2ra-2121/16 — încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu
- Temei legal
- reţinerile din salariu
2ra-2121/16 — încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: L. Brînză dosarul nr. 2ra-2121/16
instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță
D E C I Z I E
26 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală
Mariana Pitic, Valentina Clevadî
examinînd recursul declarat de Dănilă Anatolie, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva lui Dănilă
Anatolie privind încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2016, prin care s-a
admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iunie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre de
admitere a acțiunii,
c o n s t a t ă
La 16 februarie 2015, Ministerul Afacerilor Interne s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva lui Dănilă Anatolie privind încasarea sumei achitate cu
titlu de spor la salariu.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, în rezultatul inspectării financiare tematice a
activității economico-financiare a Ministerului Afacerilor Interne și a unor
subdiviziuni subordonate pe parcursul anilor 2011-2014 (3 luni), de către Inspecția
financiară din subordinea Ministerului Finanțelor, s-a constatat că, membrilor
grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de lege privind modul de asigurare și
restabilire a ordinii publice în cadrul evenimentelor publice, neîntemeiat au fost
calculate și achitate, lunar, pe parcursul anului 2013, sporuri la salariu în mărime de
50% din salariul de funcție.
În scopul lichidării iregularității stabilite, conform pct.5 din prescripția nr. 27-
04-04/786 din 20.06.2014, emisă de Inspecția financiară, Ministerul Afacerilor
Interne a fost obligat să întreprindă măsuri pentru recuperarea, conform legislației în
vigoare a cheltuielilor neîntemeiate.
1
La data de 24.09.2014, pârâtului i-a fost înaintată o somație, prin care s-a
solicitat restituirea sporului primit în sumă de 4 500 lei, însă până în prezent suma
menționată nu a fost restituită, fapt ce a determinat reclamantul să se adreseze cu
cerere de chemare în judecată.
Solicită reclamantul, Ministerul Afacerilor Interne, încasarea din contul lui
Dănilă Anatolie a sumei achitate cu titlu de spor la salariu în mărime de 4 500 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iunie 2015 cererea de
chemare în judecată a Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Dănilă Anatolie
privind încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ministerul Afacerilor Interne a
contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2016 s-a admis apelul
declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 16 iunie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost
admisă integral, fiind dispusă încasarea de la Dănilă Anatolie în beneficiul
Ministerului Afacerilor Interne a sumei de 4500 lei, achitate cu titlu de spor la salariu.
S-a încasat de la Dănilă Anatolie taxa de stat în beneficiul statului pentru acțiunea
admisă în sumă de 150 lei și taxa de stat pentru cererea de apel în sumă de 112, 50
lei, iar în total taxa de stat în mărime de 262, 50 lei.
La 22 iulie 2016, Dănilă Anatolie a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului s-a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de
drept material.
În acest sens, susține recurentul că, la caz nu pot fi aplicate prevederile Codului
civil, așa cum a procedat instanța de apel și asta deoarece litigiul dat este guvernat în
exclusivitate de prevederile Codului muncii. Astfel, indică că, art. 148 alin. (5) din
Codul muncii menționează expres că, salariul plătit în plus salariatului de către
angajator (inclusiv în cazul aplicării greșite a legislației în vigoare) nu poate fi
urmărit, cu excepția cazurilor unei greșeli de calcul.
A mai menționat recurentul că, decizia instanței de apel contravine și practicii
judiciare pe cauze similare.
Referitor la termenul declarării recursului, Colegiul consideră că acesta a fost
depus în termen, deoarece decizia instanței de apel a fost emisă la 21.01.2016, iar din
materialele dosarului rezultă că copia deciziei a fost expediată recurentului la
11.05.2016 (f.d.90), însă, careva date privind recepționarea acesteia la materialele
cauzei nu există, recurentul invocînd că a primit decizia integrală la 24.05.2016.
Respectiv, recursul declarat la 22.07.2016 a fost depus cu respectarea termenului de
două luni prevăzut de art. 434 CPC.
2
În conformitate cu art. 440 alin. (2), art. 441 CPC, recursul a fost considerat
admisibil, fiind dispusă examinarea fondului.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Verificînd în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de intimat
legalitatea hotărârii atacate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat
de Dănilă Anatolie, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei
instanțe, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul,
este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină
hotărârea primei instanțe.
Instanța de recurs constată că, la 16 februarie 2015, Ministerul Afacerilor Interne
s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui Dănilă Anatolie,
solicitând încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu în mărime de 4 500 lei.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii formulate de către Ministerul Afacerilor Intene.
Judecînd apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, Curtea de Apel
Chișinău a considerat drept neîntemeiată și ilegală hotărârea primei instanțe, ajungînd
la concluzia de a emite o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, încasând astfel de la
Dănilă Anatolie în beneficiul Ministerului Afacerilor Interne suma de 4500 lei,
achitată cu titlu de spor la salariu, reținînd că, Ministerul Afacerilor Interne este în
drept să ceară de la Dănilă Anatolie restituirea sporului achitat la salariu, ca fiind
achitat ilegal.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, judecând temeiurile invocate în cererea de recurs prin prisma legislației în
vigoare ce guvernează raportul juridic litigios și a circumstanțelor stabilite, consideră
concluzia instanței de apel greșită, rezultată din interpretarea eronată a normele de
drept material, ceea ce în conformitate cu prevederile art.432 alin. (2), lit. c) CPC
constituie temei de casare a hotărârii judecătorești.
Așadar, din materialele dosarului s-a constatat că, prin dispoziția Ministerului
Afacerilor Interne nr. 14/454 din 16 mai 2012 a fost creat grupul de lucru pentru
elaborarea proiectului de Lege privind modul de asigurare și restabilire a ordinii
publice în cadrul evenimentelor publice.
Prin dispoziția Ministerului Afacerilor Interne nr. 437/14 din 12.04.2013 cu
privire la modificarea dispoziției MAI nr. 14/454 din 16 mai 2012, s-a stabilit
componența grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de Lege privind modul de
asigurare și restabilire a ordinii publice în cadrul evenimentelor publice, printre care
se regăsește și recurentul, Dănilă Anatolie.
3
În acest fel, prin dispoziția menționată, pct. 7 a fost expus în vederea stabilirii
membrilor grupului de lucru pentru contribuția adusă la elaborarea proiectului de act
legislativ un spor lunar la salariu de funcție, în mărime de 50% (f.d.19).
Actele cauzei atestă că, Inspecția financiară din subordinea Ministerului
Finanțelor a realizat controlul financiar tematic a activității economico-financiare a
Ministerului Afacerilor Interne și a unor subdiviziuni subordonate pe parcursul anilor
2011-2014 (3 luni).
Potrivit Raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice a activității
economico-financiare a Ministerului Afacerilor Interne și unor subdiviziuni
subordonate din 23.05.2014, în cadrul inspectării s-a constatat că, în rezultatul
activității economico-financiare a Ministerului, au fost admise unele iregularități de
ordin legislativ-normativ. Astfel, pentru control n-a fost prezentat documentul
corespunzător prin care Parlamentul a abilitat MAI să formeze un grup de lucru,
conform condițiilor stipulate în art. 16 alin. (1) din Legea nr. 780 din 27.12.2001,
nefiind clar prin care document MAI a fost împuternicit să elaboreze proiectul actului
legislativ menționat.
La fel, în Prescripția Inspecției Financiare nr. 27-04-04/786 din 20.06.2014
privind lichidarea iregularităților stabilite în rezultatul inspectării financiare tematice
a unor aspecte din activitatea economico-financiară a Ministerului Afacerilor Interne
și unor subdiviziuni subordonate pe parcursul anilor 2011-2014 (3 luni), prin pct. 2.1
alin. 5) s-a stabilit că, membrilor grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de
lege privind modul de asigurare și restabilire a ordinii publice în cadrul
evenimentelor publice a fost calculat spor lunar în mărime de 50% din salariul de
funcție fără obținerea împuternicirilor Parlamentului ca MAI să formeze un grup de
lucru.
Prin aceiași prescripție s-a solicitat întreprinderea măsurilor rezultative pentru
recuperarea, conform legislației în vigoare, a cheltuielilor neîntemeiate și de instruire
cu transferarea lor ulterioară la bugetul de stat.
Prin dispoziția Ministerului Afacerilor Interne nr. 22/1244 din 06.06.2014 a fost
anulat pct. 7 al dispoziției MAI nr. 14/454 din 16 mai 2012, fiind dispusă inițierea
procedurei de recuperare a sumelor achitate în temeiul punctului anulat.
