3ra-619/18 — anularea actului administrativ, incasarea salariului mediu pentru lipsa fortata de la serviciu

dosarul nr. 3ra-619/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: D. Chistol

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Guzun Chiril,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Chiril

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ, acordarea gradului special, încasarea plăților salariale

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Guzun Chiril și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 2 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 22 septembrie 2015 Guzun Chiril a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la anularea actului

administrativ, acordarea gradului special, încasarea plăților salariale și a cheltuielilor

de judecată.

În motivarea cererii a indicat că, este angajat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne al RM în funcția de șef adjunct de tură al Comisariatului de Poliție Transport

Aerian al Direcției Poliție Transport din decembrie 1999.

A comunicat reclamantul că, la 2 februarie 2010, prin ordinul MAI nr. 17 ef.,

i-a fost acordat următorul grad special „locotenent major de poliție”.

A menționat că prin ordinul MAI nr. 292 ef. din 1 octombrie 2010 „Cu privire

la suspendarea de la îndeplinirea obligațiilor de serviciu a angajaților CPT Aerian al

DPT”, a fost suspendat din funcția deținută pe durata soluționării cazului în legătură

cu faptul, că la data de 4 mai 2010 în privința reclamantului a fost intentată cauza

penală nr. 2010036340 în baza indicilor componenței de infracțiune prevăzută de

art. 324 alin. (2) lit. b), с) Cod penal. Temei de drept pentru suspendarea din funcția

deținută, MAI al RM a invocat dispozițiile art. 78 alin. (2) lit. a) Codul muncii,

precum și pct. 32) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne.

1

A mai relevat că, pe marginea inițierii anchetei de serviciu a dat explicații,

însă până în prezent rezultatele anchetei nu i-au fost comunicate, din funcția deținută

nu a fost concediat, carnetul de muncă nu i-a fost eliberat și astfel, nu s-a putut angaja

la un alt loc de muncă.

Suplimentar reclamantul a invocat că prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 29 mai 2015, în privința sa a fost încetat procesul penal în

legătură cu expirarea termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală.

Ulterior, reclamantul la data de 22 iulie 2015 a depus în adresa pârâtului o

cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului MAI nr. 292 ef. din data de

1 octombrie 2010 „Cu privire la suspendarea de la îndeplinirea obligațiilor de

serviciu a angajaților CPT Aerian al DPT”, în partea suspendării acestuia din funcția

de șef adjunct de tură al CPT Aerian al DPT, achitarea salariului, sporurilor și

adaosurilor stabilite conform legislației în vigoare pentru lipsa forțată de la muncă

începând cu data de 1 octombrie 2010, acordarea concediilor anuale nefolosite,

precum și acordarea gradului special de „căpitan de poliție”.

Prin scrisoarea nr. 22/A/p-6-198/15 din 2 septembrie 2015 lui Guzun Chiril i-

a fost refuzată satisfacerea cererii prealabile, invocându-se că încă nu există o decizie

definitivă și irevocabilă a instanței de judecată pe dosarul penal nr. 1a-55/2014.

Reclamantul a indicat că timp deja de 5 ani nu a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii imputate, iar procesul penal în privința sa a fost încetat, din

care motive consideră că nu este vinovat în comiterea infracțiunii respective, iar

pârâtul este obligat să anuleze ordinul de suspendare din funcția deținută, cu

achitarea plăților salariale.

A susținut că potrivit statelor de personal, funcția de șef adjunct de tură este

de „căpitan de poliție”, iar conform pct. 15 al Regulamentului cu privire la serviciul

în organele afacerilor interne al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 334 din

8 iulie 1991 (în vigoare la acel moment), limita de vechime în gradul de locotenent

major de poliție este de 3 ani. Dat fiind faptul că la data de 2 februarie 2010

reclamantul avea această vechime în muncă, acestuia urma să-i fie acordat gradul

special de „căpitan de poliție”.

