2r-468/18 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2r–468/18

Instanța de fond: A. Catană

Instanța de apel: M. Guzun, S. Gîrbu, V. Buhnaci

D E C I Z I E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

Examinând recursul declarat de către Pasecinic Liudmila,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Pasecinic Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient

accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea sporului la salariu

pentru lucrul cu documentele secrete, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Pasecinic Liudmila, împotriva hotărârii din

29 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 31 octombrie 2014, Liudmila Pasecinic s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele secrete, a

compensației pentru venitul ratat și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

s-a admis parțial acțiunea depusă de Liudmila Pasecinic și s-a încasat de la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul Liudmilei

Pasecinic, suma de 900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucrul cu documentele

secrete în mărime de 10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 -

ianuarie 2013; s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova în beneficiul Liudmilei Pasecinic cheltuielile de judecata în sumă de 252

lei. În rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a casat hotărârea din 29

septembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în fond în aceiași instanță în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru), a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila

1

Pasecinic împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la încasarea sporului

la salariu pentru lucrul cu documentele secrete, a compensației pentru venitul ratat

și a cheltuielilor de judecată.

La 01 decembrie 2017, Liudmila Pasecinic a depus apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii

Prin încheierea din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Pasecinic Liudmila, împotriva hotărârii din 29

septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) ca fiind depusă cu

omiterea termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 19 aprilie 2018 (prin oficiul poștal), Pasecinic Liudmila a declarat recurs

împotriva încheierii din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii recurate și restituirea cauzei în instanța de apel pentru

examinarea fondului apelului.

În susținerea recursului declarat a menționat că, a aflat despre existența

hotărârii instanței de fond abia la 28 octombrie 2017, dată la care a recepționat

scrisoarea recomandată, iar depunând cererea de apel la 27 noiembrie 2017 (prin

oficiul poștal) a acționat cu respectarea termenului de 30 de zile.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și

fără participarea părților.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06

martie 2018, expediată participanților la proces abia la 22 martie 2018 și

recepționat de recurentă la 10 aprilie 2018, iar recursul a fost declarat la 19 aprilie

2018, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Pasecinic Liudmila urmează a fi respins, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii

2

termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1), (3) al Codului de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru), prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de

Pasecinic Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient

accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea sporului la salariu

pentru lucrul cu documentele secrete, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de

judecată, a fost pronunțat la 29 septembrie 2017.

La fel, este cert și faptul că, reclamanta Pasecinic Liudmila la ședința de

judecată în prima instanță din 29 septembrie 2017, nu a fost prezentă deși a fost

legal citată, solicitând examinarea cauzei în lipsa ei, fapt confirmat prin înscrisurile

anexate la materialele cauzei (vol. I, f.d. 189).

Recurenta Pasecinic Liudmila, a recepționat dispozitivul hotărârii la 28

octombrie 2017, a depus cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe, la 27

noiembrie 2017, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) al

Codului de procedură civilă. Or, din interpretarea corectă a prevederilor normei

legale citate, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Deși, recurenta Pasecinic Liudmila a recepționat cu întârziere dispozitivul

hotărârii, motiv pentru care consideră că apelul a fost depus în termen și nu este

necesară repunerea în acest termen, instanța de recurs apreciază acest argument ca

unul neîntemeiat, or după cum s-a menționat supra termenul de declarare a apelului

curge nu din data comunicării hotărârii ci din momentul pronunțării dispozitivului.

Așadar, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege pentru

exercitarea căii de atac (apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării

dispozitivului hotărârii, iar în cazul în care participantul la proces, la caz Pasecinic

Liudmila, a omis acest termen, urma să invoce motivele omiterii (recepționarea cu

întîrziere etc.) într-o eventuală cerere de repunere în termen.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una

întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și

probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale

și lipsite de relevanță.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 56

alin. (3) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În situația de fapt, contrară cadrului legal relatat, în corespundere cu

prevederile art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recurenta Pasecinic

Liudmila, va suporta consecințele nefavorabile, adică, sancțiunile procedurale

stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat

3

în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui

act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz, soluția instanței de

apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.

6 CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Popov 2 vs. Moldova, hotărâre din

06 decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre din 14 noiembrie 2006),

Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor de repunere în termenul de

prescripție constituie o violare a art. 6 § 1.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza

SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Concluzionând cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs

împotriva încheierii din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi

respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Pasecinic Liudmila.

Se menține încheierea din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Pasecinic

Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu

Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea sporului la salariu pentru

lucrul cu documentele secrete, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Victor Burduh

4