2ra-1125/18 — Contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra–1125/18 Instanța de fond: H. Craveț Instanța de apel: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă Î N C H E I E R E 27 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Victor Burduh Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Valentina împotriva lui Roșca Nicolae, intervenient accesoriu OCT Sîngerei privind anularea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra imobilului, împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Roșca Valentina și menținută hotărârea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei), c o n s t a t ă: La 31 ianuarie 2017, Roșca Valentina s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Roșca Nicolae, intervenient accesoriu OCT Sîngerei, cu privire la anularea deciziei OCT Sîngerei din 30.11.2016, recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile situate în or.

XXXX, str. XXXX, nr. xx; obligarea OCT Sîngerei de a înregistra după reclamantă dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile situate în or. XXXX, str. XXXX nr.xx. La 10 mai 2017, Roșca Valentina și-a concretizat cerințele solicitînd anularea deciziei OCT Sîngerei din 30.11.2016, recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile situate în or. XXXX, str. XXXX nr. xx; obligarea OCT Sîngerei să înregistreze după reclamantă dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile situate în or. XXXX, str. XXXX nr. xx. În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, s-a aflat în relații de căsătorie cu Roșca Nicolae din 25 ianuarie 1986. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din anul 2001 căsătoria a fost desfăcută, primind certificatul de divorț abia la data de 19 decembrie 2011. În perioada căsătoriei cu pârâtul, în anul 2005, a cumpărat în or.

XXXX, str. 1 XXXX x, ce la moment este redenumită în str. XXXX xx, o casă, un sarai și un teren agricol de 0,0612 ha, fapt confirmat prin contractul de vânzare - cumpărare, încheiat între Racu Vasile și Roșca Nicolae. În luna iulie 2005 au demolat casa și saraiul, și pe acel loc au construit o casă nouă, care a fost înregistrată după Valentina Roșca și Nicolae Roșca la OCT Sîngerei. Conform certificatului cadastral, la situația din 27 octombrie 2011, în registrul bunurilor imobile figurau următoarele bunuri: teren pentru construcții cu suprafața de 0,0612 ha; casă individuală de locuit cu suprafața de 33,9 m2; construcție accesorie cu suprafața de 10,8 m2; construcție accesorie cu suprafața de 18,8 m2 - situate în or.

XXXX, str. XXXX nr.xx. Astfel, conform certificatului cadastral din 31.10.2011 dreptul de proprietate asupra bunurilor din or. XXXX, str. XXXX nr.xx, figurează după Roșca Valentina și Roșca Nicolae, cu cota parte 1,0; drept înregistrat în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 2858 din 26.07.2005. Reclamanta a indicat că, un certificat cadastral ulterior, datat cu 14 noiembrie 2016, indică asupra dreptului de proprietate asupra acelorași bunuri imobile, înregistrat doar după Roșca Nicolae, cu cota parte 1.0; temeiul înscrierii fiind procesul-verbal de recepție finală nr.01/111 din 30.11.2016.

A mai menționat că, certificatul cadastral din 14.11.2016 indică asupra faptului radierii dreptului de proprietate comună înregistrat la 27 octombrie 2011 după Roșca Valentina și Roșca Nicolae pe motivul înscrierii greșite a acestui drept, iar prin decizia registratorului din 30.11.2011, la 29 decembrie 2011, dreptul de proprietate comună a fost radiat din registrul bunurilor imobile în terenul art. 39 alin. (l) al Codului familiei, pe motiv că a fost înscris greșit dreptul de proprietate a Valentinei Roșca. Cu decizia registratorului reclamanta nu este de acord și a solicitat anularea acesteia cu recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile menționate.

În opinia reclamantei OCT Sîngerei nu a luat în considerație faptul că, bunurile au fost acumulate pe perioada căsătoriei și din surse comune, vechea gospodărie fiind demolată, s-a format una nouă; totodată, nu s-a ținut cont nici de faptul că a locuit în acea gospodărie împreună cu copiii, are acces liber la casă și deține chei de la casă. Prin hotărârea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei), a fost respinsă acțiunea înaintată de Roșca Valentina împotriva lui Roșca Nicolae privind anularea deciziei OCT Sîngerei din 30.11.2016 și recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunurilor imobile. Prin decizia din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Roșca Valentina și menținută hotărârea din 29 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei).

La 27 martie 2018, Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu a depus cerere de recurs (suplinită ulterior la 04 mai 2018) împotriva deciziei din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului declarat, Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a apreciat în mod arbitrar probele. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de 2 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul 3 acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Roșca Valentina reprezentată de avocatul Tica Sergiu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Visternicean, Victor Burduh 4