3ra-796/18 — obligarea emiterii actului

Dosarul nr. 3ra-796/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Sofia Serbinova, reprezentată de avocatul Pavel Cucu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sofia

Serbinova împotriva Primăriei comunei Grătiești, intervenienții accesorii

Tudor Butucea, Vasile Racu, Raisa Racu, Axenia Caraman, Tatiana Roibu,

Evghenia Tataru cu privire la obligarea emiterii actului,

împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Sofia Serbinova și s-a menținut hotărârea

din 13 iunie 2016 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 iulie 2012 Sofia Serbinova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Grătiești cu privire la obligarea emiterii actului și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 25 mai 2012, s-a adresat

către Primăria com. Grătiești, sect. Rîșcani, mun. Chișinău cu cerere

prealabilă referitor la terenul agricol, dat soțului reclamantei în temeiul

Deciziei nr.7 din 13.02.1992, cu o suprafață de 0,35 ha și anume a solicitat

Primăriei să-i elibereze în locul titlului provizoriu un titlu de proprietate

privată al terenului care l-a primit ca moștenire de la răposatul xx.

A specificat că acest teren este trecut în registrul titularilor funciari cu

nr.xx. Până în prezent nu a primit nici un răspuns la cererea menționată.

Conform prevederilor art. 16 a Legii contenciosului administrativ nr.793

din 10.02.2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de

1

răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Reclamanta a solicitat, inclusiv prin cererile de concretizare a pretențiilor,

obligarea pârâtului să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu S–0,27 ha (lângă prune) atribuit prin certificatul provizoriu ce

confirmă dreptul de proprietate funciară, trecut în registrul titularilor funciari

cu nr.xx cu destinația folosirii în agricultură, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea protocolară din 29 ianuarie 2016 a judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii de partea

pârâtului Tudor Butucea, Vasile Racu, Raisa Racu, Axenia Caraman, Tatiana

Roibu, Evghenia Tataru.

Prin hotărârea din 21 februarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, acțiunea depusă de Sofia Serbinova a fost admisă și s-a hotărât

obligarea Primăriei Grătiești, mun. Chișinău să emită și să elibereze Sofiei

Serbinova titlul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,27 ha (lângă

prune), atribuit prin certificat provizoriu și trecut în registrul titularilor

funciari cu nr. xx cu destinația folosirii în agricultură, precum și încasarea de

la Primăria Grătiești, mun. Chișinău în beneficiul Sofiei Serbinova 1000 lei,

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia din 21 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău apelul

declarat de către Primăria com. Grătiești, mun. Chișinău a fost respins și s-a

decis menținerea hotărârii din 21 februarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău.

Prin decizia din 29 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Primăria com. Grătiești mun. Chișinău a fost admis și s-a decis

casarea deciziei din 21 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Prin decizia din 25 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Primăria com. Grătiești, mun. Chișinău a fost admis și s-a decis casarea

hotărârii din 21 februarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în fond în aceeași instanță în alt complet de

judecată.

Prin hotărârea din 13 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

acțiunea depusă de Sofia Serbinova împotriva Primăriei com. Grătiești mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Tudor Butucea, Vasile Racu, Raisa Racu,

Axenia Caraman, Tatiana Roibu și Evghenia Tataru cu privire la obligarea

emiterii actului administrativ a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău apelul

declarat de către Sofia Serbinova a fost respins și s-a decis menținerea

2

hotărârii din 13 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

La data de 02 mai 2018 Sofia Serbinova, reprezentată de avocatul Pavel

Cucu a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea, precum și a apreciat arbitrar probele, astfel, erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

S-a mai specificat că instanța de apel nu a stabilit cu certitudine

circumstanțele cauzei, neadministrând probe privind suprapunerea terenului

litigios cu cele ale altor proprietari.

Recurentul a solicitat casarea deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 13 iunie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse de Sofia

Serbionova.

La data de 14 iunie 2016 Primăria comunei Grătiești a depus referință la

recursul declarat de Sofia Serbinova, solicitând respingerea prezentului recurs

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17

octombrie 2017, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 02 mai 2018, este în termen.

În acest sens CtEDO a admis faptul că instituirea unor termene pentru

sesizarea instanței este o cale de realizarea a unei bune administrări a justiției,

cu condiția ca impunerea acestora să nu lezeze dreptul de acces la justiție în

substanța sa. De aceea, Curtea a constatat că impunerea unui termen de recurs

care să curgă de la data pronunțării hotărârii, pe care părțile nu o cunosc

întotdeauna, și de la data depunerii hotărârii la grefa instanței care a

pronunțat-o este dovada unui formalism excesiv care a condus la anularea, în

substanță, a posibilității reclamantului de a sesiza o instanță (cauza Agatianos

vs Grecia).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate

3

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sofia Serbinova

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a

actului judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.

432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii

doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs

se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber

la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru

examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai

stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea

rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și

îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15

septembrie 2016).

4

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Sofia Serbinova, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Sofia Serbinova, reprezentată de avocatul Pavel

Cucu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

5