Prin urmare, Direcția generală economie și finanțe a Ministerului Afacerilor
Interne prin scrisoarea cu nr. 15/1-1798 din 24.09.2014, l-a informat pe Dănilă
Anatolie despre restituirea sumei sporului achitat în mărime de 4500 lei, și deoarece
această cerință nu a fost executată, Ministerul Afacerilor Interne s-a adresat cu
prezenta acțiune în judecată.
Avînd în vedere obiectul litigiului în cauză și anume, încasarea sumei achitate cu
titlu de spor la salariu, precum și faptul că recurentul Dănilă Anatolie este angajat al
intimatului, adică Ministerul Afacerilor Interne, iar între ei persistă raporturi de
muncă, prima instanță corect a concluzionat asupra aplicării în speță a prevederilor
4
Codului muncii, ce reglementează de fapt raporturile de muncă dintre salariat și
angajator.
În conformitate cu art. 4 al Codului muncii, raporturile de muncă și alte raporturi
legate nemijlocit de acestea sînt reglementate de Constituția Republicii Moldova, de
prezentul cod, de alte legi, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului
muncii.
Conform art. 130 alin. (1) Codul muncii, salariul include salariul de bază
(salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la
salariul de bază) și alte plăți de stimulare și compensare.
În accepțiunea articolului menționat, rezultă că, sporul la salariu este un
component al salariului de bază.
În conformitate cu art. 148 alin. (5) Codul muncii, salariul plătit în plus
salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greșite a legislației în
vigoare) nu poate fi urmărit, cu excepția cazurilor unei greșeli de calcul.
După cum s-a constatat, membrilor grupului de lucru pentru elaborarea
proiectului de lege privind modul de asigurare și restabilire a ordinii publice în cadrul
evenimentelor publice le-a fost calculat spor lunar în mărime de 50% din salariul de
funcție, fără obținerea împuternicirilor Parlamentului ca Ministerul Afacerilor Interne
să formeze un grup de lucru, adică fără respectarea cerințelor art. 16 alin. (1) din
Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative.
În asemenea împrejurări, Colegiul conchide că, la cazul dat nu persistă o
greșeală de calcul care ar permite intimatului urmărirea salariului plătit în plus, or, în
urma inspectării financiare tematice a activității economico-financiare a Ministerului
Afacerilor Interne s-a constatat admiterea unor iregularități de ordin legislativ-
normativ.
Astfel, în cazul în care nu au fost depistate careva greșeli de calcul la achitarea
sporului la salariul de bază, nu poate fi inițiată procedura de reținere din salariul
angajatului a unei sume pretinsă spre achitare în urma aplicării greșite a legislației.
În felul acesta, Colegiul consideră că prima instanță corect a aplicat prevederile
legale și în mod just a ajuns la concluzia respingerii acțiunii.
Pe cînd, instanța de apel nu a ținut cont de reglementările instituie de legiuitor și
contrar prevederilor art. 148 alin. (5) din Codul muncii a dispus încasarea sumei
solicitate exclusiv în baza prevederilor Codului civil, care reglementează dispozițiile
generale cu privire la obligații.
Raționamentul instanței de apel precum că dispoziția Ministerului Afacerilor
Interne nr. 22/1244 din 06.06.2014 cu privire la anularea pct. 7 al dispoziției MAI nr.
14/454 din 16 mai 2012, pînă la moment nu este contestată, iar intimatul este în drept
să solicite restituirea sumelor achitate în temeiul unei dispoziții anulate, nu poate fi
reținut ca întemeiat deoarece contravine prevederilor nominalizate, care expres
stipulează cazul în care salariul plătit în plus poate fi urmărit.
5
Drept consecință, se constată că concluziile instanței de apel sunt greșite, iar
soluția pronunțată neîntemeiată, reieșind din faptul aprecierii incorecte a probelor și
aplicării eronate a prevederilor legii, pe cînd concluzia primei instanțe din
considerentele consemnate, este una întemeiată și legală.
Reieșind din cele menționate și avînd în vedere că circumstanțele pricinii au fost
constatate de prima instanță, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și
a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corect normele de drept material și
procesual, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Dănilă
Anatolie, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărîrea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Dănilă Anatolie.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2016 și se menține
hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iunie 2015, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva lui
Dănilă Anatolie privind încasarea sumei achitate cu titlu de spor la salariu.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Oleg Sternioală
Mariana Pitic
Valentina Clevadî
6