2rh-96/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2rh–96/18 Instanța de fond: V. Gîrleanu Instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici Instanța de recurs: S. Filincova, Iu. Bejenaru, M. Ghervas Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând cererea de revizuire declarată de către Savacenco Zinaida, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Savacenco, prin intermediul avocatului Ghedrovici Nicolae către Primăria Grătiești, intervenient accesoriu Frunză Vasile, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Primăriei Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren în care să fie indicată suprafața reală a terenului, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul Zinaidei Savacenco declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care au fost admise cererile de apel depuse de Frunză Vasile și Primăria Grătiești, casată parțial hotărârea judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 04 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La 15 ianuarie 2016, Savacenco Zinaida, prin intermediul avocatului Ghedrovici Nicolae, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Primăria Grătiești, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren situat în XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, obligarea Primăriei Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren Zinaidei Savacenco, în care să fie indicată suprafața reală a terenului în cauză, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată în mărime de 3 000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei. În motivarea cererii, reclamanta a invocat că, deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat în XXXXX, cu numărul cadastral: XXXXX.

De către Consiliul sătesc Grătiești au fost aprobate executarea lucrărilor de înregistrare masivă a terenurilor situate în intravilanul localității. Astfel, în urma executării lucrărilor, au fost stabilite suprafețele de teren ce le revin fiecărui locuitor în parte și, ca rezultat, reclamantei Savacenco Zinaida i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost întocmit eronat și nu corespunde situației de fapt, ori, conform titlului, terenul cu numărul cadastral XXXXX, are suprafața de doar 0,0701 ha și nu include suprafața pe care se află o fântână care a fost construită de proprietarii lotului, ceea ce nu corespunde adevărului. Lotul pe care se află fântâna, de fapt, este deținut de către Savacenco Zinaida cu titlul de proprietate privată și este parte componentă a imobilului situat pe XXXXX.

Reclamanta Savacenco Zinaida a susținut că, actul care atestă dreptul de proprietate al acesteia asupra fântânii este planul cadastral întocmit la 08 august 1990, în care este indicat că lotul de pământ pe care este amplasată fântâna face parte din proprietatea privată. De asemenea, planul lotului de pe str. XXXXX, întocmit la data de 06 martie 1998, certificat prin ștampila Ministerului Privatizării și Administrării Proprietății de Stat, precum și Caracteristica Clădirilor și Construcțiilor din 25 mai 1998, certificat cu aceeași ștampilă, atestă apartenența lotului pe care este amplasată fântâna la lotul care face parte din proprietatea privată a reclamantei Savacenco Zinaida.

Reclamanta a mai afirmat că, există și declarațiile, întocmite în formă scrisă, a cetățenilor Hîncu Petru, Gaburea Angela, Cazacu Ion, Crăciun Alexei, care locuiesc în satul Grătiești și care susțin faptul că fântâna care face obiectul litigiului este proprietatea privată a Zinaidei Savacenco. Astfel, a considerat reclamanta cert faptul, că titlul de autentificare a dreptului dânsei asupra terenului situat în XXXXX din 21 septembrie 2001 nu corespunde situației de facto și necesită a fi anulat.

La 10 noiembrie 2015, reclamanta s-a adresat către Primăria Grătiești cu o cerere prealabilă privitor la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren susmenționat, precum și eliberarea unui nou titlu care să corespundă realității, însă cererea respectivă a fost respinsă prin scrisoarea de răspuns din 22 decembrie 2015 cu nr. 1357. În opinia reclamantei, prin faptul că i s-a întocmit ilegal titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, ea a suferit moral, având temeri că poate să fie deposedată oricând de proprietatea sa. Prin urmare, comportamentul Primăriei Grătiești a generat reclamantei lipsă de încredere în securitatea raporturilor juridice și în autoritățile statului.

Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 30 iunie 2016, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Frunză Vasile. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de Savacenco Zinaida a fost admisă parțial, fiind dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, situat în XXXXX, eliberat deținătorului de teren Savacenco Zinaida, obligată Primăria Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren Zinaidei Savacenco conform legislației în vigoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de apel Chișinău din 29 iunie 2017, au fost admise cererile de apel depuse de Frunză Vasile și Primăria Grătiești, casată parțial hotărârea judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 04 noiembrie 2016 în partea admiterii acțiunii și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor. În rest, în partea respingerii cerințelor reclamantei hotărârea s-a menținut. Pentru a ajunge la soluția în cauză, instanța de apel a reținut faptul că reclamanta la înaintarea acțiunii nejustificat a omis termenul de prescripție extinctivă și nici nu a solicitat repunerea în termen, ca urmare acțiunea acesteia fiind tardivă. La data de 11 august 2017, Savacenco Zinaida a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, solicitând casarea acestei cu menținerea hotărârii instanței de fond. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, recursul declarat de Savacenco Zinaida a fost considerat inadmisibil.

La 15.02.2018, Savacenco Zinaida a depus cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, invocând temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe ale cauzei la 12.01.2018, ca urmare a recepționării de la Agenția servicii publice SCT Chișinău a dosarului de inventariere tehnică și a dosarului cadastral referitor la imobilul aflat în litigiu, unde a depistat că există divergențe în planurile cadastrale din 1989 în coraport cu titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren solicitat a fi anulat și planurile cadastrale din 08.08.1990 și 06.03.1998, iar în opinia revizuentului, obținerea informației privind circumstanțele nominalizate servește ca temei pentru revizuirea hotărârii nominalizate.

La 19.04.2018, Frunză Vasile a depus referință la cererea de revizuire, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă. Studiind și analizând materialele dosarului în raport cu cele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Conform art.449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul reține că, în speță, argumentele revizuentului nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuentul se axează pe date cadastrale recepționate după finalizarea examinării cauzei, dar care puteau fi obținute până la pronunțarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, a cărei revizuire se solicită. Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire, deși a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Însă revizuentul nu a prezentat probe care cu adevărat ar indica la circumstanțele noi descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și că ar fi întreprins toate măsurile necesare pentru a le obține, așa după cum cere dispoziția art. 449 lit. b) CPC. Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Or, revizuentul a avut posibilitatea de a solicita și de a recepționa datele invocate pentru constatarea circumstanțelor arătate încă, la momentul judecării anterioare a cauzei, fiind investit cu acest drept prin prisma prevederilor legale.

Cele de mai sus configurează concluzia că argumentele cererii de revizuire sunt lipsite de suport juridic și, totodată, indică la încercarea revizuentului de a insinua existența unui temei legal de revizuire a actelor judecătorești irevocabile. Colegiul constată că, circumstanțele invocate de revizuent prin prisma art.449 lit. b) CPC nu pot fi catalogate drept circumstanțe noi, necunoscute anterior și esențiale. Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor juridice, ori circumstanțele invocate de revizuent nu sunt de așa natură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special, nu lezează temeinicia soluției date de instanța de judecată.

În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii dosar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art.449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d is pun e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Savacenco Zinaida împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul Zinaidei Savacenco declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Savacenco, prin intermediul avocatului Ghedrovici Nicolae către Primăria Grătiești, intervenient accesoriu Frunză Vasile, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Primăriei Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren în care să fie indicată suprafața reală a terenului, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas