2ra-1000/18 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere, penalitatilor si a prejudiciului efectiv

2ra-1000/18 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere, penalitatilor si a prejudiciului efectiv (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr 2ra-1000/18

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (V. Mihaila)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de

avocatul Chira Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Punga

împotriva Ninei Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta cu privire la încasarea datoriei,

penalității, prejudiciului efectiv și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Nina Țurcan și s-a casat parțial, hotărârea din data de

24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea admiterii

pretențiilor de încasare din contul pârâților, în mod solidar, a penalităților și a taxei

de stat încasate în contul bugetului de stat și în această parte, s-a emis o hotărâre

nouă, prin care s-a respins pretenția de încasare din contul pârâților, în mod solidar,

a penalităților, în rest, hotărârea din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău s-a menținut și s-a încasat din contul Liliei Cenușa (Punga) în beneficiul

Ninei Țurcan, taxa de stat pentru cererea de apel,

c o n s t a t ă:

La 23 septembrie 2015 Lilia Punga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ninei Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta cu privire la încasarea datoriei,

penalității, prejudiciului efectiv și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta Lilia Punga a invocat că, la data de

01 decembrie 2014, Nina Țurcan a împrumutat de la Lilia Punga suma de 12 881,00

dolari SUA și 4 130,00 euro. În acest sens, la 01 decembrie 2014, Nina Țurcan a

semnat о recipisă, prin care s-a obligat să restituie suma împrumutată, pînă la data

de 31 mai 2015, iar în caz de nerestituire a împrumutului, în termen, va achita o

penalitate în mărime de 10 % lunar.

1

Reclamanta, Lilia Punga, a indicat că, deoarece Nina Țurcan nu și-a onorat

obligația de rambursare a împrumutului, la data de 20 iunie 2015, a expediat o cerere

prealabilă, în adresa Ninei Țurcan, prin care a solicitat achitarea benevolă a

împrumutului, dar toate încercările de a soluționa litigiu pe cale amiabilă, s-au soldat

cu eșec.

Astfel, reclamanta a invocat că, conform art.602 alin.(l) Cod civil, în cazul în

care nu execută obligația, debitorul este ținut sa despăgubească pe creditor pentru

prejudiciu cauzat astfel, dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este

imputabilă, iar art.619 alin.(l) Cod civil prevede că, obligațiilor pecuniare li se aplică

dobânzi pe perioada întârzierii. Reclamanta Lilia Punga, a menționat că, perioada de

întîrziere pentru Nina Țurcan urmează a fi calculată din data de 01 iunie 2015.

Respectiv, reclamanta a menționat că, conform calculelor efectuate, pînă la data

de 01 septembrie 2015, pentru suma de 12 881,00 dolari SUA, dobânda de întîrziere

constituie 811,33 dolari SUA, iar pentru suma de 4 130,00 euro, dobânda de

întîrziere constituie 260,13 euro.

Mai mult, reclamanta Lilia Punga a invocat că, Nina Țurcan s-a obligat să achite

penalitate, în mărime de 10% lunar, din suma restantă, iar pînă la depunerea cererii

de chemare în judecată, Nina Țurcan era în întîrziere cu 93 de zile. Astfel, penalitatea

prevăzută în contract este de 10% lunar, adică 0,33% per zi de întîrziere. Respectiv,

reclamanta a indicat că, pentru 93 de zile de întîrziere, penalitatea este egală cu

3 952,50 dolari SUA și 1 267,60 euro.

Reclamanta a specificat că, la data de 17 martie 2015, a fost încheiat un contract

de fidejusiune între Lilia Punga, în calitate de creditor și Ion Țurcan, în calitate de

fidejusor, prin care Ion Țurcan s-a obligat sa răspundă în fața creditorului Lilia

Punga, în mod solidar, cu debitorul Nina Țurcan, cu toate activele acestuia, actuale

și viitoare, pentru executarea integrală a obligațiilor, aferente împrumutului

contractat de Nina Țurcan.

Tot, la data de 17 martie 2015, a fost încheiat un contract de fidejusiune între

Lilia Punga, în calitate de creditor și Eugeniu Balta, în calitate de fidejusor, prin care

Eugeniu Balta s-a obligat sa răspundă în fața creditorului Lilia Punga, în mod solidar,

cu debitorul Nina Țurcan, cu toate activele acestuia, actuale și viitoare, pentru

executarea integrală a obligațiilor, aferente împrumutului contractat de Nina Țurcan.

Astfel, reclamanta a invocat că, conform capitolului 3 al contractelor de

fidejusiune din 17 martie 2015, în caz de neexecutare de către debitor a vreunei

obligații, conform contractului de împrumut, fidejusorul își asumă obligația să

răspundă în fața creditorului, pentru executarea obligațiilor aferente contractului de

împrumut, în aceeași măsură ca și debitorul, iar în caz de neachitare de către

fidejusor, în termen și în volum deplin a sumelor, supuse plății către creditor, acesta

va plăti о penalitate fixă, în mărime de 0,6 % per zi, de la suma restantă și va acoperi

prejudiciul material, cauzat creditorului.

Respectiv, reclamanta a menționat că, perioada de întîrziere pentru fidejusorul

Ion Țurcan se calculează din data de 03 iulie 2015, adică de la 10 zile, din data

recepționarii notificării expediate în adresa lui Ion Țurcan. Iar, conform calculelor

efectuate, pînă la data de 01 septembrie 2015, pentru suma de 12 881,00 dolari SUA,

dobânda legală de întîrziere, constituie suma de 542,77 dolari SUA, iar, penalitatea

constituie suma de 4 714,08 dolari SUA și pentru suma de 4 130,00 euro, dobânda

2

legală de întîrziere constituie suma de 174,02 euro iar, penalitatea constituie suma

de 1 511,58 euro.

De asemenea, reclamanta Lilia Punga a invocat că, a suportat prejudicii, în

legătură cu neexecutarea obligației de către Nina Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu

Balta. Astfel, la data de 10 iulie 2015, reclamanta a fost nevoita să solicite traducerea

unor documente, pentru a-și putea justifica cerința privind scutirea de la plata taxei

de stat. Reclamanta a specificat că, conform bonului de paltă, Lilia Punga, a achitat

suma de 400,00 lei în beneficiul SRL „Lingua Group", pentru servicii de traducere.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, la data de 17 noiembrie 2015, Lilia

Punga a depus, cerere de concretizare a pretențiilor, prin care, suplimentar celor

invocate în cererea de chemare în judecată, reclamanta Lilia Punga a invocat că,

inițial, dobânda legală de întîrziere, solicitată de la Nina Țurcan, a fost calculată pînă

la data de 01 septembrie 2015, iar prin cererea de concretizare a solicitat încasarea

dobânzii de întîrziere pînă la data de 16 noiembrie 2015. Respectiv, dobânda de

întîrziere pentru suma de 12 881,00 dolari SUA, constituie 1 575,73 dolari SUA, iar,

pentru suma de 4 130,00 euro dobânda de întîrziere constituie suma de 505,23 euro.

La fel, reclamanta Lilia Punga a indicat că, inițial, penalitatea contractuală a

fost solicitată pentru perioada, iunie 2015 – 01 septembrie 2015, iar prin cererea de

concretizare a pretențiilor a solicitat încasarea penalității, inclusiv pînă la data de 16

noiembrie 2015. Respectiv, penalitatea, pentru suma de 12 881,00 dolari SUA,

constituie 7 182,50 dolari SUA, iar, pentru suma de 4 130,00 euro, penalitatea

constituie suma de 2 303,48 euro.

Cu referire la penalitatea solicitată de la Ion Țurcan, reclamanta Lilia Punga a

reiterat că, penalitatea prevăzută în contractul de fidejusiune constituie 0,6% per zi,

respectiv, de la 01 septembrie 2015 pînă la data de 16 noiembrie 2015, pentru suma

datorată de 12881,00 dolari SUA, penalitatea o constituie suma de 10 587,36 dolari

SUA, iar pentru suma de 3 394,86 euro, penalitatea o constituie suma 2 303,48 euro.

Totodată, reclamanta Lilia Punga, a invocat că, penalitatea solicitată de la

Eugeniu Balta, pentru perioada 11 iunie 2015 pînă la data de 16 noiembrie 2015,

pentru suma de 12881,00 dolari SUA, o va constitui suma de 12 287,52 dolari SUA,

iar, pentru suma de 4 130,00 euro, penalitatea o va constitui suma 3 940,02 euro.

Astfel, concretizându-și pretențiile pe parcursul examinări cauzei, reclamanta

Lilia Punga a solicitat, încasarea în mod solidar, din contul Ninei Țurcan, Ion Țurcan

și Eugeniu Balta, a datoriei în mărime de 12 881 dolari SUA și 4130 euro, a sumei

de 1 575,73 dolari SUA și 505,23 euro, cu titlu de dobândă de întîrziere, a sumei de

7 182,50 dolari SUA și 2 303,48 euro, cu titlu de penalitate, a sumei de 400 lei cu

titlu de prejudiciu efectiv și a tuturor cheltuielilor de judecată, precum și încasarea

din contul lui Ion Țurcan în beneficul Liliei Cenușa (Punga), a sumei de 10 587,36

dolari SUA și 3 394,86 euro, cu titlu de penalitate și încasarea din contul lui Eugeniu

Balta în beneficul Liliei Cenușa (Punga), a sumei de 12 287,52 dolari SUA și

3 940,02 euro, cu titlu de penalitate.

Reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza art. 8, 9, 10, 11, 14, 512, 513, 514,

572, 585, 602, 619, 867, 871, 872, 1146-1170 Cod civil.

Prin hotărârea din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

acțiunea înaintată de Lilia Punga împotriva Ninei Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu

Balta s-a admis parțial și s-a încasat, mod solidar, din contul Ninei Țurcan, Ion

3

Țurcan și Eugeniu Balta în beneficiul Liliei Punga suma de 12 881 dolari SUA și

4130 euro, cu titlu de împrumut, suma de 1 575,73 dolari SUA și 505,23 euro, cu

titlu de dobândă de întîrziere, suma de 7 182,50 dolari SUA și 2 303,48 euro, cu titlu

de penalitate, suma de 7 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și 5 000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică, s-a încasat, mod solidar, din contul lui Nina

Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta în beneficiul statului, suma de 25 000 lei, cu

titlu de taxă de stat și s-au respins ca neîntemeiate, pretențiile privind încasarea din

contul lui Ion Țurcan în beneficul Liliei Cenușa (Punga), a sumei de 10 587,36 dolari

SUA și 3 394,86 euro, cu titlu de penalitate și încasarea din contul lui Eugeniu Balta

în beneficul Liliei Cenușa (Punga), a sumei de 12 287,52 dolari SUA și 3 940,02

euro, cu titlu de penalitate.

Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Nina Țurcan și s-a casat parțial hotărârea din 24 februarie 2016 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în partea admiterii pretențiilor de încasare din

contul pârâților, în mod solidar, a penalităților în sumă de 7 182,50 dolari SUA și

2 303,48 euro și a taxei de stat încasate în contul bugetului de stat și în această parte

s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins pretenția de încasare din contul

pârâților Nina Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta, în mod solidar, în beneficiul

Liliei Cenușa (Punga), a penalităților în sumă de 7 182,50 dolari SUA și 2 303,48

euro, în rest, hotărârea din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

s-a menținut și s-a încasat din contul lui Lilia Cenușa (Punga) în beneficiul lui Nina

Țurcan, taxa de stat pentru cererea de apel, în mărime de 12 660 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 14 decembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată pe adresele de e-mail,

auzaec@advokatul.md și radu-stefan@mail.ru, la data de 20 februarie 2018, (f.d.23-

24 vol. II), însă careva date despre recepționarea deciziei recurate de către recurenta

Lilia Cenușa (Punga), lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost declarat

de către Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de avocatul Chira Constantin, la data de

26 martie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta Lilia Cenușa (Punga), a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

și încasarea din contul lui Nina Țurcan în beneficiul lui Cenușa Lilia a sumei de

3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportată în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Lilia Cenușa (Punga), a invocat că, nu

a primit decizia motivată din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, pînă la

momentul declarării recursului împotriva deciziei nominalizate. Iar, la data de 08

februarie 2018, Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de avocatul Constantin Chira, a

depus cerere la Curtea de Apel Chișinău, prin care a solicitat eliberarea deciziei

motivate, din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

4

Recurenta Lilia Cenușa (Punga) a invocat că, instanța de apel eronat a interpretat

că, penalitatea contractuală poate fi instituită doar printr-un contract, semnat de

ambele părți. Ori, art. 210, 211 si 625 din Codul civil prevede doar că, contractul de

împrumut trebuie încheiat în formă scrisă. Mai mult, un act juridic poate fi încheiat

atât prin întocmirea unui simplu înscris, semnat de părți, cît și printr-un schimb de

scrisori, telegrame, telefonograme și alte înscrisuri semnate, de partea care le-a

expediat.

Recurenta a menționat că, în litigiul dedus judecății, a fost respectată forma

scrisă. Iar, actul juridic poate fi denumit oricum sau poate să nu fie denumit,

important este să conțină elementele esențiale prevăzute de lege.

Respectiv, recurenta Lilia Cenușa (Punga), a subliniat că, în recipisa din data de

01 decembrie 2014, prin care s-a stabilit penalitatea contractuală, în mărime de 10%

lunar, de la suma restantă, sunt indicate toate elementele necesare, pentru ca recipisa

să fie considerată un act juridic valabil și pasibil de a produce efecte juridice.

Recurenta Lilia Cenușa (Punga), a mai indicat că, instanța de apel, eronat a

constatat că, recipisa din 01 decembrie 2014, nu constituie un contract, ci doar un

înscris ce confirmă existența contractului verbal, dar nu și existența clauzei penale,

care urma a fi indicată într-un act semnat de ambele părți contractante. Or, printr-o

astfel de interpretare, instanța de apel a dat dovadă de un formalism excesiv, încâlcind

dreptul recurentei, Lilia Cenușa (Punga), la un proces echitabil.

Mai mult, recurenta a menționat că, instanța de apel a motivat respingerea

pretenției privind încasarea penalității, în baza art. 700 Cod Civil al RM, pe când,

contrar celor reținute de instanța de apel, acest articol probează temeinicia pretenției

reclamantei Lilia Cenușa (Punga). Or, în cazul în care, contractul de împrumut, nu a

fost încheiat în forma scrisă, însă, ulterior, împrumutatul își recunoaște, prin

declarație scrisă, obligația asumată, contractul respectiv se consideră valabil,

conform art. 700 alin.(l) Cod civil. În acest context, recurenta, Lilia Cenușa (Punga),

a indicat că, instanța de apel, invocând normele legale citate supra, a aplicat о lege

care nu trebuia să fie aplicată, pe care a și interpretat-o eronat.

Recurenta Lilia Cenușa (Punga), a subliniat că, Nina Țurcan, la 01 decembrie

2014, a semnat o altă recipisă, prin care s-a obligat să restituie sumele împrumutate,

integral, pînă la data de 31 mai 2015, iar în caz de neachitare în termen, s-a obligat

să achite penalitate, în mărime de 10% lunar, din suma restantă. Astfel, recurenta a

menționat că, recipisa în care este stipulată penalitatea, este de fapt о anexă la

contractul de împrumut. Or, în conținutul acestei recipise, se face trimitere la

împrumutul de 12,881 dolari SUA și 4,130 euro. Mai mult, părțile au recunoscut în

instanța de fond că, prin această recipisă s-a stabilit penalitate, pentru neexecutarea

obligațiilor asumate de către Nina Țurcan.

De asemenea, recurenta Lilia Cenușa (Punga), a invocat că, instanța de apel a

soluționat eronat, repartizarea cheltuielilor judiciare în ordine de apel. Or, la

materialele cauzei nu există cererea Ninei Țurcan, prin care aceasta a solicitat

încasarea de la Lilia Cenușa (Punga), a cheltuielilor de judecată suportate la

examinarea cauzei, în ordine de apel.

Mai mult, recurenta a menționat că, instanța de apel a interpretat eronat

prevederile legale, care reglementează repartizarea cheltuielilor de judecată, fapt ce

5

a dus la soluționarea greșită, a repartizării cheltuielilor judiciare suportate, în ordine

de apel.

