2rh-137/18 — repararea prejudiciului material

dosarul 2rh-137/18 Î N CH E I E R E 20 iunie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan examinând cererea de revizuire depusă de Chibalnic Alexandr, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Bloșenco împotriva Ecaterinei Chibalnic, Alexandr Chibalnic și Liubovi Marin cu privire la repararea prejudiciului material, c o n s t a t ă: La 24 februarie 2014 Alexandr Bloșenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Chibalnic, Alexandr Chibalnic și Liubovi Marin, solicitînd încasarea de la ultimii a prejudiciului material în sumă de 120290 de lei.

Judecătoria Cahul prin încheierea din 08 iulie 2014 a atras în proces Primăria sat. Lucești, r-ul Cahul în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului. Judecătoria Cahul prin hotărîrea din 30 noiembrie 2016 a admis parțial acțiunea. A încasat în mod solidar de la Ecaterina Chibalnic și Alexandr Chibalnic în folosul lui Alexandr Bloșenco prejudiciul material în cuantum de 120290 de lei, în folosul statului taxa de stat în sumă de 3608 lei. În rest a respins acțiunea ca neîntemeiată (f.d.76). La 08 decembrie 2016 avocatul Victor Mîțăblîndă, în interesele Ecaterinei Chibalnic și Alexandr Chibalnic a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 30 noiembrie 2016 exprimându-și dezacordul cu hotărîrea supusă apelului (f.d.80).

Curtea de Apel Cahul prin încheierea din 27 aprilie 2017 nu a dat curs apelului declarat de avocatul Victor Mîțăblîndă în interesele Ecaterinei Chibalnic și Alexandr Chibalnic. A comunicat apelanților Ecaterina Chibalnic și Alexandr Chibalnic și reprezentantului acestora, avocatul Victor Mîțăblîndă despre necesitatea prezentării 1 dovezii achitării taxei de stat în sumă de 2706 lei și a motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, acordându-le termen de 20 de zile din momentul primirii copiei de pe încheierea dată. A explicat apelanților Ecaterina Chibalnic și Alexandr Chibalnic și reprezentantului acestora, avocatul Victor Mîțăblîndă că în cazul neîndeplinirii în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f.d.96 recto-verso).

Curtea de Apel Cahul prin încheierea din 06 iunie 2017 a restituit cererea de apel depusă de avocatul Victor Mîțăblîndă în interesele Ecaterinei Chibalnic și Alexandr Chibalnic (f.d.107, 108-109). Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 06 septembrie 2017 a admis recursul declarat de Ecaterina Chibalnic și Alexandr Chibalnic. A casat încheierea Curții de Apel Cahul din 06 iunie 2017 cu restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Cahul de la etapa de primire a cererii de apel. Curtea de Apel Cahul prin încheierea din 26 octombrie 2017 a restituit cererea de apel depusă de avocatul Victor Mîțăblîndă în interesele Ecaterinei Chibalnic și Alexandr Chibalnic, pe motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 31 ianuarie 2018 a respins recursul declarat de reprezentantul Ecaterinei Chibalnic și Alexandr Chibalnic, avocatul Zinaida Gârneț și a menținut încheierea Curții de Apel Cahul din 26 octombrie 2017. La 17 aprilie 2018 Chibalnic Alexandr a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a recursului. În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și a menționat că, i-au devenit cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute.

A menționat, că din neglijența grefierului s-a pierdut mandatul avocatului Victor Mîțăblîndă, fapt confirmat prin procesul-verbal al comisiei disciplinare. A mai invocat, că este în imposibilitate de a prezenta a doua parte a mandatului, deoarece avocatul Victor Mîțăblîndă a decedat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire declarată de Chibalnic Alexandr este inadmisibilă din motivele ce urmează. În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Argumentele invocate de revizuent precum că, din neglijența grefierului s-a pierdut mandatul avocatului Victor Mîțăblîndă, fapt confirmat prin procesul-verbal al comisiei disciplinare nu pot fi reținute, deoarece nu constituie temei de redeschidere a procesului. 2 Conform procesului-verbal al comisiei de disciplină în cadrul Judecătoriei Cahul din 27 februarie 2018, în privința grefierilor Olteanu Inga și Nijiberschi (anterior Agafiță) Diana nu s-a intentat procedură disciplinară din motivul absenței componenței abaterii disciplinare.

În privința grefierului Marin (anterior Raru) Veronica s-a clasat procedura disciplinară, deoarece din momentul săvârșirii faptei sesizate ca abatere disciplinară au trecut mau mult de 6 luni (f.d.203-204). În condițiile speței este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52). Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiul invocat de revizuent nu și-a găsit confirmare în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: A respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chibalnic Alexandr, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Bloșenco împotriva Ecaterinei Chibalnic, Alexandr Chibalnic și Liubovi Marin cu privire la repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 3