2ra-1302/18 — demolarea constructiei, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1302/18 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud: D. Sușchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Țurcan, E. Palanciuc, N. Simciuc) Î N C H E I E R E 4 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vera Luca împotriva Nataliei Călăraș, lui Gheorghe Gorea, intervenienți accesorii Olga Bălteanu, Eugeniu Bălteanu, Valeriu Zingaliuc și Ludmila Zingaliuc cu privire la demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition și s-a menținut hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, c o n s t a t ă: La 14 februarie 2013 Vera Luca, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Călăraș, lui Gheorghe Gorea, intervenienți accesorii Olga Bălteanu, Eugeniu Bălteanu, Valeriu Zingaliuc și Ludmila Zingaliuc cu privire la demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii a indicat că în rezultatul încheierii contractului de schimb din 23 iulie 1992 a devenit proprietară a 3/5 cote-părți din imobilul nr. XXXXX situat în XXXX, str. XXXX, iar ulterior a construit anexa XXXX (încăperile nr.XXXX și XXXX) și anexa cu subsol XXXX (încăperea nr. XXXX). Reclamanta a susținut că dreptul de proprietate a reclamantei asupra construcțiilor (XXXX și XXXX) este confirmat prin decizia nr.8/23-9 din 30 august 1996 a Preturii sect.

Centru mun. Chișinău, fiind înregistrat și la OCT Chișinău. Vera Luca a menționat că potrivit contractului de donație din 23 septembrie 1997, Natalia Călăraș este proprietară a 2/5 cote-părți din același bun imobil, situat în XXXX, str. XXXX, de asemenea fiind înregistrat dreptul de proprietate la OCT Chișinău, respectiv imobilele părților sunt amplasate în aceiași casă de locuit și corespunzător sunt în vecinătate. 1 A remarcat că terenul aferent imobilelor părților are o suprafață de 570 m.p., proprietarul căruia în prezent este administrația publică locală. Din terenul respectiv dânsa folosește 340 m.p., iar pârâții folosesc cealaltă parte a terenului, cu suprafața de 217 m.p., fapt confirmat prin hotărârea din 9 iunie 1993 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, devenită irevocabilă. Reclamanta a relatat că în limitele străzii XXXX, XXXX, unde sunt amplasate imobilele, până în prezent lipsește canalizarea centralizată și apeductul centralizat, din care motive dânsa ca și alți locuitori din această zonă, inclusiv și pârâții utilizează haznaua individuală pentru colectarea apelor reziduale gospodărești, inclusiv scurgerile fecaloide, cu evacuarea acestora în mașini speciale. Haznaua pe care o utilizează, a fost construită de fostul proprietar al imobilului și este din beton armat monolit, ermetizată, care se află pe terenul aferent casei de locuit, de care se folosește nemijlocit.

Vera Luca a evidențiat că pârâții devenind proprietarii imobilului menționat aproximativ în anul 1998, Natalia Călăraș împreună cu concubinul Gheorghe Gorea, au construit o hazna individuală, pentru colectarea apelor menajere uzate, inclusiv și scurgerilor fecaloide pe teritoriul care le-a revenit în folosință, conform hotărârii din 9 iunie 1993. Această hazna se află la o distanță de aproximativ 2,2 m. de imobilul dânsei, iar la construirea acestei haznale de către pârâți nu au fost respectate normele și regulile în construcție, din care considerente haznaua este permeabilă la apă. Reieșind, din faptul nerespectării acestor norme și reguli de către pârâți la construcția haznalei, începând cu anii 2007-2008, în beciul, garajul ce-i aparțin a început să apară apă cu un miros neplăcut iar pereții devenind umezi.

De asemenea, erau umezi și pereții camerei de locuit, care se află deasupra beciului. Vera Luca a specificat că a avut nenumărate discuții cu pârâții, aceștia din urmă promițând că vor întreprinde măsurile corespunzătoare pentru reconstrucția haznalei și ermetizarea acesteia, conform normelor și regulilor în construcție, deoarece împreună cu ei s-a concluzionat cu claritate că, apa cu mirosul neplăcut în construcțiile menționate, a pătruns anume din haznaua lor. Reclamanta a mai menționat că discuțiile avute au rămas doar la nivel de promisiuni, deoarece atât pe parcursul anului 2011, cât și în primăvara anului 2012 aceleași construcții care-i aparțin iarăși au fost inundate cu apele reziduale și scurgerile fecaloide din haznaua ce aparține pârâților.

Reclamanta a mai relatat că, după inundarea din anul 2011, îndeosebi cu Gheorghe Gorea și cu intervenienții accesorii, au discutat privitor la reconstrucția și ermetizarea haznalei, însă fără anumite rezultate pozitive, iar în primăvara anului 2012, a fost nevoită să se adreseze la Comisariatul de Poliție sect. Centru, pentru soluționarea litigiului, de la care colaboratorii de poliție s-au eschivat, oferindu-i răspunsuri formale, cu indicarea de a se adresa în instanța de judecată. Vera Luca a accentuat că inundarea cu apele reziduale și scurgerile fecaloide a încăperilor ce-i aparțin, se confirmă prin raportul de expertiză nr.6325-07-12/T din 26 iulie 2012 și actul nr.056085 din 3 septembrie 2012 a Agenției Ecologice Chișinău, din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, prejudiciul material fiind estimat la 3 000 de lei.

Inundarea permanentă a beciului, garajului cu ape menajere uzate, umezeala, pereților din camera de locuit care se află deasupra beciului face 2 imposibilă exercitarea normală a imobilului, ce-i aparține cu drept de proprietate, în care în prezent locuiesc și intervenienții accesorii. Reclamanta a notat că utilizarea de către Natalia Călăraș și Gheorge Gorea a haznalei lor, cu pereții permeabili la apă, cu efectul inundării imobilului reclamantei, constituie un fapt ce întrece, limitele unei vecinătăți tolerabile, deoarece aceasta nu poate fi o exploatare obișnuită a imobilului (casei de locuit cu anexele corespunzătoare). În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.8, 315, 377, 379, 1422 Cod civil și art.166, 167 Cod de procedură civilă.

Vera Luca a solicitat obligarea Nataliei Călăraș și lui Gheorge Gorea să înlăture obstacolele, prin utilizarea în mod ilicit a haznalei individuale (nr.XXXX), cu demolarea acesteia, la folosirea imobilului situat în XXXX, str. XXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate, încasarea de la Natalia Călăraș și Gheorge Gorea a sumei de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cererea de chemare în judecată depusă de către Vera Luca a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Vera Luca în beneficiul Nataliei Călăraș cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 4 000 de lei.

S-a încasat de la Vera Luca în beneficiul lui Gheorghe Gorea cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 3 000 de lei. La 29 decembrie 2017 Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a declarat apel împotriva hotărârii din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition și a fost menținută hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut Raportul de expertiză judiciară nr. 209 din 13 februarie 2015, prin care s-a constatat că la momentul inspectării stării tehnice a haznalei situate în curtea imobilului nr. XXXX ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea, nu au fost efectuate lucrări de montare a gurii de vizitare în conformitate cu normele în domeniul construcției, gura de vizitare a fost instalată în conformitate cu normele în domeniu construcției, și anume, cu 200 mm de nivelul terenului, fapt confirmat și prin tabelul fotografic a haznalei nr. 2 anexat la materialele cauzei. Totodată, a fost menționat că cauza apariției umezelii în încăperile garajului și a subsolului ce aparține Verei Luca, constituie rezultatul lipsei sau efectuării necalitative a hidroizolării verticale și orizontale a pereților.

Factorul dat a parvenit în rezultatul nerespectării normelor în construcții la constituirea clădirii. La fel, a stabilit că în curtea imobilului nr.XXXX ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea, nu au fost depistate urme de inundare de la apa uzată. Starea tehnică a beciului și garajului nu este satisfăcătoare, iar pentru restabilirea stării încăperilor date este necesar de a fi efectuate lucrări de reparație. În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că potrivit raportului de expertiză, în rezultatul efectuării investigațiilor vizuale a imobilelor situate în XXXX, str. XXXX, ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea, 3 s-a constatat că nivelul apei utilizate în haznaua nr. XXXX situată în curtea imobilului nr. XXXX, se află la adâncimea de 80 cm de la nivelul deschiderii haznalei, iar la momentul inspectării haznalei situate în curtea imobilului nr. XXXX, nu au fost depistate urmele inundării de la apa uzată.

Mai mult că, conform concluziilor expertului, în pereții adiacenți peretelui anexei lit. XXXX ce aparține Verei Luca sunt prezente fisuri, iar lucrările de construcție a anexei lit.XXXX au fost efectuate fără a respecta condițiile de amenajare a rostului de deformare. Peretele comun al casei de locuit lit. XXXX și a anexei lit.XXXX trebuie să fie separat prin rostul de deformare, astfel cauza apariției fisurilor verticale în peretele casei de locuit a lit. XXXX, reprezintă lucrările de construire a anexa lit.XXXX, care au fost efectuate cu încălcarea normelor de construcție SNiP 2-7-81.

În contextul celor expuse, conform circumstanțelor stabilite în prima instanță Colegiul a ajuns la concluzia că prima instanță legal și întemeiat a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vera Luca, aplicând prevederile legislației în vigoare aplicabile speței în cauză, și anume, prevederile art. 315 alin. (1), 347 alin. (1), 377, 378 alin. (1) Cod civil, art. 118, 122 alin. (1), 148 alin. (2), 149 alin. (1), (2), 372 alin. (1) Cod de procedură civilă. Astfel, Colegiul a considerat nefondate argumentele apelantei bazate pe răspunsurile parvenite de la autoritățile de stat, or, prin acestea nu se demonstrează efectuarea unor acțiuni ilegale din partea vecinilor apelantei, Natalia Călăraș și Gheorghe Gorea, acestea urmând a fi stabilite în cadrul unui proces civil și în urma petrecerii expertizei de către un organ competent.

