2ra-1302/18 — demolarea constructiei, repararea prejudiciului material si moral

2ra-1302/18 — demolarea constructiei, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1302/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud: D. Sușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Țurcan, E. Palanciuc, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

4 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vera Luca,

reprezentată de avocatul Dionisie Vition,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vera Luca

împotriva Nataliei Călăraș, lui Gheorghe Gorea, intervenienți accesorii Olga

Bălteanu, Eugeniu Bălteanu, Valeriu Zingaliuc și Ludmila Zingaliuc cu privire la

demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie

Vition și s-a menținut hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 februarie 2013 Vera Luca, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Călăraș, lui Gheorghe Gorea, intervenienți accesorii Olga

Bălteanu, Eugeniu Bălteanu, Valeriu Zingaliuc și Ludmila Zingaliuc cu privire la

demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că în rezultatul încheierii contractului de

schimb din 23 iulie 1992 a devenit proprietară a 3/5 cote-părți din imobilul nr.

XXXXX situat în XXXX, str. XXXX, iar ulterior a construit anexa XXXX

(încăperile nr.XXXX și XXXX) și anexa cu subsol XXXX (încăperea nr. XXXX).

Reclamanta a susținut că dreptul de proprietate a reclamantei asupra

construcțiilor (XXXX și XXXX) este confirmat prin decizia nr.8/23-9 din 30

august 1996 a Preturii sect. Centru mun. Chișinău, fiind înregistrat și la OCT

Chișinău.

Vera Luca a menționat că potrivit contractului de donație din 23 septembrie

1997, Natalia Călăraș este proprietară a 2/5 cote-părți din același bun imobil, situat

în XXXX, str. XXXX, de asemenea fiind înregistrat dreptul de proprietate la OCT

Chișinău, respectiv imobilele părților sunt amplasate în aceiași casă de locuit și

corespunzător sunt în vecinătate.

1

A remarcat că terenul aferent imobilelor părților are o suprafață de 570 m.p.,

proprietarul căruia în prezent este administrația publică locală. Din terenul

respectiv dânsa folosește 340 m.p., iar pârâții folosesc cealaltă parte a terenului, cu

suprafața de 217 m.p., fapt confirmat prin hotărârea din 9 iunie 1993 a Judecătoriei

Centru mun. Chișinău, devenită irevocabilă.

Reclamanta a relatat că în limitele străzii XXXX, XXXX, unde sunt

amplasate imobilele, până în prezent lipsește canalizarea centralizată și apeductul

centralizat, din care motive dânsa ca și alți locuitori din această zonă, inclusiv și

pârâții utilizează haznaua individuală pentru colectarea apelor reziduale

gospodărești, inclusiv scurgerile fecaloide, cu evacuarea acestora în mașini

speciale. Haznaua pe care o utilizează, a fost construită de fostul proprietar al

imobilului și este din beton armat monolit, ermetizată, care se află pe terenul

aferent casei de locuit, de care se folosește nemijlocit.

Vera Luca a evidențiat că pârâții devenind proprietarii imobilului menționat

aproximativ în anul 1998, Natalia Călăraș împreună cu concubinul Gheorghe

Gorea, au construit o hazna individuală, pentru colectarea apelor menajere uzate,

inclusiv și scurgerilor fecaloide pe teritoriul care le-a revenit în folosință, conform

hotărârii din 9 iunie 1993. Această hazna se află la o distanță de aproximativ 2,2 m.

de imobilul dânsei, iar la construirea acestei haznale de către pârâți nu au fost

respectate normele și regulile în construcție, din care considerente haznaua este

permeabilă la apă. Reieșind, din faptul nerespectării acestor norme și reguli de

către pârâți la construcția haznalei, începând cu anii 2007-2008, în beciul, garajul

ce-i aparțin a început să apară apă cu un miros neplăcut iar pereții devenind umezi.

De asemenea, erau umezi și pereții camerei de locuit, care se află deasupra

beciului.

