2ra-1166/18 — partajarea proprietatii comune

Dosarul nr.2ra-1166/2018 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud.: M.Chiperi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A.Panov, V.Mihaila, V.Cotorobai) Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Dumitru Balanel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Balanel împotriva Valentinei Chelban cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, și acțiunea reconvențională depusă de Valentina Chelban împotriva lui Dumitru Balanel cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Valentina Chelban, casată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015 cu emiterea unei noi hotărâri prin care a fost respinsă ca neântemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Balanel împotriva Valentinei Chelban cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată și, s-a admis partial cererea reconvențională depusă de Chelban Valentina împotriva lui Dumitru Balanel cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, c o n s t a t ă : La 09 iulie 2014, Dumitru Balanel prin intermediul avocatului Fiodor Gonța, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Chelban cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, Dumitru Balanel a convețuit cu Valentina Chelban din anul 1996, inițial, aflîndu-se în relații de concubinaj, au locuit într-o cameră din cămin cu suprafața de 11 m.p., iar ulterior, au înstrăinat casa părintească, au vândut automobilul și din banii câștigați au plecat la muncă peste hotarele țării. 1 Pe banii obținuți din străinătate împreună au cumpărat în xxxxxx un teren și o casă de locuit nefinisată. Banii au fost transmiși în exclusivitate pârâtei, iar aceasta la 14 ianuarie 2003 și-a perfectat contractul de vânzare - cumpărare a imobilului pe numele său, dînsul fiind plecat peste hotarele țării. A remarcat că abia la 15 ianuarie 2010 au înregistrat căsătoria la OSC Ciocana, mun.

Chișinău. Din banii câștigați în comun, au finisat construcția casei de locuit și a construcțiilor auxiliare, fiind recepționate final la data de 02 noiembrie 2013. Ulterior, pârâta s-a adresat cu acțiune privind desfacerea căsătoriei, însă nu a pretins și partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie. Astfel, dînsul fiind nevoit să se adreseze cu acțiune în justiție. În timpul căsătoriei cu pârâta, au dobândit următoarele bunuri: casa de locuit, construcțiile accesorii și terenul aferent din xxxxxx cu nr.cadastral xxxxxx, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică fiind stabilite două variante de partajare a bunurilor imobile și anume: partea I, evaluată la suma de 34506 lei și partea II, evaluată la prețul de 41112 lei.

La fel, în timpul căsătoriei în comun au dobândit și automobilul de model „xxxxx”, xxxxxx, la prețul de 4500 Euro, microbuzul „Mercedes-Benz 208”, xxxxxxxxx, la prețul de 2000 Euro, moara de măcinat cerealele, la prețul de 1500 lei, aparat de sudat, la prețul de 1500 lei, ferestrău moto „Drujba”, la prețul de 1500 lei, bunuri care urmează a fi partajate în mod egal. Prin prisma art.26 Codul familiei, a pretins Dumitru Balanel partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, cu atribuirea în proprietatea sa: din imobil partea I a variantei de partajare – casă de locuit, 1 - bucătărie - 12,1 m.p., 3 – locativă – 9,8 m.p., iar în total 21,9 m.p. evaluat la prețul de 13587 lei; construcțiile accesorii – lit. 1 beci – 5363 lei, lit. „a” terasa – 2133 lei, lit. 3 – bucătărie de vară – 8934 lei, lit. 4 – șură – 1693 lei, lit. II o parte din gard - 11,21 m.p.

– 1108 lei, lit. III șopron – 653 lei, iar în total 19884 lei; teren – 0,0975 ha – 1035 lei, costul total fiind de 34506 lei; microbuzul „xxxxxx”, n/î xxxxxxxx, la prețul de 2000 Euro; moara de măcinat cerealele – 1500 lei, aparat de sudat – 1500 lei, ferestrău moto „xxxxxxxx” – 1500 lei. Totodată, Valentinei Chelban să-i fie atribuit în proprietate: din imobil partea II - a variantei de partajare – coridor 14,3 m.p., 4 – baia – 5,8 m.p., 5 – locativă – 12,0 m.p., 6 - locativă – 15,7 m.p., iar în total 47,8 m.p. – 29657 lei; construcții auxiliare – lit. 2 – garaj – 5971 lei, lit. I poartă 3721 lei, lit. II o parte din gard – 15,45 m.p. – 1526 lei, iar în total 11218 lei; teren – 0,0223 ha – 237 lei; automobilul „xxxxxxx”, xxxxxxxxxxxx, la prețul de 4500 Euro cît și încasarea de la pârâtă a cheltuielilor de judecată suportate.

La 04 noiembrie 2014, Valentina Chelban a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Dumitru Balanel, prin care a solicitat excluderea din masa bunurilor supuse partajului a casei de locuit, beciului, porții si gardului, a microbusului „xxxxxxxx, xxxxxxxxx, automobilului de marca „Hyundai”, xxxxxxxxxx, deoarece acestea au fost împărțite benevol între părți, transmiterea în proprietatea lui Dumitru Balanel a morii de măcinat cereale, în valoare de 1500 lei, aparatului de sudat, în valoare de 1500 lei, ferestrăului moto „xxxxxxxx”, în valoare de 1500 lei, recunoașterea dreptului său de proprietate asupra construcțiilor auxiliare lit. a) terasă, lit.3 - bucătărie de vară, lit.4 - șură, lit. III - șopron, obligîndu-se să-i compenseze lui Dumitru Balanel costul a 1/4 cotă-parte din valoarea construcțiilor auxiliare, încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate.

2 În motivarea acțiunii reconvenționale Valentina Chelban a indicat că, casa de locuit individuală a fost procurată personal de ea din mijloace financiare propria, cu titlu de construcție nefinisată, cu procentul de finisare de 55%. Ulterior finisarea construcției și lucrărilor din interior, inclusiv mobilierul, au fost efectuate exclusiv din sursele financiare dobândite personal de ea și până la încheierea căsătoriei cu Dumitru Balanel. Până la la încheierea căsătoriei nu s-a aflat cu pârâtul în relații de concubinaj, însă îi permitea rareori să locuiască la dânsa. Susține că în anul 2013 casa de locuit deja era construită, la acea perioadă fiind executate doar niște lucrări de reparație curentă.

A susținut că referitor la mijloacele de transport, părțile au ajuns la un consens, astfel au decis partajarea benevolă a acestora, cu atribuirea microbuzului „xxxx”, n/î xxxxxxxx în proprietatea lui Dumitru Balanel, iar automobilul „xxxxxx”, n/î xxxxxxxx - în proprietatea reclamantei. A afirmat că construcțiile auxiliare au fost dobândite exclusiv din sursele financiare proprii, întrucât dînsa s-a aflat la muncă peste hotarele Republicii Moldova din anul 2004, iar Dumitru Balanel nu a contribuit cu careva mijloace bănești. Consideră că pârâtul nu poate pretinde la partajarea imobilelor, respectiv acestea urmează a fi excluse din masa bunurilor proprietate comună în devălmășie.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Balanel împotriva Valentinei Chelban cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, fiind parțial admisă și acțiunea reconvențională intentată de Chelban Valentina împotriva lui Dumitru Balanel cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.

S-a dispus partajul bunurilor imobile – casei de locuit, construcțiilor auxiliare și terenului aferent din xxxxxxxx, care constituie proprietate comună în devălmășie, cu atribuirea lui Dumitru Balanel - partea I a variantei de partajare conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 14-119 A din 20 mai 2014 efectuat de Societatea cu Răspundere Limitată „Geocad expert” și anume din casa de locuit: 1 - bucătărie cu suprafața de 12,1 m.p., 3 - locativă cu suprafața de 9,8 m.p., iar în total suprafața de 21,9 m.p.

cu costul de 13587 lei; din construcțiile auxiliare a fost atribuit lui Dumitru Balanel: lit. 1 beci cu prețul de 5363 lei; lit. ”a” terasa cu prețul de 2133 lei; lit. 3 bucătărie de vară cu prețul de 9834 lei; lit. 4 șură cu prețul de 1693 lei; lit. II o parte din gard de 11,21 m cu prețul de - 1108 lei; lit. III șopron cu prețul de 653 lei, iar în total bunuri în sumă de 19884 lei; i-a fost atribuit terenul cu suprafața de 0,0975 ha, la prețul de 1035 lei, în total bunuri imobile în sumă de 34 506 lei. Din bunurile mobile i-au fost atribuite lui Dumitru Balanel: microbuzul „Mercedes Benz 208”, xxxxxxxxx, la prețul de 2000 Euro; moara de măcinat cerealele, la prețul de 1500 lei; aparatul de sudat, la prețul de 1500 lei; ferestrăul moto „Drujba”, la prețul de 1500 lei.

Valentinei Chelban i-au fost atribuite în proprietate partea II a variantei de partajare conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.14- 119 A din 20 mai 2014 efectuat de Societatea cu Răspundere Limitată „Geocad expert” și anume din casa de locuit: coridorul cu suprafața de 14,3 m.p., 4 - baia cu suprafața de 5,8 m.p., 5 - locativă cu suprafața de 12.0 m.p., 6 - locativă cu suprafața de 15,7 m.p., în total suprafața de 47,8 m.p. la prețul de 29657 lei. Din construcțiile auxiliare i-au fost atribuite Valentinei Chelban: lit. 2 – garaj, la prețul de 5971 lei, lit. I – poartă, la prețul de 3721 lei, lit. II - o parte din gard de 15,45 m, la prețul de 1526 lei, în total bunuri la prețul de 11218 lei; terenul cu suprafața de 0,0223 ha, la prețul de 237 lei, iar în total bunuri imobile în sumă 3 de 41112 lei.

Din bunurile mobile i-a fost atribuit Valentinei Chelban automobilul „Hyundai”, n/î xxxxxxx, la prețul de 4500 Euro, în rest, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Chelban Valentina în beneficiul lui Dumitru Balanel cheltuielile de judecată în mărime de 2284 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016 a fost respins apelul declarat de Chelban Valentina și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016 a fost admis recursul declarant de către Valentina Chelban, casată decizia Curții de Apel Chișină din 17 februarie 2016, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 a fost respins apelul declarat de Valentina Chelban și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017, a fost admis recursul declarant de către Valentina Chelban, casată decizia Curții de Apel Chișină din 29 martie 2017, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, a fost admis apelul declarat de Valentina Chelban, casată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015 în partea partajării casei de locuit și a terenului și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Balanel împotriva Valentinei Chelban cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a admis cererea reconvențională depusă de Valentina Chelban împotriva lui Dumitru Balanel cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, s-a exclus din bunurile supuse partajării casa de locuit cu terenul aferent din s.Chetrosu, r-ul Anenii Noi, cu recunoașterea bunului ca fiind dobândit de Valentina Chelban până la căsătorie, în rest acțiunea reconvențională privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare cu compensarea costului a ¼ din valoarea lor, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, fiind menținută hotărârea instanței de fond în privința partajării bunurilor mobile, s-a încasat de la Dumitru Balanel în folosul Valentinei Chelban cheltuielile legate de achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii, în apel și recurs în sumă de 4587 lei.

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că, casa de locuit individuală cu suprafața de 104,9 mp (construcția nefinisată, cu procentul de finisare de 55%) și terenul aferent din xxxxxxx au fost procurate de către Valentina Chelban în anul 2003, în baza contractului de vânzare – cumpărare nr.xxxxxx din xxxxxx, încheiat între Serghei Railean, în calitate de vânzător, și Valentina Chelban, în calitate de cumpărător, înregistrat la organul cadastral la aceeași data (f.d.73, Vol.I). La data de 02 noiembrie 2013 casa și construcțiile accesorii a fost recepționate, conform procesului – verbal de recepție finală, proprietară fiind Valentina Chelban. Construcțiile auxiliare sunt construite ca anexe la bunul de bază, cu acordul Valentinei Chelban, exclusiv din sursele financiare personale, întrucît se afla la muncă peste hotarele țării, fapt confirmat prin transferurile bănești și declarațiile despre sumele distribuite (f.d.50-66, Vol.I).

A mai reținut instanța de apel că, din anul 2003 până în anul 2014, părțile nu s-au aflat în căsătorie decât pe perioada anilor 2010 – 2014. Astfel, colegiul a constatat că, casa de locuit cu costrucțiile accesorii și terenul urmează a fi excluse din bunurile supuse partajării, 4 deoarece aparțineau Valentinei Chelban din anul 2003, pînă la încheierea căsătoriei în anul 2010. Referitor la cerința Valentinei Chelban din acțiunea reconvențională privind recunoașterea dreptului ei exclusiv de proprietate asupra construcțiilor auxiliare în schimbul unei sulte în mărime de ¼ cotă – parte din valoarea acestora achitate în favoarea lui Dumitru Balanel, instanța de apel a conchis că, este lipsită de posibilitatea de a încasa costul a ¼ cotă - parte, deoarece nu este stabilită valoarea bunului și lipsește cerința lui Dumitru Balanel formulată conform prevederilor legale, iar la oficiul cadastral teritorial proprietatea asupra construcțiilor auxiliare este înregistrată pe numele Valentinei Chelban.

Astfel, recurentul- intimatul Dumitru Balanel urma să probeze că a investit mijloace financiare proprii în construcția și repararea imobilelor, sporind astfel esențial valoarea casei, construcțiilor auxiliare, terenului aferent, în privința cărora se solicită recunoaterea proprietății în devălmășie. La 10 aprilie 2018 Dumitru Balanel, prin intermediul avocatului Ghenadie Pavliuc, a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 30 aprilie 2015. În motivarea cererii de recurs a invocat că, părțile în proces au întreținut relații de concubinaj începând cu anul 1996, înregistrînd căsătoria la 15 ianuarie 2010. Au locuit împreună și au dus gospodărie comună până în anul 2014, când pârâta Valentina Chelban a inițiat procesul de divorț.

Contractul de vânzare – cumpărare a imobilului aflat în litigiu a fost întocmit pe numele Valentinei Chelban, din motiv că dînsul plecase peste hotarele Republicii Moldova, deși anume dânsul a purtat toate discuțiile și negocierile cu privire la costul casei de locuit cu fostul proprietar, Sergiu Railean. Susține că, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că, din momentul procurării casei de locuit litigoase, care era doar construită și acoperită, până la darea ei în exploatare, toate lucrările de finisare a casei de locuit și construcțiilor accesorii au fost efectuate de ambii soți în perioada anilor 2003-2013. Mai susține că, aceste circumstanțe au fost dovedite în ședințele de judecată, atât prin înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată de către Dumitru Balanel și Valentina Chelban, cât și prin declarațiile martorilor audiați.

Relevă că, potrivit contractului de vânzare – cumpărare nr. xxxxxx din 24 mai 2002, se atestă că, Dumitru Balanel a vândut imobilul cu nr. cadastral xxxxxxxx, anume casa de locuit și terenul de pe lângă casă din xxxxx (f.d.15), iar potrivit contractului de vânzare – cumpărare nr.40 din 14 ianuarie 2003 se confirmă faptul procurăii casei de locuit litigioase din xxxxxxx de către Valentina Chelban, a cărei preț a fost negociat de către Dumitru Balanel.

Precizează că, prin certificatul nr.9 din 05 ianuarie 2014, eliberat de primarul comunei Chetrosu, se atestă că Dumitru Balanel începând cu anul 2003 locuiește în s.Chetrosu în casa de locuit procurată conform contractului de vânzare – cumpărare nr. xxxxxxx din 14 ianuarie 2003, iar potrivit certificatului eliberat de Societatea pe Acțiuni „Forestcom” nr.01 din 27 decembrie 2014, se atestă că, Dumitru Balanel în perioada anilor 2003 – 2013, a procurat materiale de construcție de la baza - magazinul societății, care este cel mai substanțial punct comercial specializat pentru comuna Chetrosu. Remarcă că, martorii Tudor Grigorcea, Viorel David, Ion Beglița și Ghenadii Oglindă, au confirmat că cunosc despre faptul că Dumitru Balanel locuiește în casa litigioasă începând 5 cu anul 2004, iar locuind în acest imobil permanent efectua careva lucrări.

Au mai confirmat că pe soția lui Dumitru Balanel o vedeau rar, fiindcă era plecată peste hotarele Republicii Moldova, în Italia. Mai remarcă că, martorii pârâtei – Ana David a confirmat că l-a văzut pe Dumitru Balanel la Valentina Chelban încă în perioada când ultima locuia în cămin la Chișinău, iar Ala Cucu, care este vecină cu părțile în proces a confirmat că, Valentina Chelban procurînd casa, a plecat în Italia, unde s-a aflat aproximativ 9 ani, acasă rămânînd Dumitru Balanel. Relatează că, însăși Valentina Chelban a recunoscut parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Dumitru Balanel, solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor auxiliare și obligându-se să compenseze în beneficiul lui Dumitru Balanel costul a ¼ cotă – parte din valoarea construcțiilor auxiliare.

Mai mult, Valentina Chelban și-a întemeiat acțiunea reconvențională pe prevederile art.art.20, 26 Codul Familiei, în special pe art.26 alin.(2) Codul familiei, care stipulează că, instanța de judecată este în drept să diferențieze cotele – părți în proprietatea în devălmășie, ținând cont de interesele unuia dintre soți, sau interesele copiilor minori. Astfel, însăși Valentina Chelban prin înaintarea acțiunii reconvenționale recunoaște de fapt regimul juridic al proprietății sale ca proprietate în devălmășie. În conformitate cu art.434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018 redactată integral, a fost expediată în adresa lui Dumitru Balanel la 16 februarie 2018 (f.d. 97, Vol. II), respectiv recursul declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Dumitru Balanel la 10 aprilie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 15 mai 2018, în adresa intimatei Valentina Chelban a fost expediată copia recursului declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Dumitru Balanel, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La data de 12 iunie 2016, Valentina Chelban a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc, în interesele lui Dumitru Balanel, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 6 În conformitate cu art.432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin.(3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin.(4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar- Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului or, prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că, obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în 7 concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Ghenadei Pavliuc în interesele lui Dumitru Balanel este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu confirmă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc, în intersele lui Dumitru Balanel, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul, declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc în interesele lui Dumitru Balanel, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh 8