3ra-729/18 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-729/18 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra–729/18 Instanța de fond: D. Chistol Instanța de apel: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul General al mun. Chișinău, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat către Primarul General al mun. Chișinău și Viceprimarul mun. Chișinău, Nistor Grozavu privind anularea Dispoziției nr. 947-d din 18.08.2016, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Primarul General al mun.
Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 21 martie 2017, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a adresat în instanța de judecată către Primarul General al mun. Chișinău și Viceprimarul mun. Chișinău, Nistor Grozavu privind anularea Dispoziției nr. 947- d din 18.08.2016. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 18 august 2016, Viceprimarul mun. Chișinău a emis Dispoziția nr. 947-d „Cu privire la aprobarea schemelor - model de amplasare a gheretelor și unităților de comerț ambulant în sectoarele mun. Chișinău”. În conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18.12.2009, a efectuat controlul de legalitate și a constatat că, a fost adoptată contrar prevederilor.
Potrivit art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația publica locală pct.9 subpunct 2) lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la 24 septembrie 2016 a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT4-1855 din 23.09.2016, prin care s-a solicitat abrogarea actului administrativ, însă răspuns în termenul la această notificare în termenul stabilit de legislație nu a parvenit. În corespundere cu art. 14 alin. (2), lit. q1) al Legii nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, consiliul local aprobă regulamentul de desfășurare a activităților de comerț în localitatea respectivă. Potrivit art. 5 și art. 6 ale Legii nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, în cadrul regulamentului de desfășurare a activităților de comerț în localitatea respectivă, consiliul local are dreptul să stabilească interdicții și cerințe privind desfășurarea activității de comerț.
Cerințele stabilite se aprobă prin decizia consiliului local. Reclamantul a indicat că, până la momentul emiterii Dispoziției nr. 9.47-d din 18.08.2016, un asemenea regulament nu a fost aprobat de către Consiliul municipal. Cu referire la anexele nr. 2 și nr. 3 ale actului administrativ, a menționat că, autoritatea publică locală încalcă prevederile art. 12 alin. (1) lit. c) al Legii concurenței nr. 183 din 11.07.2012, potrivit căreia este interzis autorităților publice locale stabilirea de interdicții sau restricții, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor. Prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 13/4 din 27.12.2007 a fost aprobat Regulamentul privind eliberarea autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chișinău.
În pct. 2.1-2.13 sunt enumerate actele necesare pentru obținerea unei autorizații. Pct. 2.4 stabilește actele suplimentare pe care comerciantul urmează să le prezinte. Astfel, pentru autorizarea unei gherete, urmează să fie prezentată schema terenului, aprobată și eliberată de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare. A mai menționat că, până la momentul actual, prerogativa de aprobare a schemelor-model, precum și eliberarea acestora a fost delegată de Consiliul municipal Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare. Drept urmare, reclamantul a conchis că, Primarul general nu dispune de competența de a aproba schemele-model de amplasare a gheretelor și unităților de comerț ambulant în sectoarele mun.
Chișinău, în lipsa unor reglementări stabilite în acest sens de autoritatea deliberativă. Autoritatea executivă nu poate dispune retragerea unei competențe Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, în condițiile în care aceasta a fost anterior acordată de către Consiliul municipal. Reclamantul a solicitat anularea Dispoziției nr. 947-d din 18.08.2016. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 21 martie 2017, s-a admis acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat către Primarul General al mun. Chișinău și Viceprimarul mun. Chișinău, Nistor Grozavu și s-a anulat Dispoziția nr. 947-d din 18.08.2016. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, a fost respins apelul declarat de către Primarul General al mun.
Chișinău și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 21 martie 2017 La 13 aprilie 2018, Primarul General al mun. Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului declarat, Primarul General al mun. Chișinău a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a stabilit toate circumstanțele importante pentru justa soluționare a cauzei, precum și instanța a aplicat eronat normele de drept material. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Primarul General al mun.
Chișinău, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Primarul General al mun. Chișinău, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată Primarul General al mun. Chișinău. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.