Astfel, recurenta Lilia Cenușa (Punga), a indicat că, instanța de apel eronat a

luat în considerație, la calcularea taxei de stat, ce urmează a fi încasată din contul

Liliei Cenușa (Punga), sumele încasate de instanța de fond, ori, instanța de apel a

admis parțial cererea de apel a apelantei Nina Țurcan, și anume prin decizia din data

de 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins doar pretențiile

reclamantei cu privire la încasarea penalității. Mai mult, Lilia Cenușa (Punga) a

invocat că, instanța de fond a scutit-o integral de la plata taxei de stat pentru

depunerea acțiunii în instanța de judecată.

Recurenta, Lilia Cenușa (Punga), a subliniat faptul că, Nina Țurcan, prin cererea

de apel, depusă împotriva hotărârii din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, a solicitat casarea hotărârii nominalizate, cu trimiterea cauzei, spre

rejudecare, în instanța de fond. Astfel, recurenta a menționat că, în litigiul dedus

judecății, nu au fost stabilite temeiuri, de a trimite spre rejudecare cauza în prima

instanță, prevăzute la art. 385 Cod procedură civilă. Respectiv, recurenta a invocat

că, prin casarea parțială a hotărârii din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, instanța de apel a

depășit limitele cererii de apel depuse de Nina Țurcan, prin ce a aplicat în mod eronat

normele procedural civile.

Totodată, recurenta a relevat că, deși instanța de apel a casat parțial hotărârea

din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, inclusiv, în partea taxei

de stat, încasate la bugetul de stat, în dispozitivul deciziei recurate nu a indicat noua

hotărâre adoptată referitor la această pretenție.

În drept, recurenta, Lilia Cenușa (Punga) și-a întemeiat pretențiile în baza art.

6 paragraf 1 CEDO, art. 1-11, 14, 512, 513, 514, 530-549, 572, 585, 602, 619, 867-

874, 1146-1170 Cod Civil, art. 1-27, 55-99, 117-160, 238-258, 357-396, 429-445

Codul de procedură civilă.

La 02 mai 2018, în adresa intimaților, Nina Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu

Balta, a fost expediată copia recursului declarat de către Lilia Cenușa (Punga),

reprezentată de avocatul Chira Constantin, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței, însă, până la examinarea recursului, intimații Nina

Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta, nu au depus referință, prin care să-și expună

opinia asupra cererii de recurs depuse de către Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de

avocatul Chira Constantin.

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de avocatul Chira Constantin, împotriva

deciziei din data de 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat

admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de avocatul Chira Constantin, urmează a fi

admis, se casează decizia din data de 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Punga împotriva

Ninei Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta cu privire la încasarea datoriei,

penalității, prejudiciului efectiv și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea spre

6

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele

motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, reclamanta Lilia Punga a invocat că,

la data de 01 decembrie 2014, Nina Țurcan a împrumutat de la Lilia Punga suma de

12 881,00 dolari SUA și 4 130,00 euro. În acest sens, la 01 decembrie 2014, Nina

Țurcan a semnat о recipisă, prin care s-a obligat să restituie suma împrumutată pînă

la data de 31 mai 2015, iar în caz de nerestituire a împrumutului în termen, va achita

o penalitate în mărime de 10 % lunar, din suma restantă.

Conform art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligațional,

creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar

debitorul este ținut să o execute.

Art. 513 alin. (1) Cod civil, prevede că, debitorul și creditorul trebuie să se

comporte cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la

momentul executării și stingerii obligației.

Conform art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)

și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Art. 867 alin. (1) Cod civil prevede că, prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date.

Instanța de recurs relevă că, recurenta, Lilia Cenușa (Punga), a indicat ca temei

de apariției al obligațiilor dintre Lilia Cenușa (Punga) și Nina Țurcan, un contract de

împrumut a sumei de 12 881,00 dolari SUA și 4 130,00 euro, care a fost perfectat

printr-o recipisă, eliberată de împrumutatul, Nina Țurcan, la data de 01 decembrie

2014.

Colegiul reține că, Codul civil nu conține reguli speciale cu privire la forma

contractului de împrumut, urmând a fi respectate regulile generale cu privire la

forma actului juridic.

