2ra-1314/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, a prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–1314/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. A. Gafton) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mantaluța Angela împotriva lui Miron Lilian, ÎS ”Serviciul Asistență Beneficiari Obiecte Speciale”, Crețu Vitalie, Crețu Igor și Crețu Galina privind declararea nulității contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum, prejudiciului moral și la cererea reconvențională înaintată de Crețu Vitalie împotriva Angelei Mantaluța cu privire la declararea nulității declarației-recipisă din 17 mai 2011, împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Crețu Vitalie și menținută hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), c o n s t a t ă: La 27 septembrie 2013, Mantaluța Angela a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Miron Lilian, ÎS ”Serviciul Asistență Beneficiari la Obiecte Speciale”, Crețu Vitalie,

Crețu Igor și Crețu Galina privind declararea nulității contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și a prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a invocat faptul că cu pârâtul Miron Lilian se cunoaște de mai mulți ani, el fiind rudă cu concubinului ei, Crețu Vitalie. În anul 2006, reclamanta împreună cu Crețu Vitalie au decis întemeierea unei familii. La un moment dat, Crețu Vitalie i-a zis că, a găsit o posibilitate avantajoasă de a procura un bun imobil în mun. Chișinău. Fiind sigură că sunt o familie, a decis să investească banii care îi avea în acest apartament.

Totodată, a mai declarat că Crețu Vitalie i-a spus că de perfectarea tuturor actelor se va ocupa mama lui, Crețu Galina, care este în Moldova și dispune de 1 timp liber pentru a se ocupa de problemele lor. I-a mai zis că, procură apartamentul printr-un proiect social destinat familiilor tinere și el are un verișor care chiar nu demult s-a căsătorit și întrunește condițiile pentru a fi parte în contractul de investire a capitalului privat în construcția spațiului locativ. Mantaluța Angela și Crețu Vitalie nu pot fi incluși ca parte contractantă deoarece nu întrunesc condițiile respective. Astfel, contractul de investire a capitalului privat în construcția spațiului locativ din blocul XX, ap. XX, str. XXXX, mun.

Chișinău a fost încheiat din numele lui Miron Lilian în calitate de beneficiar. Reclamanta a specificat că personal a investit în construcția apartamentului respectiv suma de 25000 de Euro. Ulterior, după investirea sumelor de bani în construcția apartamentului respectiv, relațiile dintre ea și Crețu Vitalie s-a înrăutățit, iar pârâtul Miron Lilian a refuzat de a perfecta actele asupra ½ cotă parte din apartament, care i se cuvine, pe numele ei. În opinia reclamantei, contractul nr. 1-21/R cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ din 24 martie 2009 urmează a fi considerat nul, din considerentul că, este un act simulat și anume simulându-se de fapt tranzacția din numele lui Miron Lilian.

Suplimentar reclamanta a adăugat că după investirea celor 25000 de Euro în construcția apartamentului, a început lucrările de reparație în acel apartament. Participând la mai multe adunări a locatarilor din acel bloc, a observat că, mulți din locatari erau de vârstă mai înaintată decât ea și Crețu Vitalie, a înțeles că a fost mințită. Prin acest fapt, a solicitat să se perfecteze actele pe numele ei, ca parte contractantă. La acel moment, Crețu Vitalie a refuzat, însă ulterior, pur și simplu i-a îngrădit accesul în acest apartament și a dispărut. După o perioadă de timp, s-a întâlnit cu Crețu Vitalie în Republica Italiană, unde i-a comunicat că se va adresa organelor de drept pentru a reclama acțiunile lui, deoarece el, împreună cu mama lui și verișorul său, prin înșelăciune au deposedat-o de 25000 de Euro.

La rândul său, Crețu Vitalie a recunoscut că a procedat greșit și în acest sens a întocmit o recipisă prin care s-a obligat că, în decurs de un an de zile să-i restituie suma respectivă, ori în caz de imposibilitate să scoată la vânzare apartamentul. Reclamanta a aprecia aceste acțiuni din partea pârâtului Crețu Vitalie ca fiind o manevră pentru a câștiga timp, după care actele pe apartamentul dat au fost perfectate pe numele fratelui pârâtului, Crețu Igor. La rândul său, Crețu Vitalie i-a declarat în față reclamantei că a înșelat-o și că îi va achita lunar, toată viața câte 20 de lei. Ulterior, s-a adresat cu o plângere organelor de drept, care, pe faptele date au pornit o cauză penală. Prin ordonanță, a fost recunoscută ca parte vătămată și parte civilă.

În opinia reclamantei, prin contribuțiile aduse de ea, au fost executate pe deplin obligațiile beneficiarului contractului de investire în construcția spațiului locativ. Datorită acestui fapt consideră necesar de a-i fi recunoscut dreptul de proprietate a ½ cotă-parte din apartamentul nr. XX, blocul XX, str. XXXX, mun. Chișinău. Totodată, urmează a se constata nulitatea contractului nr. 1-21/R din 29 martie 2009, ca fiind un act simulat, deoarece de fapt, s-a simulat tranzacția pe 2 numele lui Miron Lilian, însă beneficiari reali au fost reclamanta Mantaluța Angela și Crețu Vitale. Prin acțiunile lor, pârâții Crețu Vitalie, Crețu Igor și Crețu Galina, au prejudiciat-o moral, ei, având un comportament înjositor față de reclamantă, s-au adresat cu cuvinte murdare, înjurând și amenințând-o.

