2rh-96/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2rh–96/18

Instanța de fond: V. Gîrleanu

Instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

Instanța de recurs: S. Filincova, Iu. Bejenaru, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire declarată de către Savacenco Zinaida,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Zinaidei

Savacenco, prin intermediul avocatului Ghedrovici Nicolae către Primăria

Grătiești, intervenient accesoriu Frunză Vasile, cu privire la anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Primăriei Grătiești să

elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren în care să

fie indicată suprafața reală a terenului, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, prin

care a fost considerat ca inadmisibil recursul Zinaidei Savacenco declarat

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care au fost

admise cererile de apel depuse de Frunză Vasile și Primăria Grătiești, casată parțial

hotărârea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 15 ianuarie 2016, Savacenco Zinaida, prin intermediul avocatului

Ghedrovici Nicolae, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Primăria

Grătiești, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren situat în XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, obligarea

Primăriei Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren Zinaidei Savacenco, în care să fie indicată suprafața reală a

terenului în cauză, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de

judecată în mărime de 3 000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a invocat că, deține dreptul de proprietate

asupra bunului imobil situat în XXXXX, cu numărul cadastral: XXXXX.

De către Consiliul sătesc Grătiești au fost aprobate executarea lucrărilor de

înregistrare masivă a terenurilor situate în intravilanul localității. Astfel, în urma

executării lucrărilor, au fost stabilite suprafețele de teren ce le revin fiecărui

locuitor în parte și, ca rezultat, reclamantei Savacenco Zinaida i-a fost eliberat titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost întocmit eronat și nu

corespunde situației de fapt, ori, conform titlului, terenul cu numărul cadastral

XXXXX, are suprafața de doar 0,0701 ha și nu include suprafața pe care se află o

fântână care a fost construită de proprietarii lotului, ceea ce nu corespunde

adevărului. Lotul pe care se află fântâna, de fapt, este deținut de către Savacenco

Zinaida cu titlul de proprietate privată și este parte componentă a imobilului situat

pe XXXXX.

Reclamanta Savacenco Zinaida a susținut că, actul care atestă dreptul de

proprietate al acesteia asupra fântânii este planul cadastral întocmit la 08 august

1990, în care este indicat că lotul de pământ pe care este amplasată fântâna face

parte din proprietatea privată. De asemenea, planul lotului de pe str. XXXXX,

întocmit la data de 06 martie 1998, certificat prin ștampila Ministerului Privatizării

și Administrării Proprietății de Stat, precum și Caracteristica Clădirilor și

Construcțiilor din 25 mai 1998, certificat cu aceeași ștampilă, atestă apartenența

lotului pe care este amplasată fântâna la lotul care face parte din proprietatea

privată a reclamantei Savacenco Zinaida.

Reclamanta a mai afirmat că, există și declarațiile, întocmite în formă scrisă, a

cetățenilor Hîncu Petru, Gaburea Angela, Cazacu Ion, Crăciun Alexei, care

locuiesc în satul Grătiești și care susțin faptul că fântâna care face obiectul

litigiului este proprietatea privată a Zinaidei Savacenco. Astfel, a considerat

reclamanta cert faptul, că titlul de autentificare a dreptului dânsei asupra terenului

situat în XXXXX din 21 septembrie 2001 nu corespunde situației de facto și

necesită a fi anulat.

La 10 noiembrie 2015, reclamanta s-a adresat către Primăria Grătiești cu o

cerere prealabilă privitor la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren susmenționat, precum și eliberarea unui nou titlu care să

corespundă realității, însă cererea respectivă a fost respinsă prin scrisoarea de

răspuns din 22 decembrie 2015 cu nr. 1357.

În opinia reclamantei, prin faptul că i s-a întocmit ilegal titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, ea a suferit moral, având temeri că poate să fie

deposedată oricând de proprietatea sa. Prin urmare, comportamentul Primăriei

Grătiești a generat reclamantei lipsă de încredere în securitatea raporturilor juridice

și în autoritățile statului.

Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 30 iunie 2016, a fost atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu Frunză Vasile.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016,

cererea de chemare în judecată înaintată de Savacenco Zinaida a fost admisă

parțial, fiind dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. XXXXXX, situat în XXXXX, eliberat deținătorului de teren Savacenco

Zinaida, obligată Primăria Grătiești să elibereze un nou titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren Zinaidei Savacenco conform legislației în vigoare.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de apel Chișinău din 29 iunie 2017, au fost admise cererile

de apel depuse de Frunză Vasile și Primăria Grătiești, casată parțial hotărârea

judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016 în partea admiterii

acțiunii și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor. În rest, în partea

respingerii cerințelor reclamantei hotărârea s-a menținut.

Pentru a ajunge la soluția în cauză, instanța de apel a reținut faptul că

reclamanta la înaintarea acțiunii nejustificat a omis termenul de prescripție

extinctivă și nici nu a solicitat repunerea în termen, ca urmare acțiunea acesteia

fiind tardivă.

La data de 11 august 2017, Savacenco Zinaida a depus cerere de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, solicitând casarea

acestei cu menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, recursul

declarat de Savacenco Zinaida a fost considerat inadmisibil.

La 15.02.2018, Savacenco Zinaida a depus cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, invocând temeiul prevăzut de

art. 449 lit. b) CPC, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe ale cauzei

la 12.01.2018, ca urmare a recepționării de la Agenția servicii publice SCT

Chișinău a dosarului de inventariere tehnică și a dosarului cadastral referitor la

imobilul aflat în litigiu, unde a depistat că există divergențe în planurile cadastrale

din 1989 în coraport cu titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

solicitat a fi anulat și planurile cadastrale din 08.08.1990 și 06.03.1998, iar în

opinia revizuentului, obținerea informației privind circumstanțele nominalizate

servește ca temei pentru revizuirea hotărârii nominalizate.

La 19.04.2018, Frunză Vasile a depus referință la cererea de revizuire, prin

care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Studiind și analizând materialele dosarului în raport cu cele invocate în

cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Conform art.449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Verificând circumstanțele expuse în cererea de revizuire prin prisma

prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul reține că, în speță, argumentele

revizuentului nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece

revizuentul se axează pe date cadastrale recepționate după finalizarea examinării

cauzei, dar care puteau fi obținute până la pronunțarea încheierii Curții Supreme de

Justiție din 22 noiembrie 2017, a cărei revizuire se solicită.

Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul

să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere

despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște,

în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire, deși a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Însă revizuentul nu a prezentat probe care cu adevărat ar indica la

circumstanțele noi descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă și că ar fi întreprins toate măsurile necesare pentru a le obține, așa după

cum cere dispoziția art. 449 lit. b) CPC.

Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Or,

revizuentul a avut posibilitatea de a solicita și de a recepționa datele invocate

pentru constatarea circumstanțelor arătate încă, la momentul judecării anterioare a

cauzei, fiind investit cu acest drept prin prisma prevederilor legale.

Cele de mai sus configurează concluzia că argumentele cererii de revizuire

sunt lipsite de suport juridic și, totodată, indică la încercarea revizuentului de a

insinua existența unui temei legal de revizuire a actelor judecătorești irevocabile.

Colegiul constată că, circumstanțele invocate de revizuent prin prisma art.449

lit. b) CPC nu pot fi catalogate drept circumstanțe noi, necunoscute anterior și

esențiale. Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul securității

raporturilor juridice, ori circumstanțele invocate de revizuent nu sunt de așa natură

încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special, nu

lezează temeinicia soluției date de instanța de judecată.

În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale

preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între

altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței

CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova). Securitatea raporturilor

juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii dosar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere că motivele

invocate de revizuent nu corespund prevederilor art.449 lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de

a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d is pun e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către

Savacenco Zinaida împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22

noiembrie 2017, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul Zinaidei

Savacenco declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Zinaidei Savacenco,

prin intermediul avocatului Ghedrovici Nicolae către Primăria Grătiești,

intervenient accesoriu Frunză Vasile, cu privire la anularea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, obligarea Primăriei Grătiești să elibereze un nou

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren în care să fie indicată

suprafața reală a terenului, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas