2ra-1296/18 — încasarea în mod solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-1296/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecătorul: A. Arhip instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 04 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Visternicean examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Conțescu și Sergiu Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Babalău împotriva lui Sergiu Conțescu și Elena Conțescu cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2018, c o n s t a t ă : La 22 martie 2017 Veaceslav Babalău, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Conțescu și Elena Conțescu, cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 13 mai 2015 a încheiat un antecontract cu Sergiu Conțescu, Elena Conțescu prin care părțile s-au obligat să încheie un contract de vânzare-cumpărare a imobilului situat pe adresa mun. XXXXXX, com. XXXXXX, str. XXXXXX, care urma să fie construit. Veaceslav Babalău a precizat că, la 13 mai 2015, în ziua încheierii antecontractului i-a transmis lui Sergiu Conțescu prima tranșă din prețul convenit și anume suma de 9500 de euro, iar la 15 septembrie 2015 a doua tranșă în sumă de 9500 de euro, fapt confirmat prin declarația autentificată notarial la aceeași dată de notarul public Diana Zgardan. Reclamantul a relevat că, pârâții nerespectând obligațiile contractuale asumate, au depășit termenele-limită de terminare efectivă a construcției, de dare în exploatare a construcției și de înregistrare a construcției la Oficiul Cadastral Teritorial și încheiere a contractului de bază.

1 Veaceslav Babalău a menționat că, planul apartamentului în construcție, care urma să devină obiect al contractului de vânzare-cumpărare, diferă de planul inițial, convenit între părți și inclus în antecontract, motiv din care, la 07 iunie 2016 părțile au încheiat un acord autentificat notarial privind rezilierea antecontractului, prin care au convenit la restituirea de către Sergiu Conțescu și Elena Conțescu a sumei de 19000 euro în termen de 90 de zile, data scadenței fiind stabilită data de 05 septembrie 2016. La 19 noiembrie 2016 Sergiu Conțescu a restituit reclamantului suma de 5000 de euro, restul datoriei în sumă de 14000 euro pârâții refuzând s-o restituie.

Reclamantul a precizat că, pârâții prin acțiunile și inacțiunile lor i-au cauzat un prejudiciu material în sumă de 2190 lei, format din cheltuielile suportate pentru autentificarea notarială a tuturor actelor încheiate între părți, precum și un prejudiciu moral în sumă de 30000 lei, generat din inconvenientele la care a fost supus el și familia sa în urma nedefinitivării viitoarei construcții în termen. Veaceslav Babalău a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea în mod solidar de la Sergiu Conțescu și Elena Conțescu a datoriei în mărime de 14000 euro, 1554,9 euro cu titlu de dobândă de întârziere, 2190 lei prejudiciu material, 30000 lei prejudiciu moral, cheltuielile de judecată și taxa de stat în sumă de 10872 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial, încasată în mod solidar din contul lui Sergiu Conțescu și Elena Conțescu în beneficul lui Veaceslav Babalău suma de 14000 euro cu titlu de datorie, suma de 1353,20 euro cu titlu de dobândă de întârziere, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, suma de 9736,99 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat. În rest acțiunea a fost respinsă. Măsura de asigurare aplicată prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 martie 2017 menținută până la executarea hotărârii judecătorești.

În susținerea soluției date instanța de fond a constatat că solicitările reclamantului din cererea de chemare în judecată se încadrează parțial în prevederile legii, unele pretenții și probe prezentate instanței de judecată fiind neîntemeiate și eronate, motiv din care acțiunea nu poate fi admisă integral.

La 19 iunie 2017, Sergiu Conțescu și Elena Conțescu, au depus cerere de apel nemotivată, iar la 06 iulie 2017 și 22 noiembrie 2017 cerere de apel nemotivată suplimentară și respectiv cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017. La 10 iulie 2017, Veaceslav Babalău a depus apel nemotivat, iar la 22 noiembrie 2017 cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 în partea neadmiterii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse din lipsă de temei apelurile declarate de Elena Conțescu, Sergiu Conțescu și Veaceslav 2 Babalău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 . Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26 aprilie 2018 Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2018, hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 și scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată (f.d. 132-135). În motivarea recursului recurenții au menționat că cu hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel nu sunt de acord și le consideră ilegale.

Totodată recurenții mai menționează că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar hotărârea și decizia adoptată nu sunt motivate în sensul art. 6 §1 CEDO. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 01 martie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 03 aprilie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul, declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu, la 26 aprilie 2018, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

3 Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la 4 concluzia de a considera recursul declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul, declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Visternicean 5