2ra-1850/18 — repararea prejudiciului moral cauzat prin calcularea ilegală a sumei restantei si mentinerea ilegală a interdictiilor asupra bunurilor, prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1850/18 — repararea prejudiciului moral cauzat prin calcularea ilegală a sumei restantei si mentinerea ilegală a interdictiilor asupra bunurilor, prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1850/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), judecătorul: A. Negru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

având în componența sa:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând recursurile declarate de către Executorul judecătoresc Iacob Miron

și Adrian Cojocaru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Cojocaru

împotriva Executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin calcularea ilegală a sumei restanței și menținerea

ilegală a interdicțiilor asupra bunurilor, prejudiciului material și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de către Executorul judecătoresc Iacob Miron, s-a

admis cererea de apel declarată de Adrian Cojocaru, s-a casat parțial hotărârea din

26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și s-a admis parțial cererea

de chemare în judecată depusă de Adrian Cojocaru,

c o n s t a t ă :

La 02 noiembrie 2016, Adrian Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin calcularea ilegală a sumei restanței și menținerea

ilegală a interdicțiilor asupra bunurilor ce constituie proprietate sa pe parcursul a

277 de zile în mărime de 26000 lei, prejudiciului material în mărime de 5000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 26 martie 2015, prin

încheierea Executorului judecătoresc Iacob Miron a fost dispusă intentarea

procedurii de executare nr. 010p/a-5/15 în temeiul documentului executoriu

2-2349/12 din 26 martie 2012, emis de Judecătoria Buiucani mun. Chișinău,

privind încasarea de la Adrian Cojocaru a pensiei de întreținere pentru copii minori

XXXXXX a.n. XXXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXX, în folosul Dianei Postica,

în mărime de 500 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu 15 februarie 2012,

până la majoratul copiilor.

1

Reclamantul a menționat că, nu a fost informat despre intentarea procedurii de

executare, avizele de recepție prezente în dosarul de executare nu sunt semnate de

el, și de sora sa Mariana Romaniuc, sau soțul ei Dmitrii Romaniuc, care locuiesc

pe adresa str. XXXXXX, ap. XXXXXX, alte persoane majore pe adresa dată nu

locuiesc. Iar necăutând la faptul că, în cerere de intentare a procedurii de

executarea este indicat numărul său de telefon mobil, nu a primit nici un apel prin

care să fie informat despre intentarea procedurii de executare.

Adrian Cojocaru a relevat că, la 15 iunie 2015 prin încheierea nr. 010p/a-5/15

privind calcularea restanței la pensia alimentară, Executorul judecătoresc Iacob

Miron ilegal a stabilit restanța în sumă de 26000 lei, pentru perioada în care titlul

executoriu nu a fost pus în executare și ilegal a dispus prin încheierile

nr.010p/a-5/15 asigurarea executării documentului executoriu prin care au fost

aplicate diverse sechestre în privința bunurilor sale și diverse interdicții în privința

sa.

Reclamantul a punctat că, nu a primit încheierea privind intentarea procedurii

de executare, prin ce i-au fost lezate drepturile legale de conciliere prevăzute de

art. 62 Cod de Executare și nici nu a fost înștiințat despre ziua, data și ora în care

urma să se prezinte la executorul judecătoresc. Necăutând la faptul că locuiește

permanent în mun. Chișinău, creditorul cunoaște numărul de telefon, și comunică

permanent cu acesta la telefon referitor la diferite întrebări legate de copii. În

fiecare zi de marți, sau joi, ia copii de la școală și de la grădiniță, mergea la

plimbare, citeau cărți, se jucau, marți sau joi seara copii dorm la domiciliul său, iar

miercuri sau vinei dimineața î-i duce la școală și grădiniță.

Reclamantul a indicat că și executorul judecătoresc dispune de numărul său de

telefon, fiind indicat în cererea de intentare a procedurii de executare, dar nu a

primit nici un apel.

Adrian Cojocaru a relevat că despre existența procedurii, a aflat de la instituția

bancară B.C. „Moldova Agroindbank” S.A. unde avea un credit bancar, și unde în

baza încheierii din 15 iunie 2015, nr. 010p/a-5/15 privind asigurarea executării

documentului executoriu, Executorul judecătoresc Iacob Miron ilegal a dispus

blocarea contului de credit, creând impedimente la achitarea ratelor lunare stabilite

în baza contractului de credit, astfel, creându-i ”imagine negativă în fața instituției

de credit care după acel eveniment a refuzat să-i mai acorde credite”.

Reclamantul a menționat că la 25 iunie 2015 a depus la Executorul

judecătoresc Iacob Miron o cerere de eliberarea a copiilor materialelor procedurii

de executare, dar a primit un răspuns verbal, că ”posibil o să primească copia

actelor în termen de 10 zile, prin poștă la domiciliu”.

Tot la 25 iunie 2015, reclamantul a depus la Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău cerere privind contestarea actelor de executare, deși la acea dată nu

făcuse cunoștință cu materialele procedurii de executare.

Reclamantul a indicat că la 06 iulie 2015, ca rezultat a înaintării cererii repetate

de eliberare a copiilor materialelor de executare a primit copia materialelor

procedurii de executare și a constatat că la 09 iulie 2015, prin ordinul de încasare a

numerarului nr. 87732, emis de „FinComBank” filiala nr. 1 Chișinău, sora

debitorului Mariana Romaniuc a achitat pe contul de card a creditorului Diana

Postica pensia de întreținere datorată de Adrian Cojocaru în baza documentului

executoriu nr. 2-2249/12 din 26 martie 2012, emis de Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău, de la 26 martie 2015 - 225,80 lei, aprilie 2015-1000 lei, mai 2015 -

2

1000 lei, iunie 2015-1000 lei, iulie 2015- 1000 lei, august 2015-1000 lei, în total

suma de 5225.8 lei, ulterior, lunar a fost achitată pensia alimentara, astfel, nu există

restanță la achitarea pensiei de întreținere, aceasta fiind executată benevol, fără

intervenția executorului judecătoresc.

Reclamantul a precizat că la 13 iulie 2015, a adresat Executorului judecătoresc

Iacob Miron cererea privind anularea încheierilor executorului judecătoresc și

anume a încheierii nr. 010p/a-5/15 din 15 iulie 2015 privind aplicarea măsurilor de

asigurare: interdicția de perfectarea a pașaportului, interdicția de înstrăinare a

mijloacelor de transport, bunurilor mobile, bunurilor imobile; încheierea nr. din

15 iunie 2015 privind aplicarea sechestrului pe conturile bancare; încheierea

nr. 01Op/a-5/15 din 15 iunie 2015 privind calcularea restanței, însă a primit doar

un răspuns formal despre dreptul său de a se adresa în instanța de judecată.

Adrian Cojocaru a relatat că pe parcursul examinării cererii de contestarea a

actelor executorului judecătoresc la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău,

Executorul judecătoresc Iacob Miron, fiind legal citat despre data, locul și ora

ședinței de judecată, nu s-a prezentat nici la o ședință de judecată, încălcând

prevederile legislației Republicii Moldova, nu a prezentat instanței de judecată

materialele procedurii de executare, dând dovadă de lipsă de respect față de

instanțele de judecată, comportament ce este incompatibil cu statutul executorului

judecătoresc și care încalcă în mod flagrant Codul Deontologic al Executorilor

Judecătorești.

Reclamantul a precizat că prin hotărârea din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, a fost admisă parțial cererea de chemarea în judecată

înaintată de Adrian Cojocaru, fiind anulate încheierile executorului judecătoresc

nr.010p/a-5/15 din 15 iunie 2015 privind calcului restanței în sumă de 26000 lei,

nr.010p/a-5/15 din 15 iunie 2015 privind aplicarea măsurilor de asigurare

sechestrului pe conturile bancare ale debitorului, și nr.010p/a-5/15 din

15 iunie 2015 privind aplicarea măsurilor de executare silită.

Reclamantul a punctat că instanța de fond a analizat sub toate aspectele cauza

și aplicând cadrul normativ relevant, legal a anulat încheierea executorul

judecătoresc nr. 010p/a5/15 din 15 iunie 2015 privind calcularea restanței deoarece

era ilegală în fond, adoptată cu depășirea atribuțiilor de serviciu și aplicarea

eronată a legii și în special a dispozițiilor art. 114 al (3) Cod de executarea al

Republicii Moldova.

Reclamantul a precizat că prevederile alin.(3) al art. 114 Cod de executare, se

aplică doar în cazul în care documentul executoriu este în proces de executare, dar,

deoarece creditorul a depus cerere de primire și intentare a procedurii de

executarea la 26 martie 2015, titlul executoriu nr. 2-2249/12 din 26 martie 2012,

emis de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău se afla în proces de executare din

26 martie 2015, și executorul era în drept să calculeze restanța la pensia alimentară

pe toată perioada anterioară, începând din 26 martie 2015.

Adrian Cojocaru a punctat că în speța concretă, recalculul pensiei alimentare

era doar de competența instanței de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 114

alin. (2-3) Cod de executarea.

Reclamantul a indicat că la 02 noiembrie 2015, Executorul judecătoresc Iacob

Miron a declarat recurs împotriva hotărârii din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, în care a inclus unele argumente neverificate și jignitoare

la adresa sa, afirmând că pe parcurs la doi ani a privat de întreținere doi copii, fapt

3

ce încalcă orice limită de comportament adecvat a unui executor judecătoresc și îi

aduce un prejudiciu moral enorm.

Reclamantul a precizat că are grijă de copii săi și pe parcursul de mai bine de 3

ani, după stabilirea domiciliului copiilor cu mama, regulat participă la creșterea și

educarea acestora, se interesează și contribuie la dezvoltarea lor fizică și spirituală,

merge cu copii la medic, procură medicamente, produse alimentare, haine și jucării

etc. În fiecare săptămână i-a copiii și merg împreună la bunica și în alte localuri de

joacă pentru copii, la circ, copii rămân să doarmă la el, iar dimineața îi duce la

grădiniță și la școală etc.

Adrian Cojocaru a punctat că prin decizia din 11 februarie 2016 a Colegului

Civil, comercial și de contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău, a fost

respins recursul declarat de către Executorul judecătoresc Iacob Miron, ca

neîntemeiat, cu menținerea hotărârii din 07 octombrie 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău.

A indicat că, Colegiul Civil a considerat juste concluziile primei instanțe

potrivit căreia au fost anulate încheierile Executorul judecătoresc Iacob Miron și a

menționat că anularea încheierilor vizate nu lipsește executorul judecătoresc de

obligația de a calcula repetat, prin prisma prevederilor legale statuate în art. 114

Cod de executare, singur, ori după caz, prin intermediul instanței de judecată,

restanța la pensia alimentară, acumulată de debitorul Adrian Cojocaru, dacă

aceasta există, cu aplicarea ulterioară a măsurilor de asigurare respective.

La fel, a relatat că atâta timp cât creditorul Diana Postica nu a înaintat titlul

executoriu spre executare silită pe parcurs de mai bine de 3 ani, documentul

executoriu fiind emis la 26 martie 2012, pus în executare la 26 martie 2015, se

prezumă că debitorul Adrian Cojocaru și-a onorat obligațiunile sale.

Reclamantul a relevat că, la 29 februarie 2016, executorul judecătoresc Iacob

Miron ”continuând abuzurile, excesul de putere și acțiunile sale ilegale”, a trimis în

adresa sa citația pentru data de 18 martie 2016, pentru calcularea restanței din

15 februarie 2012, ignorând existența hotărârii din 07 octombrie 2015 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, care a devenit irevocabilă prin decizia din

11 februarie 2016 a Colegului Civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții de Apel Chișinău, care a anulat deja încheierile privind calcularea restanței

și care indică expres că prin prisma prevederilor legale statuate în art. 114 Cod de

executare, singur, ori după caz, prin intermediul instanței de judecată, restanța la

pensia alimentară, acumulată de debitorul Adrian Cojocaru, dacă aceasta există, cu

aplicarea ulterioară a măsurilor de asigurare respective.

Adrian Cojocaru a relevat că este ilegală situația când creditorul unei prestații

periodice pe parcursul a 3 ani nu pune în execuție silită documentul executoriu,

debitorul execută benevol obligațiunea, iar în ultima zi a expirării termenului de 3

ani îl pune în executarea silită și a apreciat acțiunile executorului ca fiind ”un abuz

în serviciu și excesul de putere care se manifestă prin atribuirea ilegală de către

executorul judecătoresc a împuternicirilor exclusive a instanței de judecată și

calcularea ilegală a restanței la pensia de întreținere pentru o perioadă în care nu a

avut titlul executoriu la executare, situație în care calcularea eventualei restanțe

ține de competența instanței de judecată”.

Mai mult ca atât, executorul judecătoresc prin citația din 29 februarie 2016, a

solicitat prezentarea informației și a actelor confirmative achitării pensiei

alimentare din 15 februarie 2012, până în prezent, pe când creditorul a solicitat prin

4

cererea sa din 12 iunie 2015, calcularea restanței începând din luna februarie 2013,

astfel, executorul judecătoresc a solicitat acte pentru o perioada mai mult cu 12

luni decât a cerut creditorul, pentru o restanță eventuală de 12000 lei în plus, ceia

ce constituie o suma foarte mare.

Reclamantul a precizat că acțiunile Executorului judecătoresc Iacob Miron i-au

adus o daună considerabilă. În opinia sa ”interesul material al executorului

judecătoresc s-a manifestat prin dorința de încasare ilegală a onorariului și a

cheltuielilor de executarea pentru o perioada în care nu a avut la executarea

documentul executoriu, de către executor a fost calculată ilegal restanța de 26000

lei din care onorarul executorului, 10% - 2600 lei + cheltuielile de executare, ceia

ce constituie o suma considerabilă”.

La fel a opinat că ”prin acțiunile ilegale ale executorului judecătoresc Iacob

Miron se aduce o atingere drepturilor aflate sub protecția protocolului 1 art. 1

Dreptul de Proprietate”.

Reclamantul a menționat că pentru a stopa acțiunile ilegale ale Executorului

judecătoresc Iacob Miron la 16 martie 2016 a depus la Centrul Național

Anticorupție cerere de atragere la răspundere penală a executorului judecătoresc

Iacob Miron, prin care a solicitat începerea urmăririi penale, deoarece din denunțul

dat rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune și nu există vreuna

din circumstanțele care exclud urmărirea penală; informarea despre începerea

urmăririi penale a persoanei care a înaintat demersul, iar la 15 aprilie.2016, a

primit răspunsul nr. 02/C-360/16 de la directorul-adjunct al Centrului Național

Anticorupție, Vadim Cojocaru, prin care a fost informat că ce ține de acțiunile

executorului judecătoresc Iacob Miron în cadrul procedurii de executare

nr. 010p/a -129/14, nu au fost stabilite careva încălcări ce ar servi temei pentru

declanșarea unor investigații sub aspect penal.

În urma răspunsului primit, reclamantul a menționat că la 28 aprilie 2016, a

fost nevoit să depun pe numele Procurorului General Interimar al Republicii

Moldova, Eduard Harunjen, o plângere împotriva răspunsului de la directorul-

adjunct al Centrului Național Anticorupție Vadim Cojocaru.

Reclamantul a indicat că la 24 mai 2016, Procuratura Anticorupție a trimis

Șefului Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție,

cererea de atragere la răspundere penală a executorului judecătoresc Iacob Miron

pentru a fi examinată în ordinea art. 274 din Codul de Procedură Penală.

Reclamantul a mai indicat că chiar și după depunerea cererii, din partea

executorului judecătoresc Iacob Miron au continuat acțiunile ilegale în privința sa,

cu depășirea atribuțiilor de serviciu.

Adrian Cojocaru a menționat că la 25 martie 2016, a primit un răspuns formal

de la executorul judecătoresc Iacub Miron, referitor la cererea de strămutarea a

executării după competență, prin care s-a refuzat strămutarea după competență.

Reclamantul a relevat că la 30 martie 2016, a depus la Judecătoria Buiucani

mun. Chișinău o cerere de strămutare a executări conform competenței teritoriale,

prin care a solicitat obligarea executorului Judecătoresc Iacob Miron să strămute

procedura de executare intentată în temeiul documentului executoriu 2-2349/12 din

26 martie 2012, emis de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de

la Adrian Cojocaru a pensiei de întreținere pentru copii minori XXXXXX

a.n.XXXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXX, în folosul Dianei Postica, în mărime

de 500 lei lunar, pentru fiecare copil, aflate în procedură la executorul judecătoresc

5

Iacob Miron nr.010p/a-5/15, la un alt executor judecătoresc, conform competenței

teritoriale, stabilită în condițiile art. 15, 30 Codului de executare, și anume la

executorul judecătoresc Victor Cațer.

Reclamantul a punctat că prin hotărârea din 21 iunie 2016 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, s-a explicat reclamantului dreptul de a înainta o cerere

de strămutare a documentului executoriu, care urmează să se expună prin

încheiere, pasibilă contestării, iar în caz de refuz este în drept de a o ataca în

termenul stabilit de lege.

Adrian Cojocaru a menționat că a fost nevoit să înainteze repetat o cerere de

strămutare.

Reclamantul a indicat că la 14 aprilie 2015, a primit copia procesului-verbal cu

privire la contravenție din 18 martie 2016 ora 10:15 , procedura de executare

nr.010 p/a -5/15 din 18 martie 2016, prin care executorul judecătoresc Iacob Miron

în calitate de agent constatator, a constatat că Adrian Cojocaru a comis

contravenția prevăzută de art. 319 alin (1) Cod Contravențional, procesul-verbal

fiind trimis spre examinare la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, cu propunerea

de aplicare contraveientului a amenzii în mărime de 50 u.c.

Reclamantul a susținut că, ca rezultat al contestației depuse în termen,

procesul-verbal nici nu a fost expediat în instanța de judecată competentă și contrar

dispozițiilor art. 315, 316 Cod Civil, i-a fost lezat dreptul de proprietate.

Adrian Cojocaru a invocat că acțiunile pârâtului vin în contradicție cu art. 1

Protocolul Adițional nr. 1 CEDO, care garantează inviolabilitatea dreptului de

proprietate.

Reclamantul a susținut că executorul judecătoresc urma să respecte cerințele

stabilite la art. 62 a Codului de executare, conform căruia în termenul stabilit de

executorul judecătoresc în încheierea de intentare a procedurii de executare, părțile

sunt obligate să se prezinte în fața executorului judecătoresc pentru a li se

comunica drepturile și obligațiile lor, inclusiv posibilitatea de conciliere sau, după

caz, de determinare a modalității de executare și/sau a consecutivității de urmărire

a bunurilor debitorului, art. 67 Cod de executare, conform căruia actele

executorului judecătoresc se trimit destinatarului prin poștă, cu scrisoare

recomandată și cu aviz de primire, sau prin orice alt mijloc care să asigure

transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (telegramă, fax,

email etc.) ori se înmânează personal destinatarului ori altor persoane indicate la

alin. (2) de către executorul judecătoresc din oficiu sau la cererea părții interesate.

Reclamantul a relatat că pârâtul a aplicat sechestrul asupra bunurilor ce

constituie proprietate comună in devălmășie, prin ce a îngrădit dreptul de dispoziție

a reclamantului asupra acestora.

Adrian Cojocaru a punctat că prin aplicarea ilegală a interdicției asupra

bunurilor imobile ale reclamantului pe parcursul a 277 zile acestuia i-a fost cauzat

un prejudiciu moral în valoare de 26000 lei, pe care solicită a-i încasa din contul

pârâtului. Astfel în mod ilegal și cu depășirea atribuțiilor de serviciu au fost

aplicate măsuri de asigurare în perioada 15 iunie 2015- 18 martie 2016 timp de 277

de zile, fiind pus în imposibilitate de a îndeplini obligațiile civile și în special a

fost pus în imposibilitate de a îndeplini obligațiile asumate în baza contractului de

credit nr. SI30427 din 02 septembrie 2013, încheiat cu B.C. „Moldova -

Agroindbank” S.A. de rambursare a creditului și plată a ratelor lunare, termenul

limită de rambursare fiind 25 august 2016.

6

Reclamantul a menționat că potrivit pct. 2.4.2 al contractului de credit

menționat „în cazul neachitării în termenele stabilite a creditului și/sau a dobânzii

la suma restanței se calculează și se percepe, începând cu prima zi a restanței și

până la momentul achitării complete a acestei restanțe o penalitate de întârziere în

mărime de 0,2 % de la suma restanță, dar nu mai puțin de 20 lei, pentru fiecare zi

de întârziere (277 ZILE x 20 lei = 5540 lei prejudiciu material). Astfel, prin aceste

acțiuni ale executorului judecătoresc i-a fost cauzat un prejudiciu esențial material

și un profund prejudiciul moral.

Reclamantul indicat că la 14 aprilie 2016, Colegiul Disciplinar al Executorilor

Judecătorești din Republica Moldova a examinat cererea sa din 16 martie 2016,

privind aplicarea sancțiunii Disciplinare Executorului judecătoresc Iacob Miron și

a constatat în acțiunile acestuia abatere disciplinară, aplicîndu-i o sancțiune

disciplinară sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale

(6000 lei).

Adrian Cojocaru a precizat că, în rezultatul acestor acțiuni ilegale ale

Executorul judecătoresc Iacob Miron i s-a înrăutățit esențial starea de sănătate,

fiind afectac de diferite maladii, stres, insomnie, dureri de cap, etc, fiind necesar să

facă multiple tratamente, să procure multe medicamente costisitoare prescrise de

medici, ceia ce se probează prin înscrisurile și diagnosticurile atit a medicului de

familie de la Instituția de Sănătate Publică de la locul de trai, cit și de la medicii de

profil care i-au diagnosticat XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, etc, iar în prezent este nevoit să primească tratament

medicamentos complex, să fregventeze zilnic proceduri de neurostimulare,

fizioterapie, electroforez, masaj a regiunii cervicale, somn electic, etc., ceia ce se

probează prin inscrisurile în Fișa pacientului ambulator de la întreprinderea

Municipală de Sănătate Publică Asociația Medicală Teritorială Buiucani.

În opinia reclamantului instanța de judecată urmează să aprecieze posibilitatea

pe care o are persoana vătămată de a-și procura satisfacții mai mult sau mai puțin

echivalente, care astfel vor compensa suferințele suportate. La stabilirea

indemnizației bănești instanța de judecată trebuie să țină cont de gradul de

vinovăție a autorului prejudiciului. Acest criteriu va avea o aplicare limitată în

materia respectivă, deoarece neglijează regulile și principiile răspunderii delictuale.

Potrivit acestui criteriu, persoana care a suportat un prejudiciu moral minim va

primi o despăgubire considerabilă, dacă autorul a comis fapta cu vinovăție gravă,

în timp ce altă persoană va primi o despăgubire mică, deși a suferit un prejudiciu

moral mare, dacă autorul a comis fapta cu o vinovăție mai ușoară. Statutul și

mediul social din care persoana vătămată face parte, influențează prejudiciul moral

suferit. Educația, cultura, standardul de moralitate care sînt specifice unor categorii

de persoane, grupuri fac mai puțin suportabil un prejudiciu care ar putea trece

neobservat pentru o altă categorie de persoane.

Reclamantul punctat că, a fost nevoit să angajez un avocat pentru ai apăra

drepturile sale de abuzurile Executorului judecătoresc Iacob Miron, care i-a acordat

asistență juridică pe tot parcursul luptei în diferite instanțe împotriva acțiunilor

ilegale din procedura de executare sus-menționată, avocatul a participat la

examinarea contestației sale atât în instanța de fond la Judecătoria Buiucani, cît și

în instanța de recurs la Curtea de Apel Chișinău, suportând cheltuieli pentru

serviciilor juridice de 5000 lei.

7

Întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 5, 22, 44, 67

Cod de executare, art. 1422-1423 Cod civil reclamantul a solicitat încasarea din

contul Executorului judecătoresc Iacob Miron prejudiciului moral cauzat prin

calcularea ilegală a sumei restanței și menținerea ilegală a interdicțiilor asupra

bunurilor ce constituie proprietatea sa pe parcursul a 277 de zile, în sumă de

26000 lei, prejudiciului material în suma de 5000 lei și taxa de stat în sumă de

100 lei.

Prin hotărârea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial, dispusă încasarea din contul

Executorului judecătoresc Iacob Miron în beneficiul lui Adrian Cojocaru suma de

5000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat. În

rest, pretențiile reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 04 august 2017, Executorul

judecătoresc Iacob Miron a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată depusă de Adrian Cojocaru să fie respinsă integral și

încasarea din contul acestuia a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

7000 lei.

La 17 august 2017, Adrian Cojocaru reprezentat de avocatul Angela Istrate a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 iulie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani), solicitând admiterea cererii de apel și modificarea

hotărârii instanței de fond prin încasarea din contul Executorului judecătoresc

Iacob Miron prejudiciului moral în sumă de 26000 lei, prejudiciului material în

sumă de 5000 lei și a taxei de stat în sumă de 250 lei.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Adrian Cojocaru reprezentat de avocatul Angela Istrate

și Executorul judecătoresc Iacob Miron și s-a acordat termen apelanților de 10 zile

din momentul recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor și anume

prezentarea apelului motivat și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de

187,50 lei pentru Adrian Cojocaru și 75 lei pentru Executorul judecătoresc Iacob

Miron.

La 30 noiembrie 2017 Adrian Cojocaru reprezentat de avocatul Angela Istrate

a prezentat dovada achitării taxei de stat și a depus cerere de apel motivată prin

care a solicitat admiterea apelului și modificarea hotărârii primei instanțe cu

încasarea din contul Executorului judecătoresc Iacob Miron a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 5000 lei și a taxei de stat pentru judecarea apelului în

mărime de 112,50 lei, în rest de menținut hotărârea.

Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Executorul judecătoresc Iacob Miron, admis apelul declarat de Adrian

Cojocaru reprezentat de avocatul Angela Istrate, casată parțial hotărârea din

26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), în partea ce ține de

respingerea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și în această

parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată înaintată de Adrian și încasată de la Executorul judecătoresc

Iacob Miron în beneficul lui Adrian Cojocaru suma de 2500 lei cu titlu de

cheltuieli de judecare a cauzei. În rest hotărârea din 26 iulie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) a fost menținută.

8

În susținerea soluției date, instanța de apel a conchis că instanța de fond nu a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii, în consecință a admis erori în aprecierea probatorului administrat, motiv

din care apelul declarat de Executorul judecătoresc Iacob Miron urmează a fi

respins ca neîntemeiat, iar apelul declarat de Adrian Cojocaru reprezentat de

avocatul Angela Istrate de admis cu casarea parțială a hotărârii instanței de fond în

partea ce ține de respingerea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată și emiterea unei noi hotărâri în această parte potrivit căreia să fie admisă

parțial cererea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și a menține celelalte

dispoziții ale hotărârii judecătorești contestate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 iulie 2018 Executorul

judecătoresc Iacob Miron a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată și dispunerea

recuperării din contul lui Adrian Cojocaru a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 7000 lei și a taxei de stat pe deplin (f.d.27-30, Vol. II).

În motivarea recursului recurentul a menționat că nu este de acord cu decizia

din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și hotărârea 26 iulie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), le consideră eronate și pasibile casării,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat greșit legea, atunci

când au stabilit temeiul răspunderii și caracterul ilegal al faptei pârâtului și nu au

examinat multiaspectual, obiectiv și nepărtinitor împrejurările cauzei.

La 02 august 2018 Adrian Cojocaru a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea

recursului, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

dispunerea încasării suplimentare din contul Executorului judecătoresc Iacob

Miron în beneficul recurentului a cheltuielilor de asistență juridică reale, necesare

și rezonabile în sumă de 2500 lei și a taxei de stat pentru judecarea apelului în

mărime de 112,50 lei și 37,50 lei pentru judecarea recursului, în rest dea menține

hotărârea primei instanțe și a deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de fond a dat o

apreciere eronată circumstanțelor cauzei și a interpretat eronat normele de drept

procesual, iar instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a

aplicat eronat normele de drept material și a interpretat eronat dispozițiile art. 94,

96 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

24 aprilie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 22iunie 2018,

confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește.

În aceste circumstanțe recursurile, declarate de către Executorul judecătoresc

Iacob Miron și Adrian Cojocaru, se consideră depuse în termen.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Executorul judecătoresc Iacob Miron și Adrian Cojocaru au fost

9

considerate admisibile și fără a prejudicia fondul a fost dispusă judecarea acestora

de către completul din 5 judecători (f.d.75, Vol.2).

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și

remiterea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de judecată notează că, prin prizma art. 432 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, are obligația pozitivă, instituită de legislator, de a controla din

oficiu decizia contestată din punct de vedere al respectării normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 al. (3) lit. a) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei.

Această situație poate apărea atunci când, la examinarea cauzei, instanța de

judecată a încălcat prevederile articolului 49 din Codul de procedură civilă sau au

existat temeiurile prevăzute la articolele 50 și 51 din același cod, însă judecătorul

ori completul de judecată nu s-au abținut de la judecată.

În plus, articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

impune ca un tribunal care intră în sfera sa de aplicare să fie independent și

imparțial.

De regulă, imparțialitatea se definește prin lipsa oricăror preferințe sau

atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri.

Conform jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul

art. 6 parag. 1 trebuie să se stabilească în funcție de: (I) un test subiectiv, în cadrul

căruia trebuie să se țină seama de convingerile personale și comportamentul unui

anumit judecător într-o anumită cauză; și (II) un test obiectiv, în cadrul căruia se

stabilește dacă instanța în sine și, printre alte aspecte, componența acesteia, au

oferit garanții suficiente pentru excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu

imparțialitatea acesteia (a se vedea, inter alia, Fey v. Austria, 24 februarie 1993,

parag. 28 și 30, Wettstein v. Elveția, 21 decembrie 2000, parag. 42, Volkov v.

Ucraina, 9 ianuarie 2013, parag. 104).

10

Cu toate acestea, în unele cauze, în care poate fi dificilă obținerea unor probe

care să infirme prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința

privind imparțialitatea obiectivă oferă o garanție suplimentară importantă (a se

vedea Pullar v. Regatul Unit, 10 iunie 1996, parag. 32).

Aplicând criteriile de evaluare a imparțialității unei instanțe în speță, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că instanța de apel a judecat prezenta cauza cu încălcarea articolului 432

alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, ceea ce contravine, în mod flagrant,

articolului 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă, implicit și dreptului la un

proces echitabil, garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenție Europeană a

Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. b1) Cod de procedură civilă, judecătorul

care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă o rudă de a sa până la al patrulea grad

inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la

judecarea aceleași cauze.

Materialele dosarului atestă faptul că în prima instanță cauza a fost examinată

de judecătorul Alexandru Negru care a pronunțat hotărârea din 26 iulie 2017.

Legalitatea hotărârii menționate a fost contestată de către Executorul

judecătoresc Iacob Miron și Adrian Cojocaru la Curtea de Apel Chișinău.

De asemenea, s-a constatat că la judecarea cererilor de apel declarate de către

Executorul judecătoresc Iacob Miron și Adrian Cojocaru împotriva hotărârii

26 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) a participat completul de

judecată format din judecătorii Angela Bostan, Anatol Pahopol și Veronica Negru.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că judecătorul Veronica Negru este incompatibil să

examineze prezenta cauză civilă, or, în situația dată există bănuiala rezonabilă că

judecătorul Curții de Apel Chișinău Veronica Negru se află în raporturi de rudenie

cu judecătorul Alexandru Negru care a examinat prezenta cauză în prima instanță

și a emis hotărârea.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că cauza a fost judecată de un judecător care nu era

în drept să participe la examinarea ei, ceea ce servește temei de casare a deciziei

instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

Instanța de judecată opinează că, în lumina celor prezentate, există fapte

pertinente și obiective care ar putea genera îndoieli justificate în ceea ce privește

imparțialitatea completului Curții de Apel Chișinău, fiind încadrate în temeiul

prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă.

Instanța de recurs remarcă faptul că dacă participanții la proces nu au înaintat o

cerere de recuzare judecătorului Veronica Negru în cadrul examinării cauzei în

ordine de apel, aceasta urma să se abțină, or, potrivit art. 52 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul,

expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată.

Din această perspectivă, rezultă că participarea judecătorului Veronica Negru

era imposibilă la examinarea cauzei în ordine de apel, iar motivele constatate supra

ridică dubii în partea ce ține de obiectivitatea și nepărtinirea acestora.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în contradicție cu

normele de drept procedural a purces la examinarea acestuia în fond.

11

Pe baza celor prezentate, dar și având în vedere că normele de drept procedural

au un caracter absolut și imperativ pentru instanțele de judecată, iar încălcarea

acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza

argumentele invocate în cererea de recurs, care vizează fondul cauzei. Această

împrejurare, în sine, reprezintă o garanție împotriva unei eventuale prejudicieri a

imparțialității și independenței instanței, care urmează să judece cauza în ordine de

apel.

În situația prezentelor omisiuni de procedură, când instanța este în

imposibilitate să le corecteze la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează asupra remiterii cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecători, care urmează să examineze fondul cauzei asigurând

principiul fundamental al imparțialității tribunalului garantat pe terenul art. 6

paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată,

respectând dreptul părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Executorul judecătoresc Iacob Miron și

Adrian Cojocaru.

Se casează decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Cojocaru împotriva

Executorului judecătoresc Iacob Miron cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat prin calcularea ilegală a sumei restanței și menținerea ilegală a interdicțiilor

asupra bunurilor, prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

12