2ra-149/18 — Recunoasterea dreptului de proprietate comună în devălmasie, partajarea bunurilor

Dosarul nr. 2ra-149/18

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central, judecător – E. Pșenița

Instanța de recurs: Curtea de Apel Bălți, judecători – Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Orac Natalia, prin

intermediul avocatului Odobescu Ghenadie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Orac Natalia

către Balan Mihail cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și partajul

averii,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de Balan Mihail și s-a casat hotărârea Judecătoriei Edineț,

sediul central, din 14 iunie 2017, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea

înaintată de către Orac Natalia a fost respinsă ca tardivă,

c o n s t a t ă:

La data de 07 octombrie 2016, Orac Natalia s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Balan Mihail cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate și partajul averii.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, din anul 1983 mama ei - Balan

Liudmila s-a aflat în relații de concubinaj cu Balan Mihail. Ulterior, la data de 01

aprilie 1993 ei au înregistrat căsătoria la Primăria s. Trinca, r. Edineț. În perioada

respectivă, Balan Liudmila și Balan Mihail au locuit împreună și au dus o

gospodărie comună. În perioada căsătoriei au dobândit dreptul de proprietate

asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXXXXX și a terenului aferent,

amplasate în s. Trinca, r. Edineț. Astfel, în perioada relațiilor de concubinaj cu

pârâtul, au construit împreună casa, adică prin bani, muncă și perseverență, ambii

au contribuit la progresarea valorii acestor bunuri.

La data de 22 februarie 2003, mama reclamantei - Balan Liudmila a decedat,

iar ulterior toate aceste bunuri imobile au fost înregistrate cu drept proprietate după

tatăl ei vitreg - Balan Mihail. În urma decesului lui Balan Liudmila, conform

certificatului de moștenitor legal eliberat de notarul public Antoficiuc Alexandru,

reclamanta este moștenitorul ultimei.

Astfel, reclamanta Orac Natalia a solicitat recunoașterea ca proprietate

comună în devălmășie a bunurilor personale ale lui Balan Mihail și Balan

Liudmila, și anume: a casei de locuit cu cont personal 204 din registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 3, cu nr. cadastral XXXXXXXX și a terenului aferent amplasat

în s. Trinca, r. Edineț; să i se atribuie ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu cont

personal 204 din registrul de evidență a gospodăriilor nr. 3, cu nr. cadastral

XXXXXXXX și din terenul aferent amplasat în s. Trinca, r. Edineț, precum și

încasarea de la pârâtul Balan Mihail în folosul reclamantei a tuturor cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 14 iunie 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de Orac Natalia a fost admisă. S-au recunoscut

bunurile imobile: casa de locuit cu suprafața de 100,3 m 2; anexa rece cu volumul

de 19 m3; beci cu suprafața de 20,5 m2; șura cu suprafața de 31,9 m2; șura cu

suprafața de 22,2 m2; șura cu suprafața de 40,9 m2; terenul aferent lor cu nr.

cadastral XXXXXXXX, amplasate în s. Trinca, str. XXXXXXXX 4, r. Edineț,

estimate în total la 31667 lei, ca fiind bunuri ce aparțin cu drept de proprietate

comună în devălmășie foștilor soți Balan Mihail și Balan Liudmila, reprezentată de

succesorul ei în drepturi procesuale Orac Natalia. S-au partajat bunurile imobile

menționate, atribuindu-i-se lui Balan Mihail si Balan Liudmila, reprezentată de

succesorul ei în drepturi Orac Natalia, cota parte ideală a fiecăruia în proprietate în

mărime de ½ din averea respectivă, estimată la 15833,50 lei. S-a încasat de la

Balan Mihail în beneficiul lui Orac Natalia cheltuielile de judecată în mărime de

1986 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, s-a admis apelul

declarat de Balan Mihail și s-a casat hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central,

din 14 iunie 2017, fiind emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea înaintată de către

Orac Natalia a fost respinsă ca tardivă.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, Orac Natalia, prin

intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, la data de 30 noiembrie 2017 a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții

de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

menținută hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 14 iunie 2017.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Susține recurenta că termenul de prescripție a fost aplicat

incorect de către instanța de apel, reținând doar argumentele invocate de către

intimat.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Orac Natalia, prin intermediul avocatului Odobescu Ghenadie, neîntemeiat

și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Orac Natalia, prin intermediul

avocatului Odobescu Ghenadie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Orac Natalia, prin

intermediul avocatului Odobescu Ghenadie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu