beneficiari

Obiecte Speciale”, Crețu Vitalie, Crețu Igor și Crețu Galina privind declararea

nulității contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului

locativ, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum, prejudiciului moral și la cererea reconvențională

înaintată de Crețu Vitalie împotriva Angelei Mantaluța cu privire la declararea

nulității declarației-recipisă din 17 mai 2011,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Crețu Vitalie și menținută hotărârea din 14

martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 27 septembrie 2013, Mantaluța Angela a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva lui Miron Lilian, ÎS ”Serviciul Asistență Beneficiari la Obiecte

Speciale”, Crețu Vitalie, Crețu Igor și Crețu Galina privind declararea nulității

contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ,

încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, prejudiciului cauzat de evoluția indicelui

prețurilor de consum și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat faptul că cu pârâtul Miron Lilian se cunoaște

de mai mulți ani, el fiind rudă cu concubinului ei, Crețu Vitalie.

În anul 2006, reclamanta împreună cu Crețu Vitalie au decis întemeierea unei

familii. La un moment dat, Crețu Vitalie i-a zis că, a găsit o posibilitate avantajoasă

de a procura un bun imobil în mun. Chișinău. Fiind sigură că sunt o familie, a decis

să investească banii care îi avea în acest apartament.

Totodată, a mai declarat că Crețu Vitalie i-a spus că de perfectarea tuturor

actelor se va ocupa mama lui, Crețu Galina, care este în Moldova și dispune de

1

timp liber pentru a se ocupa de problemele lor. I-a mai zis că, procură apartamentul

printr-un proiect social destinat familiilor tinere și el are un verișor care chiar nu

demult s-a căsătorit și întrunește condițiile pentru a fi parte în contractul de

investire a capitalului privat în construcția spațiului locativ. Mantaluța Angela și

Crețu Vitalie nu pot fi incluși ca parte contractantă deoarece nu întrunesc condițiile

respective.

Astfel, contractul de investire a capitalului privat în construcția spațiului

locativ din blocul XX, ap. XX, str. XXXX, mun. Chișinău a fost încheiat din

numele lui Miron Lilian în calitate de beneficiar.

Reclamanta a specificat că personal a investit în construcția apartamentului

respectiv suma de 25000 de Euro.

Ulterior, după investirea sumelor de bani în construcția apartamentului

respectiv, relațiile dintre ea și Crețu Vitalie s-a înrăutățit, iar pârâtul Miron Lilian a

refuzat de a perfecta actele asupra ½ cotă parte din apartament, care i se cuvine, pe

numele ei.

În opinia reclamantei, contractul nr. 1-21/R cu privire la investirea capitalului

în construcția spațiului locativ din 24 martie 2009 urmează a fi considerat nul, din

considerentul că, este un act simulat și anume simulându-se de fapt tranzacția din

numele lui Miron Lilian.

Suplimentar reclamanta a adăugat că după investirea celor 25000 de Euro în

construcția apartamentului, a început lucrările de reparație în acel apartament.

Participând la mai multe adunări a locatarilor din acel bloc, a observat că, mulți din

locatari erau de vârstă mai înaintată decât ea și Crețu Vitalie, a înțeles că a fost

mințită. Prin acest fapt, a solicitat să se perfecteze actele pe numele ei, ca parte

contractantă.

La acel moment, Crețu Vitalie a refuzat, însă ulterior, pur și simplu i-a

îngrădit accesul în acest apartament și a dispărut. După o perioadă de timp, s-a

întâlnit cu Crețu Vitalie în Republica Italiană, unde i-a comunicat că se va adresa

organelor de drept pentru a reclama acțiunile lui, deoarece el, împreună cu mama

lui și verișorul său, prin înșelăciune au deposedat-o de 25000 de Euro.

La rândul său, Crețu Vitalie a recunoscut că a procedat greșit și în acest sens a

întocmit o recipisă prin care s-a obligat că, în decurs de un an de zile să-i restituie

suma respectivă, ori în caz de imposibilitate să scoată la vânzare apartamentul.

