2ra-1296/18 — încasarea în mod solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-1296/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecătorul: A. Arhip

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Conțescu și Sergiu

Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Babalău

împotriva lui Sergiu Conțescu și Elena Conțescu cu privire la încasarea în mod

solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2018,

c o n s t a t ă :

La 22 martie 2017 Veaceslav Babalău, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Conțescu și Elena Conțescu, cu privire la încasarea în mod

solidar a datoriei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 13 mai 2015 a încheiat un

antecontract cu Sergiu Conțescu, Elena Conțescu prin care părțile s-au obligat să

încheie un contract de vânzare-cumpărare a imobilului situat pe adresa

mun. XXXXXX, com. XXXXXX, str. XXXXXX, care urma să fie construit.

Veaceslav Babalău a precizat că, la 13 mai 2015, în ziua încheierii

antecontractului i-a transmis lui Sergiu Conțescu prima tranșă din prețul convenit

și anume suma de 9500 de euro, iar la 15 septembrie 2015 a doua tranșă în sumă de

9500 de euro, fapt confirmat prin declarația autentificată notarial la aceeași dată de

notarul public Diana Zgardan.

Reclamantul a relevat că, pârâții nerespectând obligațiile contractuale asumate,

au depășit termenele-limită de terminare efectivă a construcției, de dare în

exploatare a construcției și de înregistrare a construcției la Oficiul Cadastral

Teritorial și încheiere a contractului de bază.

1

Veaceslav Babalău a menționat că, planul apartamentului în construcție, care

urma să devină obiect al contractului de vânzare-cumpărare, diferă de planul

inițial, convenit între părți și inclus în antecontract, motiv din care, la 07 iunie 2016

părțile au încheiat un acord autentificat notarial privind rezilierea antecontractului,

prin care au convenit la restituirea de către Sergiu Conțescu și Elena Conțescu a

sumei de 19000 euro în termen de 90 de zile, data scadenței fiind stabilită data de

05 septembrie 2016. La 19 noiembrie 2016 Sergiu Conțescu a restituit

reclamantului suma de 5000 de euro, restul datoriei în sumă de 14000 euro pârâții

refuzând s-o restituie.

Reclamantul a precizat că, pârâții prin acțiunile și inacțiunile lor i-au cauzat un

prejudiciu material în sumă de 2190 lei, format din cheltuielile suportate pentru

autentificarea notarială a tuturor actelor încheiate între părți, precum și un

prejudiciu moral în sumă de 30000 lei, generat din inconvenientele la care a fost

supus el și familia sa în urma nedefinitivării viitoarei construcții în termen.

Veaceslav Babalău a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,

încasarea în mod solidar de la Sergiu Conțescu și Elena Conțescu a datoriei în

mărime de 14000 euro, 1554,9 euro cu titlu de dobândă de întârziere, 2190 lei

prejudiciu material, 30000 lei prejudiciu moral, cheltuielile de judecată și taxa de

stat în sumă de 10872 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 cererea

de chemare în judecată a fost admisă parțial, încasată în mod solidar din contul lui

Sergiu Conțescu și Elena Conțescu în beneficul lui Veaceslav Babalău suma de

14000 euro cu titlu de datorie, suma de 1353,20 euro cu titlu de dobândă de

întârziere, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, suma de 9736,99 lei cu titlu de

compensare a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat. În rest acțiunea a

fost respinsă. Măsura de asigurare aplicată prin încheierea Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 28 martie 2017 menținută până la executarea hotărârii

judecătorești.

În susținerea soluției date instanța de fond a constatat că solicitările

reclamantului din cererea de chemare în judecată se încadrează parțial în

prevederile legii, unele pretenții și probe prezentate instanței de judecată fiind

neîntemeiate și eronate, motiv din care acțiunea nu poate fi admisă integral.

La 19 iunie 2017, Sergiu Conțescu și Elena Conțescu, au depus cerere de apel

nemotivată, iar la 06 iulie 2017 și 22 noiembrie 2017 cerere de apel nemotivată

suplimentară și respectiv cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017.

La 10 iulie 2017, Veaceslav Babalău a depus apel nemotivat, iar la

22 noiembrie 2017 cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 09 iunie 2017 în partea neadmiterii acțiunii, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse din

lipsă de temei apelurile declarate de Elena Conțescu, Sergiu Conțescu și Veaceslav

2

Babalău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

09 iunie 2017 .

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26 aprilie 2018 Sergiu

Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu au contestat-o cu

recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 01 martie 2018, hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

09 iunie 2017 și scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată (f.d. 132-135).

În motivarea recursului recurenții au menționat că cu hotărârea primei instanțe

și decizia instanței de apel nu sunt de acord și le consideră ilegale.

Totodată recurenții mai menționează că instanțele ierarhic inferioare au

interpretat în mod eronat legea, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar

hotărârea și decizia adoptată nu sunt motivate în sensul art. 6 §1 CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

01 martie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

03 aprilie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu

reprezentați de avocatul Dorel Rusu, la 26 aprilie 2018, se consideră depus în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Conțescu și Elena

Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

3

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Conțescu și Elena

Conțescu reprezentați de avocatul Dorel Rusu este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate

în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

4

concluzia de a considera recursul declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu

reprezentați de avocatul Dorel Rusu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de Sergiu Conțescu și Elena Conțescu reprezentați de

avocatul Dorel Rusu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Visternicean

5