3rh-47/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh–47/18 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător D. Șușchevici Instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruța Instanța de recurs: S. Filincova, D. Mardari, G. Stratulat Î N C H E I E R E 04 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire a lui Valerii Raicovici, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Valerii Raicovici către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă și stabilirea unui cuantum al pensiei pentru limita de vârstă, împotriva încheierii din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul lui Valerii Raicovici declarat împotriva deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Valerii Raicovici și menținută hotărârea din 27 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 mai 2015, Valerii Raicovici a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă și stabilirea unui cuantum al pensiei pentru limită de vârstă. În motivarea acțiunii a indicat că, la 03 februarie 2015, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, mun.

Chișinău, o cerere privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă în condițiile Legii nr.l56-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, unde la cerere a anexat în original și în copie toate actele necesare pentru stabilirea pensiei, inclusiv acte care demonstrau faptul că reclamantul este o persoană strămutată de pe teritoriul unui stat (Ucraina), cu care Republica Moldova are încheiat acord în domeniul asigurării cu pensii (Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii, semnat la 29.08.1995, în vigoare din 19.11.1996).

După strămutare, a realizat stagiul minim de cotizare necesar pentru calcularea venitului în scopul stabilirii pensiei, iar datorită faptului că cererea a fost examinată în timp exagerat, reclamantul a primit la 16 martie 2015, de la Oficiul poștal de la locul de domiciliu, o înștiințare precum că are de primit pensie, astfel, la momentul primirii pensiei reclamantul a cunoscut pentru prima dată mărimea stabilită în sumă de 3107,96 de lei. Ulterior, la 17 martie 2015, s-a adresat către CTAS cu o cerere de a-i elibera calculul cuantumului pensiei stabilite, cerând totodată comentariul necesar la cifrele luate în calcul, astfel, la 27 martie 2015, a primit răspunsul referitor la calcul de la CTAS cu nr. 2072 din 23 martie 2015, din care a înțeles că CTAS a considerat că Raicovici Valerii nu cade sub incidența prevederilor art.8 alin.(6) din Legea nr. 156-XIV.

În opinia reclamantului, CTAS de la sine a micșorat stagiul de cotizare total realizat în întreaga sa activitate de la 40,2 ani la 37,3 ani, micșorând la stagiul de cotizare realizat după intrarea în vigoare a Legii privind pensiile de la 13,1 ani la 10,2 ani, la fel, a micșorat venitul reclamantului mediu lunar asigurat, stabilindu-l în mărime de 9458,68 lei, pe când venitul lui Raicovici Valerii, mediu lunar pentru perioada ianuarie 2006 - decembrie 2014 este confirmat documentar în mărime de 12 100,16 lei. La 30 martie 2015, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) o contestație la calcularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă, stabilită de CTAS prin scrisoarea acesteia din urmă cu nr.2072 din 23 martie 2015, unde, la 04 mai 2015, a primit personal din cancelaria CNAS răspunsul nr. R-639/15 din 30 aprilie 2015, prin care CNAS a rezumat că calcularea pensiei contestate efectuate de către CTAS a fost una conform legislației în vigoare.

Astfel, reclamantul Valerii Raicovici, a solicitat anularea calculului cuantumului pensiei pentru limita de vârstă formulat prin scrisoarea Casei Națională de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr.2072 din 23.03.2015, cât și stabilirea unui cuantum al pensiei pentru limita de vârstă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare la data stabilirii pensiei, ținând cont de indexarea acesteia. Prin hotărârea din 27 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a respins acțiunea înaintată de către Valerii Raicovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea calculului cuantumului pensiei pentru limită de vârstă și stabilirea unui cuantum al pensiei pentru limită de vârstă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Valerii Raicovici și menținută hotărârea din 27 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. La 07 aprilie 2016, Valerii Raicovici, prin intermediul avocatului Constantin Lazari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Valerii Raicovici. În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia instanței de apel este una ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă prin neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată, cu interpretarea eronată a legii, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin încheierea din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat ca inadmisibil recursul lui Valerii Raicovici declarat împotriva deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău. La 26.04.2018, Valerii Raicovci, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, a depus cerere de revizuire a încheierii din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 08 iunie 2016, a deciziei din 18 februarie 2016 și a hotărârii din 27 octombrie 2015, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că începând cu 21.04.2018, a aflat pentru prima dată despre ilegalitatea afirmațiilor intimatului CNAS, precum că acesta din urmă nu poseda informația privind salariul de care beneficiază reclamantul și din care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, referitor la perioadele de activitate a revizuentului la SRL „Hellis-NPT” și SRL „Energogazpurificare”. Fiind dus în eroare de către CNAS, dânsul nu a avut altă posibilitate pentru a afla despre acest fapt esențial al pricinii. Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.453 alin.( l) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Verificând prin prisma prevederilor legale, Colegiul constată că argumentele indicate în cererea de revizuire de către revizuentul Valerii Raicovici, nu constituie temei de revizuire a actului judecătoresc de dispoziție invocat, deoarece nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit căruia, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, nu poate fi catalogate ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, circumstanțele invocate de revizuent ca temei de revizuire, deoarece aceste circumstanțe nu se încadrează în rigorile normei enunțate. Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, ultimul urmează să dovedească existența acestor circumstanțe, precum și faptul că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Totodată, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Pe când, în speță, Colegiul constată că circumstanțele invocate ca temei de revizuire nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată. În așa mod, această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Respectiv, temeiul prevăzut de lit. b) a art. 449 CPC este invocat de către revizuentul Valerii Raicovici nu în sensul în care îl impun prevederile dispoziției date. În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d is pun e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valerii Raicovici împotriva încheierii din 08 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Valerii Raicovici împotriva deciziei din 18 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Raicovici Valerii și menținută hotărârea din 27 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Valerii Raicovici către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă și stabilirea unui cuantum al pensiei pentru limita de vârstă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari Galina Stratulat