2ra-2344/16 — incasarea sporului la salariul
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sporului la salariul
- Temei legal
- stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat
2ra-2344/16 — incasarea sporului la salariul (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 2ra-2344/16
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. Sv. Vîșcu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița)
DECIZIE
02 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței Tatiana Vieru
Judecători: Valentina Clevadî
Tamara Chișca-Doneva
Mariana Pitic
Oleg Sternioală
examinând recursul declarat de Pasecinic Liudmila împotriva deciziei din 15
iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
Liudmila Pasecinic împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
cu privire la încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele secrete, a
compensației pentru venitul ratat și a cheltuielilor de judecată,
c o n s t a t ă :
La data de 31 octombrie 2014, Liudmila Pasecinic s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova solicitând încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele
secrete în mărime de 10% din salariul de funcție pentru perioada octombrie 2012 -
ianuarie 2013 în sumă de 900 lei, a compensației pentru venitul ratat în legătură cu
devalorizarea leului în mărime de 1635,30 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime
de 252 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a activat în funcția șef al
cancelariei Comisariatului de Poliție mun. Bălți în baza ordinului nr. 3 din 28
ianuarie 1998. În cadrul exercitării obligațiilor de serviciu, a avut acces la diverse
acte, conținutul cărora se atribuie la secret de stat, deoarece le primea, le înregistra,
le păstra, le elibera și le multiplica.
Susține că, în contextul prevederilor pct.pct. 6, 61 ale Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova nr. 836 din 01 august 2006 și ordinului nr. 77 ef din 08 februarie
2013 al Comisariatului de Poliție mun. Bălți, beneficiază de dreptul de a primi sporul
la salariu pentru acces permanent la secretul de stat în mărime de 10%.
Menționează că, nu i-а fost achitat adaosul la salariu pentru perioada octombrie
2012 - ianuarie 2013 din motive necunoscute, motiv pentru care s-a adresat
Comisariatului de Poliție mun. Bălți și organelor competente din cadrul Ministerului
1
Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Guvernului Republicii Moldova. Însă,
nu au fost întreprinse careva măsuri pentru achitarea adaosului la salariu.
Declară că, din certificatul Direcției municipale statistică nr. 01-16/177 din 30
iunie 2012 rezultă că devalorizarea leului, pentru perioada în care nu a fost achitat
adaosul la salariu, a constituit 7,9%, prin ce i-а fost cauzat un prejudiciu material în
mărime de 1635,30 lei.
Prin hotărârea din 29 septembrie 2015 a judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a
admis parțial acțiunea depusă de Liudmila Pasecinic și s-a încasat de la Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul Liudmilei Pasecinic , suma
de 900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucrul cu documentele secrete în mărime
de 10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 - ianuarie 2013; s-a
încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul
Liudmilei Pasecinic cheltuieli de judecata în sumă de 252 lei; în rest pretențiile au
fost respinse.
Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a casat hotărârea din 29
septembrie 2015 a judecătoriei Centru mun. Chișinău în partea încasării de la
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul Liudmilei
Pasecinic a sumei de 900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucru cu documentele
secrete în mărime de 10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 -
ianuarie 2013 și a cheltuielilor de judecata în sumă de 252 lei, cu emiterea în această
parte a unei noi hotărâri prin care au fost respinse pretențiile înaintate de Pasecinic
Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire
la încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele secrete și încasarea
cheltuielilor de judecată. În rest hotărârea instanței de fond a fost menținută.
La data de 09 august 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.137),
Liudmila Pasecinic a declarat recurs împotriva deciziei din 15 iunie 2016 a Curții de
Apel Chișinău, casarea acesteia, cu admiterea acțiunii înaintate privind încasarea de
la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiu său a sumei de
900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucru cu documentele secrete în mărime de
10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 - ianuarie 2013 și a
cheltuielilor de judecata în sumă de 252 lei.
În motivarea recursului s-a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece din explicațiile reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, ce au servit ca temei pentru casarea hotărârii instanței de fond,
rezultă că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu este pârâtul
corespunzător în cazul dat, deoarece Comisariatul de Poliție mun. Bălți ar fi o
entitate juridică independentă, care urmează să fie pârât în acțiunea dată. Întru
confirmarea poziției sale pârâtul indică la înregistrarea separată a persoanei juridice,
existența ștampilei și elementele de identificare necesare activității sale.
Susține că, instanța de apel pe lângă argumentele intimatului, a invocat și
înființarea Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Bălți, însă,
care activează începând cu 05 martie 2013 și nu existau la momentul formării
datoriei pârâtului față de ea.
Declară că, art. 1 al Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18 decembrie 1990
(în vigoare până la 05 martie 2013) prevede că poliția Republicii Moldova este un
organ armat de drept al autorităților publice, aflat în componența Ministerului
2
Afacerilor Interne, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața,
sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate
criminale și de alte atacuri nelegitime.
Conform art. 8 alin.(3) lit. o), p) al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova
nr. 778 din 27 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii și efectivului-
limită ale aparatului central al acestuia, Ministerul în vederea realizării funcțiilor de
administrare și management public monitorizează și planifică asigurarea materială
și financiară, duce evidența și controlul mijloacelor financiare necesare autorităților
administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului în conformitate cu normele
stabilite prin hotărîri de Guvern și acte normative departamentale; coordonează și
realizează managementul logistic și de asigurare tehnico-materială.
Indică că, în componența Ministerului Afacerilor Interne intră și Direcția
generală economie și finanțe, iar unele din atribuțiile acesteia sunt și monitorizarea
și planificarea asigurării financiare, ducerea evidenței și controlului mijloacelor
financiare necesare autorităților administrative și instituțiilor din subordinea
Ministerului în conformitate cu normele stabilite prin hotărâri de Guvern și acte
normative departamentale și elaborarea ordinelor de salarizare, regulamente și alte
instrucțiuni cu privire la plățile cu caracter stimulatoriu și acordarea ajutorului
material angajaților aparatului central în vederea asigurării aplicării corecte a
condițiilor de remunerare a angajaților Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova și în instituțiile subordonate în conformitate cu legislația în vigoare,
asigură respectarea lor.
Remarcă că, Inspectoratul General al Poliției activează începând cu 03 mai
2013, odată cu publicarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 283 din 24
aprilie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,
adică ulterior pretențiilor sale de neachitare pentru perioada octombrie 2012-ianuarie
2013, deoarece Inspectoratul General al Poliției nu este succesor al Comisariatului
General al Poliției și nu pot fi responsabili de plata sporului pentru perioada
octombrie 2012-ianuarie 2013, fapt specific și în cazul Inspectoratului de Poliție
Bălți.
Afirmă că, atât Comisariatul de Poliție Bălți în perioada de referință, cât și
Inspectoratul de Poliție Bălți și Inspectoratul General al Poliției în prezent nu au
sursă proprie de finanțare, sunt finanțate de la bugetul de stat. Însă, instanța de
judecată, cu referire la argumentele intimatului, invocă că persoanele juridice
indicate ar avea contul său, fără a indica intenționat ce fel de cont, deoarece vede
diferența. Contul deținut este trezorerial, dar nu de decontare.
Iar, conform art. 6 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 283 din 24
aprilie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,
finanțarea și asigurarea tehnico-materială a activității Inspectoratului General se
efectuează din contul mijloacelor prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul
corespunzător și din alte surse neinterzise de lege.
Specifică că, în răspunsurile Comisariatului de Poliție mun. Bălți,
Inspectoratului de Poliție Bălți, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
3
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, la adresările sale, s-a invocat lipsa
ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La adresare,
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis ordinul și s-au reluat
achitările, iar din februarie 2013 până în prezent nu are careva pretenții.
Consideră că, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a
recunoscut astfel greșeala acțiunilor sale, care a înlăturat-o prin emiterea ordinului
respectiv. Astfel, în opinia sa, referirea reprezentantului Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova precum că nu este pârât în cauza dată, este
neîntemeiată, neconfirmată și contravine ordinului respectiv al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova-temei pentru achitarea adaosului stabilit.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se
depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 15 iunie 2016, iar Liudmila
Pasecinic a declarat recurs la data de 09 august 2016, conform sigiliului oficiului
poștal (f.d.137), ceea ce denotă că recursul este în termen
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 19 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond
de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul
declarat de Liudmila Pasecinic și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea
pricinii la rejudecare, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate
cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel
de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor
4
reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de
judecată.
În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se
indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde
concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau
parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al
hotărârii.
În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de
apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,
instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea
primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru
soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în
instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului
nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai
în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de
motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să
verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că decizia instanței de apel din 15 iunie 2016 a fost adoptată
contrar circumstanțelor pricinii în raport cu normele de drept aplicabile speței, prin
ce se impune casarea acesteia, cu remiterea pricinii la rejudecare în următoarele
circumstanțe.
Din materialele pricinii și anume din carnetul de muncă pe numele
reclamantei Liudmila Pasecinic rezultă că prin ordinul nr. 3 ef din 28 ianuarie 1998,
a fost angajată în funcția de șef al cancelariei a Comisariatului de Poliție mun. Bălți,
iar prin ordinul nr. 45 ef din 30 iunie 1999 a fost angajată în funcția de șef al
cancelariei a Comisariatului de Poliție mun. Bălți al Inspectoratului de Poliție
Județene Bălți, în legătură cu schimbările survenite în state (f.d.8, 10).
Datele incluse în carnetul de muncă denotă că prin ordinul nr. 88 ef din 06
august 2003, Liudmila Pasecinic, în legătură cu schimbările survenite în state, a fost
numită în funcția de șef al cancelariei a Comisariatului de Poliție mun. Bălți (f.d.10).
Prin ordinul nr. 100 ef din 22 august 2003 al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova, Liudmila Pasecinic a fost numită în funcția de șef al cancelariei
a Comisariatului de Poliție mun. Bălți (f.d.10).
Prin ordinul nr. 17 ef din 05 martie 2010 al Direcției Generale Resurse Umane
a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Liudmila Pasecinic a fost
5
numită în funcția de șef al cancelariei a Comisariatului de Poliție mun. Bălți (f.d.11).
Prin ordinul nr. 1 ef din 06 ianuarie 2012, Liudmila Pasecinic a fost numită în
funcția de șef al cancelariei a Comisariatului de Poliție mun. Bălți (f.d.11).
Prin ordinul nr. 9 ef din 06 martie 2013 al Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Liudmila Pasecinic, în
legătură cu schimbările survenite în statele de organizare, a fost numită prin transfer
în funcția de șef al Secretariatului al Inspectoratului de Poliție Bălți al Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (f.d.11).
Colegiul reiterează că datele privind ordinile emise în privința Liudmilei
Pasecinic rezultă din înscrierile efectuate în carnetul de muncă pe numele
reclamantei (f.d.8-11).
La data de 18 octombrie 2012 a fost emis ordinul nr.347 de către Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Moldova „Cu privire la salarizarea personalului care
efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea Ministerului Afacerilor Interne
și subdiviziunilor acestuia”, prin care s-a stabilit începând cu 01 septembrie 2012
salariile de funcție pentru personalul care efectuează deservirea tehnică și asigură
funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și subdiviziunilor acestuia. Iar conform
pct. 4 al acestui ordin s-a dispus că „sporurile sau suplimentele ce țin de specificul
de activitate (….alte suplimente cu caracter stimulator și de compensare prevăzute
de legislație) se stabilesc în modul și în condițiile prevăzute în art. 30 al Legii nr.
355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul
bugetar (f.d.14).
Ulterior, conform ordinului nr. 77 ef din 08 februarie 2013 al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pct. 6.3, s-a decis că în conformitate cu
pct. 6, pct. 61 ale Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.863 din 01 august
2006 „Cu privire la stabilirea pentru funcționarii publici a sporurilor la salariile de
funcție pentru acces permanent la secretul de stat”, a stabili adaos la salariu de
funcție în mărime de 10% pentru primirea, înregistrarea, păstrarea, eliberarea și
multiplicarea documentelor secrete Liudmilei Pasecinic (f.d.15).
Conform art. 29 alin. (11) al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul
bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, pentru păstrarea secretului de stat în legătură
cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercițiul funcțiunii,
personalul unităților bugetare (angajații civili) beneficiază lunar de un spor în
cuantum de până la 10% din salariul de bază. Categoriile de personal care
beneficiază de acest spor și mărimea concretă în procente a acestuia se stabilesc de
Guvern.
Conform art. 31 al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar
nr. 355 din 23 decembrie 2005, alte sporuri și suplimente cu caracter stimulator și
de compensare ce țin de condițiile specifice de muncă din diferite ramuri sau
domenii de activitate din sectorul bugetar se stabilesc în modul și în mărimile
prevăzute de legislația în vigoare și în conformitate cu condițiile de salarizare
stabilite de Guvern pentru ramurile respective.
Conform pct. 1 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.863 din 01
august 2006 cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcție pentru acces
permanent la secretul de stat, pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele,
informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercițiul funcțiunii, personalul
6
unităților cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de
organizare juridică, beneficiază de un spor în mărime de pînă la 10% din salariul de
bază, iar personalul unităților bugetare (angajații civili), inclusiv personalul din
cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, beneficiază lunar de un spor
în cuantum de pînă la 10% din salariul de funcție.
În consecință, la data de 31 octombrie 2014, Liudmila Pasecinic s-a adresat cu
cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova prin care a solicitat încasarea sporului la salariu pentru lucrul
cu documentele secrete în mărime de 10% din salariul de funcție pentru perioada
octombrie 2012 - ianuarie 2013 în sumă de 900 lei, a compensației pentru venitul
ratat în legătură cu devalorizarea leului în mărime de 1635,30 lei și a cheltuielilor de
judecată în mărime de 252 lei (f.d.2-3).
Ca temei de adresare cu prezenta acțiune, reclamanta a invocat că în perioada
01 octombrie 2012-31 ianuarie 2013 nu i-a fost achitat adaosul la salariu de 10 %
stabilit în baza pct. 6, pct. 61 ale Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.863
din 01 august 2006 „Cu privire la stabilirea pentru funcționarii publici a sporurilor
la salariile de funcție pentru acces permanent la secretul de stat”, în condițiile când
anterior i se achita.
Prin hotărârea din 29 septembrie 2015 a judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a
admis parțial acțiunea depusă de Liudmila Pasecinic și s-a încasat de la Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul Liudmilei Pasecinic , suma
de 900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucru cu documentele secrete în mărime
de 10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 - ianuarie 2013; s-a
încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul
Liudmilei Pasecinic cheltuieli de judecata în sumă de 252 lei; în rest pretențiile au
fost respinse (f.d.85, 88-90)
Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a casat hotărârea din 29
septembrie 2015 a judecătoriei Centru mun. Chișinău în partea încasării de la
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul Liudmilei
Pasecinic a sumei de 900 lei, cu titlu de spor la salariul pentru lucru cu documentele
secrete în mărime de 10% din salariu de funcție pentru perioada octombrie 2012 -
ianuarie 2013 și a cheltuielilor de judecata în sumă de 252 lei, cu emiterea în această
parte a unei noi hotărâri prin care au fost respinse pretențiile înaintate de Pasecinic
Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire
la încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele secrete și încasarea
cheltuielilor de judecată. În rest hotărârea instanței de fond a fost menținută (f.d.121-
125).
În contextul dat, Colegiul relevă că instanța de apel pronunțându-se asupra
respingerii pretențiilor Liudmilei Pasecinic privind încasarea sporului la salariu
pentru lucrul cu documentele secrete și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a axat
pe ipoteza că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu ar fi persoană
responsabilă, adică pârâtul corespunzător.
În susținerea ipotezei date, instanța de apel a invocat că în baza pct. 6 al
ordinului nr. 292 din 31 iulie 2003 al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova „Cu privire la Regulamentul-tip al Comisariatului de Poliție”, Comisariatul
7
de Poliție mun. Bălți avea statut de persoană juridică, balanță de sine stătătoare, cont
de decontare și alte conturi deschise în trezoreriile teritoriale și în băncile
comerciale, avea capacitatea să obțină drepturi patrimoniale, să execute obligațiuni,
să fie reclamant și pârât în acțiuni, avea ștampilă și elemente de identificare necesare
activității lui, purta răspundere pentru obligațiunile sale cu bunurile care puteau fi
urmărite.
Concomitent s-a invocat că prin adoptarea Legii cu privire la activitatea
Poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, a fost instituit
Inspectoratul General al Poliției ca unitate centrală de administrare și control al
poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe teritoriul Republicii
Moldova.
În acest sens, Colegiul reține că reclamanta pretinde încasarea adaosului la
salariu în cuantum de 10 % pentru perioada octombrie 2012 - ianuarie 2013, pe când
Legea cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27
decembrie 2012, a intrat în vigoare la data de 05 martie 2013.
Conform art. 12 alin. (4) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutului
polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, structura, efectivul-limită și regulamentul
Inspectoratului General al Poliției se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului
afacerilor interne.
Iar, la data de 24 aprilie 2013 a fost adoptată Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, nr. 283, care a
intrat în vigoare la data de 03 mai 2013.
La acest capitol, Colegiul consideră relevant argumentul recurentei precum că
Inspectoratul General al Poliției și respectiv Inspectoratul de Poliție Bălți nu existau
la momentul formării datoriei față de ea, în condițiile când ea pretinde adaos la
salariu pentru perioada octombrie 2012-ianuarie 2013.
În atare circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel pripit a
concluzionat precum că Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu ar
fi persoana responsabilă la caz.
Concomitent Colegiul remarcă că din textul Legii cu privire la activitatea
Poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare începând
cu 05 martie 2013, nu se disting careva prevederi legale ce ar identifica faptul că
Inspectoratul General al Poliției ar fi succesorul în drepturi și obligații al
Comisariatului de Poliție Bălți.
Mai mult, conform art. 1 al Legii cu privire la poliție nr. 416 din 18 decembrie
1990 (în vigoare în perioada de referință), poliția Republicii Moldova este un organ
armat de drept al autorităților publice, aflat în componența Ministerului Afacerilor
Interne, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și
libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de
alte atacuri nelegitime.
Prin urmare, la rejudecarea pricinii urmează a fi verificate și aceste aspecte, or,
instanța de apel constatând că Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
nu ar fi persoana responsabilă la caz, a rezultat din prevederi legale intrate în vigoare
ulterior formării pretinse datorii în legătură cu neachitarea adaosului la salariul de
funcție de 10%, stabilit în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.863 din
8
01 august 2006 „Cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcție pentru acces
permanent la secretul de stat”.
Conform art.61 al Hotărârii nominalizate, pentru primirea, înregistrarea,
păstrarea, eliberarea și multiplicarea documentelor secrete, angajații civili fără statut
de funcționar public din autoritățile administrației publice, inclusiv din organele
apărării naționale, securității statului și ordinii publice beneficiază de un spor de 10%
din salariul de funcție. Lista angajaților civili care beneficiază de dreptul de a primi
acest spor se aprobă de către conducătorul organului respectiv.
La acest capitol, Colegiul reține că din înscrierile efectuate în carnetul de muncă
pe numele Liudmilei Pasecinic, se distinge că începând cu 22 august 2003, inclusiv
și la data intrării în vigoare al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutului
polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, unitatea în cadrul căreia era angajată
Liudmila Pasecinic este Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (f.d.10-
11), or, poliția intra în componența Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, iar achitarea sporului se aprobă de conducătorul organului.
La caz, Colegiul consideră relevante și argumentele recurentei că achitarea
adaosului la salariu în cuantum de 10% se efectuează în baza ordinului Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, or, începând cu februarie 2013 achitarea
sporului acesta se efectuează conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova nr. 77ef din 08 februarie 2013 (f.d.15).
În consecință, Colegiul conchide că la rejudecarea pricinii urmează a fi
verificate și aceste aspecte prin prisma legislației în vigoare la perioada de referință.
Mai mult, conform prevederilor pct. 8 alin.(3) lit. o) al Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova nr. 778 din 27 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne,
structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, conform cărora sunt
stabilite atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne, în vederea realizării funcțiilor de
administrare și management public, monitorizează și planifică asigurarea materială
și financiară, duce evidența și controlul mijloacelor financiare necesare autorităților
administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului în conformitate cu normele
stabilite prin hotărâri de Guvern și acte normative departamentale.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că stabilirea acestor circumstanțe
în raport cu normele de drept aplicabile speței în perioada de referință în acest sens
este importantă pentru soluționarea pricinii, în condițiile când pretențiile reclamantei
se limitează la perioada octombrie 2012-ianuarie 2013, anterior intrării în vigoare a
Legii cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27
decembrie 2012.
Astfel, instanța de apel era obligată și rezultînd din prevederile art. 373 Cod
de procedură civilă, de a verifica aceste aspecte în raport cu circumstanțele pricinii
și normele de drept aplicabile raportului litigios.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărîri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți
9
întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din
21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,
să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres
la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.
Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la
judecarea pricinii în instanțele ierarhic inferioare nu poate fi corectată de instanța de
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Liudmila
Pasecinic și a casa integral decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul
temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma
argumentelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultînd din prevederile
art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie
certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează
a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii, probele administrate și cercetate și
normele de drept material aplicabile raportului litigios.
În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.
(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Pasecinic Liudmila.
Se casează decizia din 15 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liudmila Pasecinic
împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la
încasarea sporului la salariu pentru lucrul cu documentele secrete, a compensației
pentru venitul ratat și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea pricinii la rejudecare
în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Tamara Chișca-Doneva
Mariana Pitic
Oleg Sternioală
10