2r-221/18 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin infractiune

dosarul nr. 2r-221/18

prima instanță: Judecătoria Hîncesti

judecătorul: T. Mereuță

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecătorii: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând cererea de recurs declarată de Boboc Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Craiu Serghei, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău

din 17 ianuarie 2018,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roșcovanu Petru

împotriva lui Boboc Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, cu compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2016, Roșcovanu Petru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Boboc Mihail solicitând, repararea prejudiciului material în mărime de

400 lei și moral în sumă de 50 000 lei, cauzat în urma acțiunilor ilegale a lui Boboc

Mihail, cu compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 1-2)

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 06 februarie 2017 cererea de chemare în

judecată depusă de către Roșcovanu Petru a fost admisă parțial, fiind încasată de la

Boboc Mihail în folosul lui Roșcovanu Petru suma de 400 lei cu titlu paduba materială,

20 000 lei cu titlu prejudiciul moral și suma în mărime de 612 lei cu titlu taxa de stat.

(f.d. 21, 32-35)

La 30 august 2017, Boboc Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul

Craiu Serghei a declarat apel nemotivat solicitând, repunerea în termen a cererii de

apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Hîncești din 06 februarie 2017 cu

emiterea unei noi hotărâri prin care se fie respinsă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Roșcovanu Petru. (f.d. 29)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, a fost respinsă

cererea privind repunerea în termen pentru declararea a apelului și restituită cererea de

apel lui Boboc Mihail pe motiv că, a fost depusă tardiv. (f.d. 46, 47-49)

1

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 12 februarie 2018, Boboc Mihail prin

intermediul reprezentantului, avocatul Craiu Serghei a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei pentru

judecarea apelului.

În motivarea cererii de recurs a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată, pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept

procedural.

Menționează, că semnătura aplicată pe avizul de recepție, anexat la dosar nu îi

aparține lui Boboc Mihail, deoarece, ultimul nu locuiește pe adresa indicată. (f.d. 52-

53)

La 27 februarie 2018, Boboc Mihail a depus supliment la cererea de recurs prin

care afirmă că nu-i aparține semnătura aplicată pe avizul de recepție.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat la

12 februarie 2018 (f.d.52-53) împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

17 ianuarie 2018 (f.d. 46, 47-49) este depus în termen, deoarece copia încheierii a fost

înmânată lui Craiu Serghei, reprezentantului recurentului la 30 ianuarie 2018, fapt

confirmat prin recipisă anexată la materialele cauzei. (f.d. 50)

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Potrivit art. 110 CPC, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și

alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de

procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 236 alin. (5) lit. a), b), alin. (8) CPC, instanța de judecată va întocmi

hotărârea integrală dacă participanții la proces, în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, solicită în mod expres acest lucru. Termenul de

30 de zile este un termen de decădere; participanții la proces, în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel. Hotărârea integrală se

remite participanților la proces în termen de 5 zile.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) CPC, termenul de declarare a apelului

este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede

2

altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116 CPC.

Conform art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au

omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către

instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documente

respective etc.).

Din materialele dosarului s-a stabilit că, prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din

06 februarie 2017 cererea de chemare în judecată depusă de către Roșcovanu Petru a

fost admisă parțial, fiind încasată de la Boboc Mihail în folosul lui Roșcovanu Petru

suma de 400 lei cu titlu paduba materială, 20 000 lei cu titlu prejudiciul moral și suma

în mărime de 612 lei cu titlu taxa de stat. (f.d. 21, 32-35)

La 30 august 2017, Boboc Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul

Craiu Serghei a declarat apel nemotivat solicitând, repunerea în termen a cererii de

apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Hîncești din 06 februarie 2017 cu

emiterea unei noi noi hotărâri prin care se fie respinsă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Roșcovanu Petru. (f.d. 29)

Materialele cauzei atestă că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

17 ianuarie 2018, în baza art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, a fost respinsă cererea lui Boboc

Mihail cu privire la repunerea apelului în termen și s-a dispus restituirea cererii de

apel, ca fiind depusă cu omiterea termenului legal. (f.d. 46, 47-49)

Reține Colegiul că, prin lege este instituit în mod imperativ termenul de 30 zile

pentru declararea apelului, calculat de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, astfel

apelul în prezenta cauză a fost depus la 30 august 2017, în afara termenului de 30 zile.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, hotărârea instanței de

fond a fost pronunțată la 06 februarie 2017, în lipsa recurentului care a fost citat legal

dar nu s-a prezentat în ședințele de judecată (f.d.16).