A solicitat anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 292 ef. din 1

octombrie 2010, acordarea gradului special de „căpitan de poliție”, începând cu data

de 2 februarie 2013, încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM a

salariului, sporurilor și adausurilor stabilite conform legislației în vigoare pentru

lipsa forțată de la muncă pentru perioada 1 octombrie 2010 – până la momentul

adoptării hotărârii și acordarea concediilor anuale de odihnă nefolosite pentru

perioada 2010 – 2015 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 2 noiembrie 2016

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Guzun Chiril și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 2 noiembrie 2016.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit pct. 32 din

Hotărârea Guvernului nr. 2 din 4 ianuarie 1996 cu privire la aprobarea Statutului

2

disciplinar al organelor afacerilor interne și Regulamentului consiliilor de onoare ale

efectivului de trupă și corpului de comandă ale organelor afacerilor interne (în

vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat), colaboratorul care a

comis o încălcare disciplinară poate fi înlăturat de la îndeplinirea obligațiunilor de

serviciu sau din funcție cu ridicarea legitimației de serviciu și armei din dotare.

Durata înlăturării din funcție nu poate depăși termenele stabilite pentru soluționarea

cazului în regim disciplinar sau pe cale penală.

Conform art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, contractul individual de

muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului pe durata anchetei de serviciu,

efectuate în condițiile prezentului cod.

Materialul probatoriu anexat la dosar atestă cu certitudine faptul că, prin

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2015 s-au admis

apelurile acuzatorului de stat Sergiu Catan, avocaților Petru Coșleț, Dragoș Bogatu

respectiv în numele inculpaților Chiril Guzun și Anatolie Manole, cît și a

inculpatului Piotr Saviuc, casând inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) CPP,

sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 septembrie 2013 cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care s-a încetat procesul penal în privința inculpaților Crudu Vadim, Saviuc Piotr,

Guzun Chiril, Ojog Vitalie, Manole Anatolie învinuiți de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod Penal, în legătură cu expirarea termenului

prescripției de tragere la răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod penal.

La fel, s-a constatat că decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2015 a fost

casată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17

noiembrie 2015, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată (f. d. 38-42).

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a considerat relevantă constatarea

primei instanțe asupra faptului că la materialele cauzei nu au fost prezentate probe

care ar confirma că anume cauza penală pornită în privința lui Guzun Chiril, învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod Penal a fost finalizată.

Iar, în conformitate cu pct. 32 din Hotărârea Guvernului nr. 2 din 4 ianuarie

1996, atât timp cât procesul penal este continuu, colaboratorul afacerilor interne

urmează a fi suspendat din funcția deținută.

Instanța de apel a conchis asupra faptului că celelalte pretenții urmează a fi

respinse, deoarece acestea sunt cerințe accesorii celei de bază.

La 23 martie 2018 Guzun Chiril a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 29 iunie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare au aplicat

eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii.

A reiterat că, soluția adoptată este una greșită, deoarece nu a fost aplicată

norma de drept material care trebuia aplicată, și anume prevederile art. 60 alin. (1)

lit. b) Cod penal.

3

Totodată, a mai remarcat că potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 mai 2016 și deciziei Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 26 octombrie 2016 a fost liberat de răspundere penală din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod

penal.

A susținut că deși a fost suspendat din funcție pentru perioada anchetei penale,

nu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii imputate, fiind liberat de răspundere

penală, iar în consecință rezultă că a fost ilegal suspendat din funcția deținută.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților

la proces copia deciziei motivate din 29 iunie 2017 la 14 august 2017, fapt confirmat

prin scrisoarea de însoțire nr. 13430 (f. d. 196, vol. I), însă date cu privire la

recepționarea acesteia nu se atestă.

Astfel, recursul declarat la 23 martie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 29 iunie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Guzun Chiril în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Guzun Chiril nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Guzun Chiril.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Guzun Chiril, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5