2ra-1257/18 — incasarea sumei si dobanzilor de intarziere

Dosarul nr. 2ra-1257/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Dașchevici, S.Gîrbu, L.Bulgac)

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Larisa Malic,

reprezentat de avocatul Grigore Botnaru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania

Internațională de Asigurări ,,ASITO” Societate pe Acțiuni împotriva Larisei Malic

cu privire la încasarea sumei, dobânzilor de întârziere și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Larisa Malic și s-a menținut hotărârea din 29

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 mai 2016 CIA ,,ASITO” SA, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Larisei Malic cu privire la încasarea sumei, dobânzilor de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 octombrie 2014, apartamentul nr.

XXXX din str. XXXX, care aparține lui Vladimir Bogaciov, a fost inundat din

apartamentul nr. XXXX, posesor al cărui la momentul inundării a fost Larisa

Malic.

Reclamanta a susținut că potrivit actului de examinare a elementelor

constructive în apartamentul nr. XXXX, din str. XXXX, întocmit de ÎMGFL nr. 17

la 10 noiembrie 2014, s-a constatat că inundarea a avut lot din apartamentul nr.

XXXX ce aparține pârâtei.

CIA ,,ASITO” SA a menționat că potrivit devizului local de reparație,

valoarea prejudiciului cauzat apartamentului păgubitului, a fost estimată la suma de

1 107,98 de lei.

Având în vedere faptul că la 20 februarie 2014 Bogaciov Vladimir a încheiat

cu CIA „ASITO” SA un contract mixt de asigurare a casei, conținutului și de

accidente, valabil de la 21 februarie 2014 până la 20 februarie 2015, CIA „ASITO”

SA la rândul ei, a achitat despăgubirea de asigurare persoanei păgubite în sumă

totală de 1 108 lei.

1

CIA ,,ASITO” SA a remarcat că la 8 octombrie 2015 în adresa pârâtei a

expediat pretenția privind achitarea benevolă a prejudiciului material cauzat,

pretenție recepționată la 17 octombrie 2015, fiindu-i acordat în acest sens, un

termen de 10 zile, însă pârâta nu s-a conformat cerințelor și până în prezent datoria

nu a fost achitată.

Ținând cont de faptul că cererea prealabilă inițială a fost recepționată de

pârâtă la 17 octombrie 2015, dobânda de întârziere urmează a fi calculată începând

cu 27 octombrie 2015, care până la 21 martie 2016, conform calculului anexă,

constituie suma de 108,19 lei, ce urmează a fi recalculată pe durata examinării

cauzei.

CIA „ASITO” SA a solicitat încasarea de la Larisa Malic a despăgubirii de

asigurare în sumă totală de 1 108 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 108, 19

lei, inclusiv taxa de stat în mărime de 270 de lei și cheltuielile de asistență juridică.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de CIA ,,ASITO” SA a fost admisă. S-a încasat de la Larisa Malic

în beneficiul CIA ,ASITO” SA despăgubirea de asigurare în sumă de 1 108 lei,

dobânda de întârziere 108,19 lei și cheltuielile pentru achitarea taxei de stat în

mărime de 270 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 de lei, iar în

total suma de 1 986,19 lei.

La 26 decembrie 2017 Larisa Malic, reprezentată de avocatul Grigore Botnaru

a declarat apel împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Larisa Malic și a fost menținută hotărârea din 29 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că apelanta Larisa Malic nu a

invocat încălcări referitor la fondul cauzei, dar a solicitat restituirea cauzei la

rejudecare pe motivul nerespectării procedurii de citare a părților în prima instanță.

Astfel, Colegiul a considerat nefondate argumentele apelantei precum că

dânsa nu a fost legal citată despre data, locul și ora examinării cauzei în prima

instanță, aceasta deoarece informația care se regăsește în materialele dosarului

denotă contrariul.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că Larisa Malic a fost asistată,

reprezentată de avocatul Grigore Botnaru (f.d. 32), care la rândul său a solicitat

prin cererea din 20 februarie 2017 amânarea ședinței de judecată din 21 februarie

2017 (f.d. 33) și prin recipisa semnată de Larisa Malic, aceasta a fost înștiințată

despre ședința de judecată din 6 iunie 2017.

La fel, a stabilit și faptul că prin cererea adresată primei instanțe la 30 mai

2017 (f.d.38 verso), avocatul Larisei Melnic a solicitat amânarea ședinței din 6

iunie 2017, iar prin cererile din 6 iunie 2017 (f.d.40-47), a solicitat citarea și

audierea martorilor. Astfel, la ședința de judecată din 6 iunie 2017 a participat

Larisa Malic, precum și avocatul acesteia, Grigore Botnaru (f.d.48), ședința fiind

amânată pentru 27 septembrie 2017, din cauza lipsei interpretului, ambii fiind

înștiințați contra semnătură despre următoarea ședință (f.d.49). Respectiv, ședința

din 27 septembrie 2017 a fost amânată pentru 29 noiembrie 2017, din motivul

aflării judecătorului în concediu anual (f.d.51). În rezultat, la ședința de judecată

din 29 noiembrie 2017, Larisa Malic și avocatul acesteia, Grigore Botnaru nu s-au

2

prezentat, nu au anunțat motivele neprezentării, motiv din care instanța a dispus

examinarea cauzei în lipsa acestora.

În asemenea circumstanțe, Colegiul a conchis că Larisa Malic și avocatul

acesteia, Grigore Botnaru au fost înștiințați legal despre locul, data și ora

examinării cauzei, inclusiv și despre ședința din 29 noiembrie 2017, la care a fost

examinată cauza și adoptată hotărârea, or, la ședințele anterioare aceștia au fost

înștiințați contra semnătură despre ședințele ulterioare, iar, în conformitate cu

art.101 alin.(3) și art. 102 alin.(4ˡ) Cod de procedură civilă, în cazul amânării

judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți la

ședință. Participanții la proces care au fost citați și nu au participat la ședința de

judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării

ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a

cunoaște data judecării cauzei. Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată

nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată

ulterioară.

Pe cale de consecință, instanța de apel nu a găsit temeiuri de casare a hotărârii

și remiterii cauzei la rejudecare, deoarece nu au fost stabilite vicii de citare legală a

participanților la proces, iar cât privește fondul cauzei, Colegiul a considerat legală

și întemeiată hotărârea primei instanțe, deoarece din probele acumulate se

desprinde concluzia clară că prejudiciul pretins de reclamant a fost cauzat

persoanei păgubite ca urmare a scurgerii apei din locuința pârâtei. CIA ,,ASITO”

SA a achitat persoanei păgubite despăgubirea de asigurare și este îndreptățită să

ceară, în ordine de regres, de la persoana vinovată compensarea sumei achitate.

La 7 mai 2018 Larisa Malic, reprezentată de avocatul Grigore Botnaru a

declarat recurs împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și urmează a fi casată, reiterând motivele din cererea de apel.

Larisa Malic, reprezentată de avocatul Grigore Botnaru a indicat că

argumentele instanței de apel expuse în decizie contravin materialelor cauzei și nu

au suport juridic.

Recurenta a relatat că ședința din 27 septembrie 2017 la ora 14:00 nu a avut

loc, fiind amânată pentru o altă dată, fără a fi deschisă ședința de judecată, pe

motiv că judecătorul raportor se afla în concediul anual de odihnă, instanța de

judecată urma să citeze în mod legal participanții la proces despre ziua, ora numirii

spre examinare a cauzei, în sensul respectării art. 102 alin. (3), 105 alin. (5) Cod de

procedură civilă.

Suplimentar recurenta a menționat că instanța de judecată a dispus

examinarea cauzei civile în lipsa pârâtei și reprezentantului acesteia, care de fapt

nu au fost înștiințați legal despre locul, data și ora ședinței d ejudecată, deși

instanța a fost obligată să citeze părțile, având în vedere că ședința din 27

septembrie 2017 a fost amânată, fără a numi data ședinței.

Reieșind din ultima informație plasată pe site-ul Judecătoriei Chișinău, la

compartimentul ședințelor de judecată, ultima adaptare a ședinței a fost reflectată

la 5 iulie 2017 de examinare a cauzei pentru 21 februarie 2017 ora 14:00, iar alte

informații despre numirea cauzei pentru 27 septembrie 2017 ora 14:00 lipsesc.

3

Larisa Malic, reprezentată de avocatul Grigore Botnaru solicită admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În conformitate cu art. 434 Cod procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 martie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 7 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Larisa Malic, reprezentată

de avocatul Botnaru Grigore în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Larisa Malic,

reprezentată de avocatul Botnaru Grigore, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

4

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Larisa Malic, reprezentată de

avocatul Grigore Botnaru.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Larisa Malic, reprezentată de avocatul Grigore

Botnaru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5