Vera Luca a specificat că a avut nenumărate discuții cu pârâții, aceștia din

urmă promițând că vor întreprinde măsurile corespunzătoare pentru reconstrucția

haznalei și ermetizarea acesteia, conform normelor și regulilor în construcție,

deoarece împreună cu ei s-a concluzionat cu claritate că, apa cu mirosul neplăcut în

construcțiile menționate, a pătruns anume din haznaua lor.

Reclamanta a mai menționat că discuțiile avute au rămas doar la nivel de

promisiuni, deoarece atât pe parcursul anului 2011, cât și în primăvara anului 2012

aceleași construcții care-i aparțin iarăși au fost inundate cu apele reziduale și

scurgerile fecaloide din haznaua ce aparține pârâților.

Reclamanta a mai relatat că, după inundarea din anul 2011, îndeosebi cu

Gheorghe Gorea și cu intervenienții accesorii, au discutat privitor la reconstrucția

și ermetizarea haznalei, însă fără anumite rezultate pozitive, iar în primăvara anului

2012, a fost nevoită să se adreseze la Comisariatul de Poliție sect. Centru, pentru

soluționarea litigiului, de la care colaboratorii de poliție s-au eschivat, oferindu-i

răspunsuri formale, cu indicarea de a se adresa în instanța de judecată.

Vera Luca a accentuat că inundarea cu apele reziduale și scurgerile fecaloide

a încăperilor ce-i aparțin, se confirmă prin raportul de expertiză nr.6325-07-12/T

din 26 iulie 2012 și actul nr.056085 din 3 septembrie 2012 a Agenției Ecologice

Chișinău, din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, prejudiciul material fiind

estimat la 3 000 de lei. Inundarea permanentă a beciului, garajului cu ape menajere

uzate, umezeala, pereților din camera de locuit care se află deasupra beciului face

2

imposibilă exercitarea normală a imobilului, ce-i aparține cu drept de proprietate,

în care în prezent locuiesc și intervenienții accesorii.

Reclamanta a notat că utilizarea de către Natalia Călăraș și Gheorge Gorea a

haznalei lor, cu pereții permeabili la apă, cu efectul inundării imobilului

reclamantei, constituie un fapt ce întrece, limitele unei vecinătăți tolerabile,

deoarece aceasta nu poate fi o exploatare obișnuită a imobilului (casei de locuit cu

anexele corespunzătoare).

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.8, 315, 377, 379, 1422

Cod civil și art.166, 167 Cod de procedură civilă.

Vera Luca a solicitat obligarea Nataliei Călăraș și lui Gheorge Gorea să

înlăture obstacolele, prin utilizarea în mod ilicit a haznalei individuale (nr.XXXX),

cu demolarea acesteia, la folosirea imobilului situat în XXXX, str. XXXX, ce-i

aparține cu drept de proprietate, încasarea de la Natalia Călăraș și Gheorge Gorea a

sumei de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 30 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de către Vera Luca a fost respinsă ca

neîntemeiată. S-a încasat de la Vera Luca în beneficiul Nataliei Călăraș cheltuielile

pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 4 000 de lei. S-a încasat de la Vera

Luca în beneficiul lui Gheorghe Gorea cheltuielile pentru acordarea asistenței

juridice în sumă de 3 000 de lei.

La 29 decembrie 2017 Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a

declarat apel împotriva hotărârii din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition și a

fost menținută hotărârea din 9 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut Raportul de expertiză

judiciară nr. 209 din 13 februarie 2015, prin care s-a constatat că la momentul

inspectării stării tehnice a haznalei situate în curtea imobilului nr. XXXX ce

aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea, nu au fost efectuate lucrări de

montare a gurii de vizitare în conformitate cu normele în domeniul construcției,

gura de vizitare a fost instalată în conformitate cu normele în domeniu construcției,

și anume, cu 200 mm de nivelul terenului, fapt confirmat și prin tabelul fotografic

a haznalei nr. 2 anexat la materialele cauzei. Totodată, a fost menționat că cauza

apariției umezelii în încăperile garajului și a subsolului ce aparține Verei Luca,

constituie rezultatul lipsei sau efectuării necalitative a hidroizolării verticale și

orizontale a pereților. Factorul dat a parvenit în rezultatul nerespectării normelor în

construcții la constituirea clădirii.

La fel, a stabilit că în curtea imobilului nr.XXXX ce aparține Nataliei Călăraș

și lui Gheorghe Gorea, nu au fost depistate urme de inundare de la apa uzată.

Starea tehnică a beciului și garajului nu este satisfăcătoare, iar pentru restabilirea

stării încăperilor date este necesar de a fi efectuate lucrări de reparație.

În aceiași ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că potrivit

raportului de expertiză, în rezultatul efectuării investigațiilor vizuale a imobilelor

situate în XXXX, str. XXXX, ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea,

3

s-a constatat că nivelul apei utilizate în haznaua nr. XXXX situată în curtea

imobilului nr. XXXX, se află la adâncimea de 80 cm de la nivelul deschiderii

haznalei, iar la momentul inspectării haznalei situate în curtea imobilului nr.

XXXX, nu au fost depistate urmele inundării de la apa uzată.

Mai mult că, conform concluziilor expertului, în pereții adiacenți peretelui

anexei lit. XXXX ce aparține Verei Luca sunt prezente fisuri, iar lucrările de

construcție a anexei lit.XXXX au fost efectuate fără a respecta condițiile de

amenajare a rostului de deformare. Peretele comun al casei de locuit lit. XXXX și a

anexei lit.XXXX trebuie să fie separat prin rostul de deformare, astfel cauza

apariției fisurilor verticale în peretele casei de locuit a lit. XXXX, reprezintă

lucrările de construire a anexa lit.XXXX, care au fost efectuate cu încălcarea

normelor de construcție SNiP 2-7-81.

În contextul celor expuse, conform circumstanțelor stabilite în prima instanță

Colegiul a ajuns la concluzia că prima instanță legal și întemeiat a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Vera Luca, aplicând prevederile legislației în

vigoare aplicabile speței în cauză, și anume, prevederile art. 315 alin. (1), 347 alin.

(1), 377, 378 alin. (1) Cod civil, art. 118, 122 alin. (1), 148 alin. (2), 149 alin. (1),

(2), 372 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul a considerat nefondate argumentele apelantei bazate pe

răspunsurile parvenite de la autoritățile de stat, or, prin acestea nu se demonstrează

efectuarea unor acțiuni ilegale din partea vecinilor apelantei, Natalia Călăraș și

Gheorghe Gorea, acestea urmând a fi stabilite în cadrul unui proces civil și în urma

petrecerii expertizei de către un organ competent.

Totodată, instanța de apel nu a reținut și argumentele Verei Luca referitor la

raportul de expertiză nr. 6325-07-12/T cu privire la stabilirea stării tehnice a

construcțiilor garajului, anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, XXXX,

efectuată de expertul Mihail Bîrcă, din cadrul Serviciului de Stat pentru verificarea

și expertizarea proiectelor și construcțiilor, or, în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare, este stabilită procedura efectuării expertizei judiciare pentru

elucidarea unor aspecte apărute în proces, care cer cunoștințe speciale.

În acest context a fost evidențiat că raportul de expertiză nr. 6325-07-12/T, nu

conține date referitor la implicarea ambelor părți interesate în procesul expertizării

construcțiilor, ba mai mult, acesta elucidează doar starea tehnică a garajului și

anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, specificând totodată că acestea

sunt permeabile la apă (ușor supuse umezelii) fără însă a inspecta cea de a doua

construcție din str. XXXX, din care se presupune că apar scurgeri și în urma cărora

ar avea de suferit construcțiile din str. XXXX.

În asemenea circumstanțe, Colegiul a conchis că nu s-a constatat că haznaua

nr. XXXX din curtea imobilului nr. XXXX ce aparține pârâtei/intimatei Natalia

Calaraș, ar avea careva fisuri sau alte defecte ale pereților, or, cu toate că din

raportul de expertiză la care se referă apelanta, se demonstrează că beciul și garajul

apelantei sunt inundate periodic, acest fapt nu poate fi pus pe seama intimaților din

motiv că în raportul de expertiză prezentat la înaintarea acțiunii nici nu a fost

inspectată haznaua din str. XXXX, iar prin raportul de expertiză efectuat în cadrul

procesului civil, nu au fost constatate careva circumstanțe care ar demonstra starea

avariată a construcției în cauză ce aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea.

4

Prin decizia suplimentară din 4 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă cererea Nataliei Călăraș și a lui Gheorghe Gorea, reprezentați de avocatul

Vladislav Pantaz și a fost emisă o decizie suplimentară la decizia din 19 decembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost încasate de la Vera Luca în

beneficiul Nataliei Călăraș cheltuielile de asistență juridică pentru examinarea

cauzei în ordine de apel în sumă de 2 500 de lei și în beneficiul lui Gheorghe Gorea

a cheltuielilor de asistență juridică pentru examinarea cauzei în ordine de apel în

sumă de 2 500 de lei. (f.d. 97-100, vol.II)

La 29 martie 2018 Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și urmează a fi casată, reiterând motivele din cererea de apel și totodată indicând

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition și-a întemeiat prezenta

cerere de recurs în baza art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) CPC, 315 alin. (1), (3),

377, 379 alin. (1) Cod civil, art. 118 alin. (1), precum și art. 130 alin. (1), (2), (3),

(4) CPC.

Recurenta a relatat că din probele anexate la materialele cauzei, rezultă că

anume construcțiile haznalei, care aparține Nataliei Călăraș și lui Gheorghe Gorea

sunt permeabile la apă, și anume, construcțiile acestei haznale și nu beciul sau

garajul, care-i aparține și care au fost inundate periodic de haznaua intimaților, sunt

permeabile la apă, după cum în mod eronat și părtinitor menționează instanța de

apel în decizia contestată.

Recurenta a menționat că instanțele de judecată, au dat o apreciere eronată

Raportului de expertiză nr. 6325-07-12/T cu privire la stabilirea stării tehnice a

construcțiilor garajului, anexei cu subsol la casa de locuit din str. XXXX, XXXX,

efectuată de expertul Mihail Bîrcă, din cadrul Serviciului de Stat pentru verificarea

și expertizarea proiectelor și construcțiilor, aceasta deoarece s-a constatat faptul că

haznaua care este amplasată în curtea casei, este construită din beton armat

monolit, iar fisuri sau alte defecte ale pereților nu au fost depistate. La fel, și

celălalt Raport de expertiză judiciară elaborat de CNEJ, pe care s-au bazat

instanțele de judecată, nu s-a referit asupra stării tehnice a haznalei ce aparține ei,

dar s-a indicat că, pe pereți au fost depistate urme specifice de la stratul de apă,

care apărea în timpul inundării, iar a intimaților a fost uscată.

A evidențiat că s-au constatat urme ale inundării care au fost depistate și în

garaj, iar construcțiile haznalei nr.2, adică care aparține intimaților, sunt

permeabile la apă, pe când instanța de apel inadmisibil a indicat în decizia

contestată că permeabile la apă sunt beciul și garajul, care îi aparține.

Mai mult, a invocat că raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepțional

de probațiune și se supune aprecierii în ansamblul cu celelalte probe, iar din

conținutul raportului de expertiză nu rezultă că la efectuarea expertizei au fost

utilizate careva aparate electronice, sau alte aparate la examinarea haznalei ce

aparține intimaților și pentru vizualizarea acesteia.

Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie Vition a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

5

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 decembrie 2017,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 29 martie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Vera Luca, reprezentată de

avocatul Dionisie Vition în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată

de avocatul Dionisie Vition, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

6

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată de

avocatul Dionisie Vition.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vera Luca, reprezentată de avocatul Dionisie

Vition, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

7