Art. 210 Cod civil, indică că, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice

dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre

persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar

în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Instanța de recurs menționează că, în recipisa din 01 decembrie 2014, este

prevăzută o clauză penală, în mărime de 10 % lunar, în caz de nerestituire a

împrumutului în termen.

7

Colegiul indică că, conform prevederilor art. 625 alin.(1) Cod civil, clauza

penală trebuie să îmbrace întotdeauna forma scrisă, chiar dacă obligația principală

în vederea căreia a fost stipulată nu ar îmbrăca această formă. De asemenea, forma

clauzei penale nu depinde de suma obligației principale sau de suma clauzei penale,

ori de careva alte condiții. Clauza penală se consideră încheiată în formă scrisă, dacă

actul juridic care o generează este întocmit cu respectarea cerințelor expuse în

art.210 Cod civil. Spre deosebire de consecințele obișnuite ale nerespectării formei

scrise, nerespectarea formei scrise a înțelegerii cu privire la penalitate, atrage

nulitatea clauzei penale și respectiv imposibilitatea încasării acesteia.

Art. 700 alin. (1) Cod civil prevede că, pentru valabilitatea unui contract prin

care se recunoaște existența unei obligații este necesară o declarație scrisă de

recunoaștere.

În conformitate cu art. 138 Cod de procedură civilă, se consideră înscris orice

document, act, convenție, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare

personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum și primit

prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite

citirea informației care se referă la circumstanțe importante pentru soluționarea

cauzei și care pot confirma veridicitatea lor.

Iar, art. 139 alin. (4-5) Cod de procedură civilă, prevede că înscrisul se depune

în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicând-se locul de

aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt

act normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu documente în

original și când, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic

sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și

în alte cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului. Dacă, în

conformitate cu afirmațiile părții interesate, documentul în original se află pe mâna

părții adverse, probațiunea se efectuează prin înaintarea unui demers privind

obligarea părții adverse la prezentarea lui în original. În cazul în care partea adversă

nu execută încheierea judecătorească privind prezentarea documentului în original,

se va utiliza copia de pe original, prezentată de persoana interesată dacă legea nu

prevede altfel. Instanța va aprecia forța probantă a copiei autentificate după intima

ei convingere.

Colegiul conchide că, reclamanta Lilia Cenușa (Punga) nu a prezentat în

instanță și nu a anexat nici la materialele dosarului, originalul recipisei din data

de 01 decembrie 2014, conform căreia Nina Țurcan a împrumutat de la Lilia Punga

sumele de 12 881,00 dolari SUA și 4 130,00 euro, pe care s-a obligat să le restituie

pînă la data de 31 mai 2015, iar în caz de nerestituire a împrumutului în termen va

fi achitată o penalitate în mărime de 10 % lunar, din suma restantă.

Ori, la materialele cauzei este anexată doar copia recipisei din data de

01 decembrie 2014, semnată de Nina Țurcan și autentificată de către avocatul Chira

Constantin (f.d.10).

Conform art. 9 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească explică

participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale, preîntâmpină asupra

urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le

acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților și altor

participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei

8

hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează părțile despre

posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare bunei

desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.

Colegiul reține că, în pofida rolului diriguitor al instanței judecătorești,

instanțele ierarhic inferioare, nu au identificat locul de aflare a originalului recipisei

din data de 01 decembrie 2014, conform căreia Nina Țurcan a împrumutat de la Lilia

Punga sumele de 12 881,00 dolari SUA și 4 130,00 euro, pe care s-a obligat să le

restituie pînă la data de 31 mai 2015, iar în caz de nerestituire a împrumutului în

termen va fi achitată o penalitate în mărime de 10 % lunar, deși locul aflării

originalului unui înscris prezentat în copie, instanței de judecată, urma să fie stabilit

în temeiul art. 139 alin. (2) Cod civil și nici nu au stabilit cu certitudine, dacă există

originalul recipisei respective.

În afară de aceasta, Colegiul relevă că, prima instanță, în motivarea de către

aceasta a hotărârii din 24 februarie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a

indicat că, în consolidarea soluției adoptate, a reținut recipisa, prezentată în original,

întocmită de Nina Țurcan și Lilia Punga, menționând filele dosarului 9-10 și 90

(f.d.148 vol. I).

Mai mult, din procesul verbal al ședinței de judecată din 16 februarie 2016, a

instanței de fond, în cadrul examinării cauzei, la fila dosarului 10 a fost cercetată

copia recipisei din 01 decembrie 2014, dar nu originalul acestei recipise (f.d.134

vol. I, verso).

În circumstanțele de fapt, ale litigiului dedus judecății, Colegiul menționează

că, contrar celor reținute de prima instanță, recipisa din 01 decembrie 2014, prin care

Nina Țurcan s-a obligat să achite penalitate în mărime de 10 % lunar, este anexată

la materialele cauzei, doar în copie, la fila dosarului 10, vol. I, fapt menționat expres

și în borderoul dosarului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în conformitate cu art. 46 alin. (2) Cod de

procedură civilă, în instanță de apel, cauzele se judecă de un complet compus dintr-

un judecător (președinte al ședinței) și alți doi judecători.

În conformitate cu art. 238 alin. alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă,

completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege, care urmează să fie soluționate, apreciază probele,

determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel

încât să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ. Rezultatul deliberării se

consemnează în hotărârea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de toți judecătorii

care au participat la deliberare, inclusiv de judecătorul care are opinie separată.

Modificările operate în cuprinsul hotărârii se consemnează mai sus de semnăturile

judecătorilor.

La fel, în conformitate cu art. 389 alin. (2) Cod de procedură civilă, în urma

deliberării, completul de judecată pronunță dispozitivul deciziei. Dispozitivul

deciziei trebuie semnat de toți judecătorii completului de judecată și anexat la dosar.

Astfel, instanța de recurs relevă că, la deliberare participă judecătorii în fața

cărora a avut loc judecarea cauzei, iar rezultatul deliberării se consemnează în

9

hotărârea integrală sau în dispozitivul ei, semnată de toți judecătorii, care au

participat la deliberare.

Însă, Colegiul reține că, în partea introductivă a deciziei din 14 decembrie 2017

a Curții de Apel Chișinău, este indicat că, apelul declarat de Nina Țurcan a fost

examinat de Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău, în componența președintelui

ședinței, judecătorul Ana Panov și judecătorii Marina Anton și Maria Guzun. Iar,

dispozitivul deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău este semnat

de președintele ședinței, judecătorul Ana Panov și judecătorii Marina Anton și

Vitalie Cotorobai.

Totodată, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, a instanței de apel,

din 14 decembrie 2018, apelul declarat de Nina Țurcan a fost examinat de Colegiul

Civil al Curții de Apel Chișinău, în componența președintelui ședinței, judecătorul

Ana Panov și judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai.

Respectiv, instanța de recurs conchide că, decizia din 14 decembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, nu corespunde principiului clarității hotărârii judecătorești,

or nu este clară componența completului de judecată a instanței de apel, care a

examinat cauza.

Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea

egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca

una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu

este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei

părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să

nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl

contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra

Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997).

În contextul dat, instanța de recurs reține că, cele descrise supra indică la o

examinare superficială a cauzei de către instanța de apel, fără a fi supusă controlului

temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță, prin prisma prevederilor

legale și fără a intra în esența litigiului dedus judecății, precum și a pretențiilor

formulate de Lilia Cenușa (Punga).

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

10

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține nici

o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției

la care s-a ajuns. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitatea de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri.

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar instanța de recurs este în

imposibilitate de a corecta respectiva eroare judiciară, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de

a admite recursul declarat de Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de avocatul Chira

Constantin, se casează decizia din data de 14 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Punga

împotriva Ninei Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta cu privire la încasarea datoriei,

penalității, prejudiciului efectiv și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale a

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Lilia Cenușa (Punga), reprezentată de

avocatul Chira Constantin.

11

Se casează decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Punga împotriva Ninei

Țurcan, Ion Țurcan și Eugeniu Balta cu privire la încasarea datoriei, penalității,

prejudiciului efectiv și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

12