3ra-480/15 — Obligarea emiterii şi eliberării actului administrativ

prima instanţă: V.Negru dosarul nr. 3ra-480/15 instanţa de apel: L.Bulgac, M.Guzun, L.Popova DECIZIE 29 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Primăria comunei Grătieşti mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serbinova Sofia împotriva Primăriei comunei Grătieşti mun. Chişinău privind obligarea emiterii şi eliberării actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Primăria comunei Grătieşti mun.

Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2014, c o n s t a t ă La 04 iulie 2012 Serbinova Sofia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Grătieşti mun. Chişinău privind obligarea emiterii şi eliberării actului. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 25 mai 2012 s-a adresat Primăriei comunei Grătieşti mun. Chişinău cu cerere prealabilă referitor la terenul agricol atribuit soţului Serbinov Iurie în temeiul deciziei nr.7 din 13.02.1992, cu o suprafaţă de 0, 35 ha. Indică reclamanta că, a solicitat primăriei să-i elibereze în locul titlului provizoriu, un titlu de proprietate privată al terenului, primit prin succesiune de la decedatul Serbinov Iurie, trecut în registrul titularilor funciari cu nr. 1469/17.

Menţionează că la cererea nominalizată nu a primit nici un răspuns. 1 Solicită reclamanta, inclusiv prin cererile de concretizare a pretenţiilor, obligarea pîrîtului să emită actul administrativ cerut (titlul de proprietate) şi încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.44, 73, 106). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2014 cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a obligat Primăria Grătieşti mun. Chişinău să emită şi să elibereze Sofiei Serbinova actul solicitat prin cererea prealabilă din 25.05.2012, adică titlul de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,27 ha (lîngă prune) atribuit prin certificatul provizoriu şi trecut în registrul titularilor funciari cu nr. 1469/17 cu destinaţia folosirii în agricultură.

S-a încasat de la Primăria Grătieşti mun. Chişinău în beneficiul Sofiei Serbinova cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică suma de 1000 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Primăria comunei Grătieşti mun. Chişinău a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de Primăria comunei Grătieşti mun. Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 februarie 2014. La 30 ianuarie 2015, Primăria comunei Grătieşti mun. Chişinău a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În susţinerea recursului s-a invocat încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Suţine că, la caz eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu S-0,27 ha nu este posibilă, deoarece terenul solicitat se va suprapune cu terenurile altor deţinători de terenuri. La fel indică că, administraţia publică locală şi-a onorat obligaţia de ai elibera Sofiei Serbinova suprafeţele de teren ce i se cuvin, aceasta deţinînd cota prevăzută de legislaţie în mărime de 0,3751 ha, iar satisfacerea solicitărilor reclamantei va atrage după sine mărirea nejustificată a cotei. Verificînd în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. 2 Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

În conformitate cu art. 130 CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conţine corespund realităţii. În speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază concluziile instanţelor judecătoreşti ca fiind rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei şi în consecinţă aplicarea eronată a legii. Potrivit art. 39 alin. (1) Cod funciar,terenurile atribuite în proprietate ca loturi de lîngă casă, în conformitate cu legislaţia, amplasate în extravilanul satului (comunei) sau oraşului, se consideră grădini.

Din materialele dosarului s-a constatat că, prin decizia Primăriei comunei Grătieşti din 13 februarie 1992 s-a decis de a repartiza pentru o familie lot de pămînt de pe lîngă casă în următoarea mărime: familiilor, membrii cărora locuiesc pe teritoriu primăriei şi lucrează în colhoz sau în instituţiile de pe teritoriu primăriei-30 ari; familiilor membrii cărora locuiesc pe teritoriu primăriei şi măcar unul din membri lucrează în colhoz sau în instituţiile de pe teritoriu primăriei -20 ari; familiilor membrii cărora locuiesc pe teritoriul dar lucrează în afara satelor primăriei-15 ari; familiile cu 4 şi mai mulţi membri primesc suplimentar pentru al 4-lea şi următorii membri cîte 1/3 parte din cota de bază; familiilor care locuiesc la bloc şi măcar unul din membri lucrează la ICŞCTTPT-15 ari; familiile care locuiesc la bloc şi lucrează la oraş-6 ari.

La 25 mai 2012 Serbinova Sofia a adresat Primăriei comunei Grătieşti mun. Chişinău o cerere invocînd că, este posesoarea certificatului provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate funciară asupra terenului cu o suprafaţă de 0, 27 ha, în temeiul deciziei nr. 7 din 13.02.1992, solicitînd eliberarea unui titlu de proprietate privată în privinţa acestui lot, din motiv că din anul 1992 se foloseşte de teren şi achită impozite (f.d.9). 3 Reţine Colegiul, că potrivit certificatului provizoriu eliberat pe numele lui Serbinov Iurie, trecut în registrul titularilor funciari la nr. 1469/17, rezultă că prin decizia nr. 7 din 13.02.1992 acestuia i s-a pus la dispoziţie un teren cu suprafaţa de 0, 35 hectare în scopul folosirii în agricultură, dintre care 0, 27 ha ,,Lîngă prune” şi 0,08 ha la ,,Aliaga” (f.d.3).