Tot actele cauzei atestă că, la 06 februarie 2017, Judecătoria Hîncești din

06 februarie 2017 a expediat în adresa participanților la proces, copia hotărârii

instanței de fond, ceea ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d. 22).

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

07 februarie 2017, ziua imediat următoare datei emiterii hotărârii contestate și a expirat

la 09 martie 2017, aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului, pe când cererea de

apel înaintată de Boboc Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul Craiu

Serghei împotriva hotărârii primei instanțe a fost înregistrată la 30 august 2017

(f.d. 29) peste 5 luni 20 de zile, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea

termenului de declarare.

Apelantul-recurentul a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,

motivându-și cererea prin faptul că, nu a fost citat legal și nu a fost prezent la

pronunțarea hotărârii. De asemenea a indicat că semnătura aplicată pe avizul de

recepție, anexat la dosar nu îi aparține.

La caz, Colegiul reține că instanța de apel just a respins cererea de repunere în

termen a apelului, deoarece probele prezentate de către Boboc Mihail prin intermediul

3

reprezentantului, avocatul Craiu Serghei la depunerea cererii de apel nu dovedesc

omiterea termenului de îndeplinire a unui act de procedură din motive întemeiate.

Colegiul decelează că Boboc Mihail avea obligația de a-si exercita drepturile

procedurale cu bună credință și în termen, obligație proclamată și în jurisprudența

CEDO cu titlu de principiu.

Prin urmare, Colegiul releva ca acțiunile lui Boboc Mihail nu constituie decât о

denegare a acesteia de a-si respecta obligațiile procedurale, rezultând din prevederile

art. 56 alin. (3) si art. 61 alin. (1) CPC, care obligă părțile de a se folosi cu buna-

credință de drepturile sale procedurale.

În consecință, Colegiul considera întemeiată concluzia instanței de apel privind

restituirea cererii de apel lui Boboc Mihail ca fiind depusa în afara termenului legal, în

condițiile când recurentul nu a justificat omiterea acestuia.

Colegiul reliefă că Boboc Mihail prin intermediul reprezentantului, avocatul

Craiu Serghei nu a dat dovadă de diligență si buna credință în realizarea drepturilor

sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale prin îngrădirea

accesului la justiție, în condițiile când personal nu a intenționat să-și realizeze

drepturile și să-și asume obligații.

Colegiul reiterează că omiterea termenului de contestare a hotărârii primei

instanțe nu este decât о eludare a recurentului de a beneficia de drepturile sale,

garantate atât de legislația naționala, cât și cea internațională.

Prin urmare, instanța de recurs releva că soluția adoptata de instanța de apel prin

încheierea recurata privind restituirea cererii de apel, este compatibila cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil, in sensul prevederilor art. 6 § 1 din Conventia

Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului si Libertăților Fundamentale, având in

vedere si obligația parților privind exercitarea drepturilor procedurale cu buna credința

si in termen.

Or, în conformitate cu art. 27 CPC, disponibilitatea in drepturi se afirma în

posibilitatea participanților la proces, in primul rând a pârților, de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum si de a

dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea si mijloacele procedurale de

apărare. Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare

daca aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale

persoanei.

De asemenea, Colegiul menționează că, prin hotărârea CEDO pronunțată în cauza

Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deși în speță

nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere

a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir

vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că, prin

neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a

4

unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul la un proces

echitabil.

În acest context Colegiul retine ca argumentele invocate în cererea de recurs,

indică direct la nerespectarea de apelant/recurent Boboc Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Craiu Serghei a drepturilor sale procedurale și eschivarea de

la îndeplinirea actelor de procedura, în măsura stabilita de normele de drept procedural

si nu pot fi acceptate de către instanță de recurs în vederea casării actului judecătoresc

contestat.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul ca încheierea privind

restituirea lui Boboc Mihail a cererii de apel, este întemeiata și adoptata cu respectarea

cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurent nu sunt justificative, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul declarat de către Boboc Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Craiu Serghei și de a menține încheierea Curții de Apel

Chișinău din 17 ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Boboc Mihail prin intermediul

reprezentantului, avocatul Craiu Serghei.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roșcovanu Petru împotriva lui

Boboc Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolaie Craiu

Dumitru Visternicean

5