A fost pusă în situație jenantă în fața cunoscuților comuni, de la care a împrumutat bani pentru investire în construcția apartamentului, iar acum nu este în stare să-i returneze. Reclamanta a mai indicat că nu este în stare să-și onoreze obligațiunile față de bancă, pentru a achita creditul, luat pentru reparația apartamentului. Din aceste considerente, prejudiciul moral estimat de reclamantă este în mărime de 50000 de lei. Plus la cele declarate anterior, reclamanta a mai adăugat că cu Crețu Vitalie, la 17 mai 2011, au convenit că datoria acumulată față de ea, constituie suma de 25000 de Euro și că suma respectivă va fi restituită până la data de 17 mai 2012. Înțelegerea a fost autentificată și înregistrată la Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna, Republica Italiană cu nr. 3712/2011.

Conform acestei declarații, suma datorată de Crețu Vitalie, Angelei Mantaluța este de 25000 de Euro, și urmează a fi achitată în decurs de un an de zile, până la data de 17 mai 2012. Totodată, Crețu Vitalie s-a mai obligat să înstrăineze apartamentul litigios în decurs de o lună, din data expirării termenului de achitare a datoriei, însă contrar obligațiilor asumate, a transmis dreptul asupra acestui apartament persoanelor terțe. Datorită acestui fapt, consideră necesar de a încasa din contul lui Crețu Vitalie suma de 7318,80 de Euro cu titlu de dobândă de întârziere.

În instanța de judecată reclamanta Mantaluță Angela a solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității contractului nr. 1-21/R din 29 martie 2009 și a actelor succesive a acestora, încasarea de la Crețu Vitalie în beneficiul reclamantei a sumei de 25000 Euro cu titlu de datorie, a sumei de 14628,77 de Euro cu titlu de dobândă de întârziere, a sumei de 7450 de Euro cu titlu de prejudiciu cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum, a sumei de 50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La 27 ianuarie 2017, Crețu Vitalie a înaintat o cerere reconvențională împotriva Angelei Mantaluța cu privire la declararea nulității declarației-recipisă din 17 mai 2011. În motivarea cererii reconvenționale, Crețu Vitalie a invocat că din partea pârâtei Mantaluța Angela, reieșind din cererea de concretizare a cerințelor din 30 septembrie 2016, în partea încasării sumei de 25000 de Euro a fost invocat faptul prezenței unei obligațiuni de restituire a banilor fapt prevăzut de prezența unei declarații-recipise, din 17 mai 2011, semnată de către Crețu Vitalie, prin intermediul Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna, Republica Italiană, cu nr. 3712-2011.

În cazul dat, originalul acestei declarații-recipise a fost prezentat spre examinare instanței de judecată și anexat la materialele dosarului la data de 15 noiembrie 2016. Reclamantul în acțiunea reconvențională a menționat că acest act este întocmit peste hotarele Republicii Moldova, fapt pentru care urma să fie apostilat prin intermediul Ministerului Justiției. 3 Totodată, Crețu Vitalie în susținerea acțiunii reconvenționale și în susținerea poziției lui asupra corespunderii actului juridic a făcut referire la prevederile art. 199-215 al Codului Civil.

În partea încasării dobânzii de întârziere, în baza declarației-recipise, reclamantul Crețu Vitalie a menționat că potrivit art. 871 alin. (1) al Codului civil, dacă în contract nu au fost stabilite dobânzi, el are dreptul să restituie împrumutul și până la expirarea termenului, iar dacă în contract au fost stabilite dobânzi, împrumutatul este în drept să restituie împrumutul înainte de termen numai cu acordul împrumutătorului. În cazul dat, condițiile contractului de împrumut nu prevăd obligațiunea de achitarea unei dobânzi, datoriile fiind restituite în termen, ca urmare cerințele în partea încasării dobânzii de întârziere sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. Ca urmare, Crețu Vitalie a solicitat admiterea cererii reconvenționale, declararea nulității a declarației-recipise din 17 mai 2011, semnată de către Crețu Vitalie prin intermediul Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna, Republica Italiană, înregistrată cu nr. 3712-2011.

Prin hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) cererea de chemare în judecată înaintată de Mantaluța Angela a fost admisă parțial. S-a încasat de la Crețu Vitalie în beneficiul Angelei Mantaluța suma de 25000 de Euro cu titlul de datorie și suma de 14628,77 de Euro cu titlul de dobândă de întârziere, în total suma de 39628,77 de Euro, sau echivalentul în lei, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data executării hotărârii. S-a încasat suma de 2400 de lei, cu titlu de cheltuieli legate de compensarea taxei de stat achitate de către reclamantă și suma de 7650 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a respins acțiunea în partea înaintată de Mantaluța Angela către Crețu Vitalie, cu privire la declararea nulității a contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, repararea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și a prejudiciului moral.

S-a respins cererea înaintată de Mantaluța Angela către Miron Lilian, ÎS ”Serviciul Asistență Beneficiari la Obiecte Speciale”, Crețu Igor și Crețu Galina, cu privire la declararea nulității a contractului cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și prejudiciului moral. S-a încasat de la Crețu Vitalie în beneficiul statului, suma de 22 600 de lei, cu titlu de taxă de stat. Cererea reconvențională înaintată de Crețu Vitalie împotriva Angelei Mantaluța cu privire la declararea nulității a declarației-recipisă din 17 mai 2011, semnată de Crețu Vitalie prin intermediul Consulatului General al Republicii Moldova la Bologna, Republica Italiană, înregistrată cu nr. 3712-2011, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Crețu Vitalie și menținută hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 17 aprilie 2018 (prin oficiul poștal), Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu 4 emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, 5 instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Crețu Vitalie reprezentat de avocatul Chirilenco Svetlana. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 6