Totodată, instanța de apel nu a reținut și argumentele Verei Luca referitor la raportul de expertiză nr. 6325-07-12/T cu privire la stabilirea stării tehnice a construcțiilor garajului, anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, XXXX, efectuată de expertul Mihail Bîrcă, din cadrul Serviciului de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor, or, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, este stabilită procedura efectuării expertizei judiciare pentru elucidarea unor aspecte apărute în proces, care cer cunoștințe speciale.

În acest context a fost evidențiat că raportul de expertiză nr. 6325-07-12/T, nu conține date referitor la implicarea ambelor părți interesate în procesul expertizării construcțiilor, ba mai mult, acesta elucidează doar starea tehnică a garajului și anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, specificând totodată că acestea sunt permeabile la apă (ușor supuse umezelii) fără însă a inspecta cea de a doua construcție din str. XXXX, din care se presupune că apar scurgeri și în urma cărora ar avea de suferit construcțiile din str. XXXX.

În asemenea circumstanțe, Colegiul a conchis că nu s-a constatat că haznaua nr. XXXX din curtea imobilului nr. XXXX ce aparține pârâtei/intimatei Natalia Calaraș, ar avea careva fisuri sau alte defecte ale pereților, or, cu toate că din raportul de expertiză la care se referă apelanta, se demonstrează că beciul și garajul apelantei sunt inundate periodic, acest fapt nu poate fi pus pe seama intimaților din motiv că în raportul de expertiză prezentat la înaintarea acțiunii nici nu a fost inspectată haznaua din str. XXXX, iar prin raportul de expertiză efectuat în cadrul procesului civil, nu au fost constatate careva circumstanțe care ar demonstra starea avariată a construcției în cauză ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea.

4 Prin decizia suplimentară din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea Nataliei Călăraș și a lui Gheorghe Gorea, reprezentați de avocatul Vladislav Pantaz și a fost emisă o decizie suplimentară la decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost încasate de la Vera Luca în beneficiul Nataliei Călăraș cheltuielile de asistență juridică pentru examinarea cauzei în ordine de apel în sumă de 2 500 de lei și în beneficiul lui Gheorghe Gorea a cheltuielilor de asistență juridică pentru examinarea cauzei în ordine de apel în sumă de 2 500 de lei. (f.d. 97-100, vol.II) La 29 martie 2018 Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și urmează a fi casată, reiterând motivele din cererea de apel și totodată indicând aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition și-a întemeiat prezenta cerere de recurs în baza art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) CPC, 315 alin. (1), (3), 377, 379 alin. (1) Cod civil, art. 118 alin. (1), precum și art. 130 alin. (1), (2), (3), (4) CPC. Recurenta a relatat că din probele anexate la materialele cauzei, rezultă că anume construcțiile haznalei, care aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea sunt permeabile la apă, și anume, construcțiile acestei haznale și nu beciul sau garajul, care-i aparține și care au fost inundate periodic de haznaua intimaților, sunt permeabile la apă, după cum în mod eronat și părtinitor menționează instanța de apel în decizia contestată.

Recurenta a menționat că instanțele de judecată, au dat o apreciere eronată Raportului de expertiză nr. 6325-07-12/T cu privire la stabilirea stării tehnice a construcțiilor garajului, anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, XXXX, efectuată de expertul Mihail Bîrcă, din cadrul Serviciului de Stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor, aceasta deoarece s-a constatat faptul că haznaua care este amplasată în curtea casei, este construită din beton armat monolit, iar fisuri sau alte defecte ale pereților nu au fost depistate. La fel, și celălalt Raport de expertiză judiciară elaborat de CNEJ, pe care s-au bazat instanțele de judecată, nu s-a referit asupra stării tehnice a haznalei ce aparține ei, dar s-a indicat că, pe pereți au fost depistate urme specifice de la stratul de apă, care apărea în timpul inundării, iar a intimaților a fost uscată.

A evidențiat că s-au constatat urme ale inundării care au fost depistate și în garaj, iar construcțiile haznalei nr.2, adică care aparține intimaților, sunt permeabile la apă, pe când instanța de apel inadmisibil a indicat în decizia contestată că permeabile la apă sunt beciul și garajul, care îi aparține. Mai mult, a invocat că raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepțional de probațiune și se supune aprecierii în ansamblul cu celelalte probe, iar din conținutul raportului de expertiză nu rezultă că la efectuarea expertizei au fost utilizate careva aparate electronice, sau alte aparate la examinarea haznalei ce aparține intimaților și pentru vizualizarea acesteia. Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

5 În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 decembrie 2017, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 29 martie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre 6 probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 7