2r-572/18 — repararea prejudiciului material si moral

2r-572/18 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2r-572/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. S. Daguța)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Pahopol)

DECIZIE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Vladimir Stînca, reprezentat de avocatul Vitalii

Lazăr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pociumban

împotriva lui Vladimir Stînca cu privire la repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea privind repunerea în termen a apelului și a fost restituită cererea de

apel depusă de Vladimir Stînca ca fiind depusă tardiv,

c o n s t a t ă:

La data de 19 decembrie 2016, Vasile Pociumban a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vladimir Stînca cu privire la repararea prejudiciului material

cauzat prin contravenție în sumă de 4608 lei, a prejudiciului moral în sumă de 2000

de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

acțiunea depusă de Vasile Pociumban a fost admisă parțial, a fost încasat de la

Vladimir Stînca în beneficiul lui Vasile Pociumban suma de 4608 lei cu titlu de

prejudiciu material cauzat prin contravenție, cât și cheltuielile de judecată în sumă de

150 de lei pentru plata taxa de stat, în sumă de 500 de lei pentru înmânarea actelor de

procedură prin executorul judecătoresc, iar în total a încasat suma de 5258 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, la data de 07 martie 2018 Vladimir Stînca a depus cerere de apel

nemotivată, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului și

casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

depusă de Vladimir Stînca cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și a fost

restituită cererea de apel depusă de ultimul ca fiind depusă tardiv.

1

La data de 25 mai 2018, Vladimir Stînca, reprezentat de avocatul Vitalii Lazăr, a

declarat recurs împotriva încheierii din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea lui

Vladimir Stînca în termenul de declarare a apelului și remiterea pricinii spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece este emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

A menționat că prima instanță nu a respectat procedura de citare a lui Vladimir

Stînca, astfel cauza a fost examinată în absența acestuia. Vladimir Stînca nu a

cunoscut despre existența litigiului dat până în momentul chemării acestuia de către

executorul judecătoresc, la data de 02 martie 2018, pentru a executa titlul executoriu.

A indicat că motivul repunerii cererii de apel în termen este lipsa citării legale a

apelantului/pârât și lipsa comunicării hotărârii primei instanțe din 13 decembrie

2017.

A remarcat apelantul că la dosar nu este confirmarea primirii citației și a copiei

de pe acțiune, astfel a fost lipsit de dreptul de a se apăra.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 02 mai 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 25 mai 2017, este în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și

fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 113 alin.(1) Codul de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege

ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea depusă de Vasile Pociumban a fost

admisă parțial.

2

Tot aici, este de menționat faptul că prima instanță a pronunțat hotărârea

judecătorească la data 13 decembrie 2017, în lipsa pârâtului Vladimir Stînca, acesta

fiind citat prin citație cu aviz despre data, locul și timpul examinării cauzei, însă toate

citațiile au fost restituite instanței cu mențiunea „nereclamat” (f.d.85, 87, 89).

Termenul de atac a hotărârii menționate a expirat la data de 12 ianuarie 2018.

La data de 07 martie 2018, în afara termenului legal, Vladimir Stînca a depus

cerere de apel, solicitând repunerea în termen a cererii de apel. Drept temei de

repunere în termen a cererii de apel, Vladimir Stînca a invocat că a aflat despre

hotărârea contestată de la executorul judecătoresc, nu a fost citat în instanța de fond și

nu a cunoscut despre existența litigiului, cauza a fost examinată în absența sa.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de repunere în termen și a fost restituită cererea de apel depusă de Vladimir

Stînca împotriva hotărârii din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, ca fiind depusă tardiv (f.d.124-126).

Colegiul apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel precum că

Vladimir Stînca a depus cererea de apel în afara termenului legal, deoarece art. 362

alin.(1) Cod de procedură civilă, menționat și supra, statuează expres precum că acest

termen se calculează de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel.

La acest capitol, instanța de apel corect a reținut precum că rezultând din

prevederile art. 236 alin.(5), art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă ultima zi de

declarare a apelului împotriva hotărârii din 02 martie 2017 a fost 02 aprilie 2017.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

Concomitent Colegiul relevă că instanța de apel justificat a menționat că

Vladimir Stînca nu a prezentat careva probe pertinente și concludente de repunere a

cererii de apel în termen.

Or, nu poate fi reținut ca fiind relevant speței motivul că nu a fost citat legal

pentru ședințele de judecată din prima instanță, nu a cunoscut despre existența

litigiului dat și că a aflat de la executorul judecătoresc despre emiterea hotărîrii și

necesitatea executării acestia la data de 02 martie 2018 din următoarele considerente.

Astfel, la data de 04 octombrie 2016 Vladimir Stînca a recepționat reclamația

prin care a fost solicitată repararea prejudiciului cauzat în urma contravenției,

recurentul/apelant fiind informat despre faptul că, în cazul în care nu va repara

prejudiciului, reclamantul va înainta o acțiune în instanța de judecată privind

încasarea datoriei (f.d.20, 21 aviz).

În aceste circumstanțe, apelantul a cunoscut despre o eventuală cerere de

chemare în judecată formulată împotriva sa.

3

Mai mult, conform procesului - verbal a executorului judecătoresc Adriana

Crețu privind înmânarea actelor, a fost încercată înmânarea citației, însă, destinatarul

nu a fost de găsit (f.d.47).