Reclamanta a aprecia aceste acțiuni din partea pârâtului Crețu Vitalie ca fiind

o manevră pentru a câștiga timp, după care actele pe apartamentul dat au fost

perfectate pe numele fratelui pârâtului, Crețu Igor. La rândul său, Crețu Vitalie i-a

declarat în față reclamantei că a înșelat-o și că îi va achita lunar, toată viața câte 20

de lei.

Ulterior, s-a adresat cu o plângere organelor de drept, care, pe faptele date au

pornit o cauză penală. Prin ordonanță, a fost recunoscută ca parte vătămată și parte

civilă.

În opinia reclamantei, prin contribuțiile aduse de ea, au fost executate pe

deplin obligațiile beneficiarului contractului de investire în construcția spațiului

locativ. Datorită acestui fapt consideră necesar de a-i fi recunoscut dreptul de

proprietate a ½ cotă-parte din apartamentul nr. XX, blocul XX, str. XXXX, mun.

Chișinău. Totodată, urmează a se constata nulitatea contractului nr. 1-21/R din 29

martie 2009, ca fiind un act simulat, deoarece de fapt, s-a simulat tranzacția pe

2

numele lui Miron Lilian, însă beneficiari reali au fost reclamanta Mantaluța Angela

și Crețu Vitale.

Prin acțiunile lor, pârâții Crețu Vitalie, Crețu Igor și Crețu Galina, au

prejudiciat-o moral, ei, având un comportament înjositor față de reclamantă, s-au

adresat cu cuvinte murdare, înjurând și amenințând-o. A fost pusă în situație

jenantă în fața cunoscuților comuni, de la care a împrumutat bani pentru investire

în construcția apartamentului, iar acum nu este în stare să-i returneze.

Reclamanta a mai indicat că nu este în stare să-și onoreze obligațiunile față de

bancă, pentru a achita creditul, luat pentru reparația apartamentului. Din aceste

considerente, prejudiciul moral estimat de reclamantă este în mărime de 50000 de

lei.

Plus la cele declarate anterior, reclamanta a mai adăugat că cu Crețu Vitalie,

la 17 mai 2011, au convenit că datoria acumulată față de ea, constituie suma de

25000 de Euro și că suma respectivă va fi restituită până la data de 17 mai 2012.

Înțelegerea a fost autentificată și înregistrată la Consulatul General al Republicii

Moldova la Bologna, Republica Italiană cu nr. 3712/2011. Conform acestei

declarații, suma datorată de Crețu Vitalie, Angelei Mantaluța este de 25000 de

Euro, și urmează a fi achitată în decurs de un an de zile, până la data de 17 mai

2012.

Totodată, Crețu Vitalie s-a mai obligat să înstrăineze apartamentul litigios în

decurs de o lună, din data expirării termenului de achitare a datoriei, însă contrar

obligațiilor asumate, a transmis dreptul asupra acestui apartament persoanelor terțe.

Datorită acestui fapt, consideră necesar de a încasa din contul lui Crețu Vitalie

suma de 7318,80 de Euro cu titlu de dobândă de întârziere.

În instanța de judecată reclamanta Mantaluță Angela a solicitat admiterea

acțiunii, declararea nulității contractului nr. 1-21/R din 29 martie 2009 și a actelor

succesive a acestora, încasarea de la Crețu Vitalie în beneficiul reclamantei a sumei

de 25000 Euro cu titlu de datorie, a sumei de 14628,77 de Euro cu titlu de dobândă

de întârziere, a sumei de 7450 de Euro cu titlu de prejudiciu cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum, a sumei de 50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

și a cheltuielilor de judecată.

La 27 ianuarie 2017, Crețu Vitalie a înaintat o cerere reconvențională

împotriva Angelei Mantaluța cu privire la declararea nulității declarației-recipisă

din 17 mai 2011.