Conform certificatului provizoriu eliberat lui Serbinov Iurie, trecut în registrul titularilor funciari la nr. 1181, rezultă că acestuia i-a mai fost repartizat un teren de 0, 30 ha ,,La flutura” (f.d.68). În temeiul titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0155203066 din 24.03.2000 după Serbinov Iurii a fost înregistrat terenul agricol cu suprafaţa de 0, 29 ha, care ulterior în baza certificatului de moştenitor legal a fost înregistrat după Serbinova Sofia, care la rîndul său prin contractul de donaţie din 05.10.2011, l-a donat Elenei Pilat (f.d.56). Colegiul menţionează că, pe parcursul examinării cauzei, Primăria comunei Grătieşti mun. Chişinău a explicat că, Serbinova Sofia deţine cota prevăzută pentru localitatea Grătieşti în mărime de 0, 3751 ha, iar pe de altă parte prin adeverinţa nr. 779 din 10.06.2013 a confirmat că, Serbinova Sofia nu are datorii la impozitul funciar cu suprafaţa de 0, 65 ha.

În acest context, Colegiul consideră că, întru elucidarea tuturor circumstanţelor, instanţele de fond, la examinarea pricinii urmau cu certitudine să stabilească cît teren de fapt i-a fost atribuit familiei Serbinova şi cît teren deţine de facto, deoarece din materialele dosarului circumstanţele date se contrazic. Or, instanța de apel a tratat cauza la modul general, cînd de fapt ar fi trebuit să analizeze toate circumstanţele cauzei în parte şi să le trateze în mod unitar.

Totodată, Colegiul consideră că, la caz este important de stabilit în temeiul cărei decizii i-a fost repartizat lui Serbinov Iurie terenul litigios, avînd în vedere că decizia Primăriei comunei Grătieşti din 13 februarie 1992 cu privire la modul de aplicare a modificărilor art. 82 din Codul funciar, pe care s-a bazat intimata şi instanţele de judecată la emiterea hotărîrilor, este una emisă la general şi nu indică expres repartizarea lotului de pămînt lui Serbinov Iurie asupra căruia i s-a eliberat certificatul provizoriu de confirmare a dreptului de proprietate funciară. La fel, potrivit certificatului nr. 820 din 17.12.2012 eliberat de Primăria comunei Grătieşti, rezultă că la comisia funciară a Consiliului comunal Grătieşti s-a refuzat în formarea bunului imobil, teren grădină cu S-0, 27 ha, pe motiv că pe lotul dat au fost eliberate cote foştilor lucrători ai colhozului cu eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

În acest sens, la materialele dosarului a fost anexat planul cadastral (geometric), întocmit de SRL,,MC-Imobil” şi planul de amplasare a lotului întocmit de OCT Chişinău (f.d.34, 35), din care reiese că terenul litigios se suprapune cu alte terenuri, circumstanţe ce combat argumentul instanţei de apel referitor la lipsa probelor ce ar 4 duce la confirmarea suprapunerii loturilor, or, instanţa de apel urma să stabilească cu certitudine dacă terenurile date aparţin cu drept de proprietate altor persone, în vederea evitării încălcării dreptului de proprietate a acestora. Conform art. 138 alin. (4) CPC, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului.

Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului. În temeiul art. 167 CPC la cererea de chemare în judecată urmează a fi anexate copiile de pe înscrisuri, certificate în modul stabilit. Iar conform art. 139 alin. (4) CPC, instanţa judecătorească nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe document, dacă originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de părţi nu sînt identice, rămînînd imposibilă determinarea prin intermediul altor probe a adevăratului cuprins al originalului.

În acest context, instanţa de recurs reţine că, certificatele provizorii eliberate pe numele lui Serbinov Iurie, de care s-au călăuzit instanţele de judecată la adoptarea hotărîrilor judecătoreşti, urmau a fi examinate în original de către instanţă, cu autentificarea corespunzătoare şi verificarea conţinutului acestora sub motivul nedesluşirii celor menţionate în ele. Drept consecinţă, Colegiul conchide că instanţa de apel nu a determinat definitiv obiectul probaţiunii şi circumstanţele ce urmau a fi probate şi ca urmare, a adoptat o hotărîre ilegală, fapt ce determină remiterea cauzei la rejudecare. Or, prin neexaminarea tuturor circumstanţelor cauzei, a probelor administrate, părţile sunt lipsite de dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 pct.1 al Convenţiei Europeane pentru Apărarea Drepturilor Omului, care asigură respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces.

Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată. Totodată, Colegiul menţionează că din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din 21.01.1999).

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi nu a elucidat circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu 5 poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Primăria comunei Grătieşti mun.

Chişinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serbinova Sofia împotriva Primăriei comunei Grătieşti mun. Chişinău privind obligarea emiterii şi eliberării actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 6