Conform răspunsului Agenției Servicii Publice, Vladimir Stînca, este înregistrat

la domiciliu în mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu, nr. 6, blocul 6, apartamentul nr. 85

(f.d.59), adresă la care a fost remisă corespondența de către instanța de fond și

instanța de apel.

Colegiul consideră că instanța de apel a citat legal recurentul/apelant Stînca

Vladimir, fapt confirmat de avizele de recepție anexate la actele cauzei, care au fost

restituite instanței ca nereclamate (f.d.28-29, 34-35, 46, 50, 56, 65, 79, 85, 87).

La acest capitol, instanța de recurs menționează prevederile art. 100 din Codul

de procedură civilă care prevede că, cererea de chemare în judecată și actele de

procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra

semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare

recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc

sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

În conformitate cu art. 105 alin. (1) și (5) Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează

personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații

se înmînează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor

sau, în cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat,

considerîndu-se recepționată de organizație.

În conformitate cu art. 106 Codul de procedură civilă, dacă destinatarul refuză să

primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmâneze consemnează

refuzul pe citație sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești. Persoana care

refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și

ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural.

Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului

procedural.

Reieșind din sensul dispoziției art. 106 Codul de procedură civilă, determinat

din perspectiva interpretării logico-gramaticale a textului legal, denotă faptul că,

refuzul de a primi citația sau înștiințarea ori nereclamarea destinatarului, pentru

ridicarea corespondenței, poate fi considerat că ultimului i s-a comunicat actul de

procedură.

La acest capitol, Colegiul mai reține că, conform datelor inscripționate pe plicuri

și avizurile de recepție a scrisorilor (f.d.28-29, 34-35, 46, 50, 56, 65, 79, 85, 87),

termenul de păstrare a trimiterii poștale destinată apelantului Stînca Vladimir a fost

de 30 de zile, termen în care ultimul avea obligația pozitivă de a se prezenta la Oficiul

Poștal și de a o ridica, or conform pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor

poștale, trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mînă proprie, „Citație” sau

„înștiințare” se înmânează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală

individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.

4

Trimiterile poștale adresate persoanelor fizice și juridice, sediul cărora se află în afara

localităților (stații meteorologice, ferme etc), se ridică în unitățile poștale, cu forțele și

mijloacele proprii, de către destinatari.

Prin urmare, se deduce că instanța de fond a respectat dispozițiile legale ce

guvernează instituția comunicării actelor de procedură, or, apelantul nu a reclamat în

repetate rânduri citațiile remise de instanță.

Mai mult decît atît, este cert stabilit că adresa indicată de apelant atât pe cererea

de apel, cât și cererila de recurs depuse ulterior în instanța de apel, este aceeași la care

au fost remise citațiile de către prima instanță. Astfel, refuzul de recepționare a

corespondenței este imputabil apelantului și nu reprezintă o încălcare de procedură

admisă de instanța de fond.

În consecință, cele invocate de apelant privind omiterea termenului, nu pot fi

reținute în calitate de temei pentru repunerea în termen a cererii de apel, or, acesta a

fost înștiințat despre examinarea cauzei, urmând să prezinte diligenta necesară și să se

intereseze în termeni utili de procesul de care avea cunoștință.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după expirarea cărora valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Colegiul afirmă că în contextul legislației în vigoare în raport cu speța dată,

apelantului/recurent i-au fost asigurate condiții reale pentru a beneficia efectiv de

continuitatea procesului și de a-și valorifica drepturile sale.

În concluzie, Colegiul conchide că acțiunile lui Vladimir Stînca nu constituie

decât o eludare a acesteia de a-și realiza drepturile procedurale, rezultând din

prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care obligă

părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Recurentul nu a

dat dovadă de diligentă și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să

invoce încălcarea drepturilor sale procedurale, în condițiile când personal nu și-a

realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că nevalorificarea drepturilor

procedurale de către Vladimir Stînca în termenul stabilit, nu poate fi calificată ca o

îngrădire a accesului la justiție, garantat de art. 20 al Constituției Republicii Moldova,

art. 5 Cod de procedură civilă, or, recurentul invocând acest aspect, a ignorat faptul

că aceasta este o omisiune a lui. Respectiv, nu poate fi pusă pe seama instanțelor de

judecată îngrădirea accesului la justiție, în condițiile când apelantul a ignorat

prevederile legale.

Colegiul notează că unul din aspectele preeminenței dreptului, rezultând din

jurisprudența CEDO, este principiul securității raporturilor juridice.

Or, CEDO statuează că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de

atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care nu par să fie

convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securității raporturilor

juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac (Ponomaryov vs Ucraina,

hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, instanța de recurs relevă că soluția adoptată de instanța de

apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel ca fiind tardivă, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

5

Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună credință și în termen.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

Colegiul precizează că circumstanțele expuse de recurent nu pot fi acceptate de

către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condițiile

când instanța de apel s-a conformat prevederilor legale la restituirea cererii de apel,

or, participanții la proces urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în

termenul stabilit, aspect specific și speței.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu

menținerea încheierii instanței de apel din 02 mai 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Vladimir Stînca, reprezentat de avocatul Vitalii

Lazăr.

Se menține încheierea din 02 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pociumban împotriva lui Vladimir

Stînca cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6