În motivarea cererii reconvenționale, Crețu Vitalie a invocat că din partea

pârâtei Mantaluța Angela, reieșind din cererea de concretizare a cerințelor din 30

septembrie 2016, în partea încasării sumei de 25000 de Euro a fost invocat faptul

prezenței unei obligațiuni de restituire a banilor fapt prevăzut de prezența unei

declarații-recipise, din 17 mai 2011, semnată de către Crețu Vitalie, prin

intermediul Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna, Republica

Italiană, cu nr. 3712-2011.

În cazul dat, originalul acestei declarații-recipise a fost prezentat spre

examinare instanței de judecată și anexat la materialele dosarului la data de 15

noiembrie 2016.

Reclamantul în acțiunea reconvențională a menționat că acest act este

întocmit peste hotarele Republicii Moldova, fapt pentru care urma să fie apostilat

prin intermediul Ministerului Justiției.

3

Totodată, Crețu Vitalie în susținerea acțiunii reconvenționale și în susținerea

poziției lui asupra corespunderii actului juridic a făcut referire la prevederile art.

199-215 al Codului Civil.

În partea încasării dobânzii de întârziere, în baza declarației-recipise,

reclamantul Crețu Vitalie a menționat că potrivit art. 871 alin. (1) al Codului civil,

dacă în contract nu au fost stabilite dobânzi, el are dreptul să restituie împrumutul

și până la expirarea termenului, iar dacă în contract au fost stabilite dobânzi,

împrumutatul este în drept să restituie împrumutul înainte de termen numai cu

acordul împrumutătorului.

În cazul dat, condițiile contractului de împrumut nu prevăd obligațiunea de

achitarea unei dobânzi, datoriile fiind restituite în termen, ca urmare cerințele în

partea încasării dobânzii de întârziere sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Ca urmare, Crețu Vitalie a solicitat admiterea cererii reconvenționale,

declararea nulității a declarației-recipise din 17 mai 2011, semnată de către Crețu

Vitalie prin intermediul Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna,

Republica Italiană, înregistrată cu nr. 3712-2011.

Prin hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

cererea de chemare în judecată înaintată de Mantaluța Angela a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Crețu Vitalie în beneficiul Angelei Mantaluța suma de 25000

de Euro cu titlul de datorie și suma de 14628,77 de Euro cu titlul de dobândă de

întârziere, în total suma de 39628,77 de Euro, sau echivalentul în lei, conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data executării hotărârii.

S-a încasat suma de 2400 de lei, cu titlu de cheltuieli legate de compensarea

taxei de stat achitate de către reclamantă și suma de 7650 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

S-a respins acțiunea în partea înaintată de Mantaluța Angela către Crețu

Vitalie, cu privire la declararea nulității a contractului cu privire la investirea

capitalului în construcția spațiului locativ, repararea prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum și a prejudiciului moral.

S-a respins cererea înaintată de Mantaluța Angela către Miron Lilian, ÎS

”Serviciul Asistență Beneficiari la Obiecte Speciale”, Crețu Igor și Crețu Galina,

cu privire la declararea nulității a contractului cu privire la investirea capitalului în

construcția spațiului locativ, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, prejudiciului

cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și prejudiciului moral.

S-a încasat de la Crețu Vitalie în beneficiul statului, suma de 22 600 de lei, cu

titlu de taxă de stat.

Cererea reconvențională înaintată de Crețu Vitalie împotriva Angelei

Mantaluța cu privire la declararea nulității a declarației-recipisă din 17 mai 2011,

semnată de Crețu Vitalie prin intermediul Consulatului General al Republicii

Moldova la Bologna, Republica Italiană, înregistrată cu nr. 3712-2011, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Crețu Vitalie și menținută hotărârea din 14 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 17 aprilie 2018 (prin oficiul poștal), Crețu Vitalie reprezentat de avocatul

Chirilenco Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu

4

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului, a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana, neîntemeiat și

care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Crețu Vitalie reprezentat de avocatul

Chirilenco Svetlana, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de

instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având

în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

5

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Crețu Vitalie reprezentat de

avocatul Chirilenco Svetlana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Crețu Vitalie reprezentat

de avocatul Chirilenco Svetlana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

6