2ra-1148/18 — Încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1148/18 — Încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1148/18
Judecătoria Cahul, sediul Central
Judecător: I. Gorlenco
Curtea de Apel Cahul
Judecători: R. Petrov, T. Berdilă și I. Dănăilă
Î N C H E I E R E
13 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Tatiana Vieru
judecători Maria Ghervas
Iuliana Oprea
examinînd admisibilitatea recursului declarat de Mironescu Nadejda prin
intermediul avocatului Dumitran Ignat,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda împotriva lui Terzi Vladimir, Ițcovici Irina, Ițcovici Mihail, Terzi Rima, Terzi
Cristina, Terzi Piotr, intervenienți accesorii Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu cu
privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2018, prin care a fost
admis apelul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran
Ignat, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie
2017, iar în partea casată a fost adoptată o nouă hotărîre,
A C O N S T A T A T:
La 1 februarie 2013, Mironescu Nadejda a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea pretențiilor reclamantul a invocat că la mijlocul lunii mai 2012, a
plecat în Italia, unde s-a aflat pînă la 28 iunie2012. În apartamentul de pe str. Ștefan
cel Mare, nr. 31/45 nu a rămas să locuiască nimeni.
La 28 iunie 2012, a revenit în țară și verificînd apartament a constatat un miros
puternic de mucegai, iar la bucătărie, pe pereți erau pete mari de culoare verde de
diferite dimensiuni, mobila de la bucătărie era deteriorată și neuniformă.
Mironescu Nadejda a menționat că la 29 iunie 2012 a depus cerere la Gospodăria
Comunal Locativă Cahul, pentru a fi examinat apartamentul său și cel al vecinilor
poziționați cu un etaj mai sus.
Ulterior, de către Gospodăriei Comunal Locativă Cahul, a fost examinat
apartamentul nr. 45 și întocmit proces-verbal.
1
Pentru a stabili prejudiciul cauzat în urma inundării apartamentului, și anume,
cheltuielile pentru reparația bucătărie, costul reparației mobilei din bucătărie a fost
nevoie de a efectua 2 expertize.
S-a mai specificat că conform raportului de expertiză nr. 240912PC din 24
septembrie 2012, costul reparației mobilei din bucătărie este de 7620 lei. Conform
raportului de expertiză nr. NM80712P din 19 iulie 2012, cheltuielile pentru reparația
bucătărie constituie - 3575,99 lei. Pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, au fost
cheltuiți - 800 lei și respectiv 640 lei, în total - 1440 lei.
Reclamanta a expediat în adresa lui Terzi Vladimir o cerere prealabilă prin care
și-a exprimat intenția de a luționa litigiul pe cale extrajudiciară, însă nu a primit nici un
spuns.
La 3 iunie 2013, reclamanta Mironescu Nadejda a depus cerere prin care și-a
concretizat pretențiile din acțiunea inițială (f.d. 37, vol. I).
Solicită Mironescu Nadejda încasarea din contul lui Terzi Vladimir, în beneficiul
său suma de 11195 lei – cu titlu de prejudiciu material și suma de 1440 lei – cu titlu de
cheltuieli pentru efectuarea expertizei, în total duma de 12635 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 3 iulie 2013, cererea de chemare în judecată
depusă de Mironescu Nadejda împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea
prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată a fost admisă. S-a dispus încasarea
din contul lui Terzi Vladimir, în beneficiul Nadejdei Mironescu suma de 15495 lei - cu
titlu de prejudiciu material (f.d. 63, vol. I).
La 19 iunie 2015, Terzi Petru a depus cerere de revizuire a hotărîrii primei
instanțe (f.d. 2, vol. III).
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie 2016, a fost admisă cererea de
revizuire depusă de Terzi Petru, casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 3 iulie 2013,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mironescu Nadejda
împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și a
cheltuielilor de judecată, cu rejudecarea pricinii în fond (f.d.100-102, vol. I).
La 4 noiembrie 2016, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran
Ignat a depus cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată (f.d. 126, vol. I).
Prin cererea respectivă s-a solicitat atragerea în proces a Irinei Ițcovici, Mihail
Ițcovici, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi Piotr, în calitate de pîrîți.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 15 noiembrie 2016 au fost atrași în proces
în calitate de pîrîți Irina Ițcovici, Mihail Ițcovici, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi
Piotr (f.d. 174-175, vol. I).
La 15 noiembrie 2016, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran
Ignat a depus cerere prin care a concretizat pretențiile din cererea inițială (f.d. 115-116,
vol. I).
Suplimentar s-a mai precizat că la 7 iunie 2016, pîrîți care la moment domiciliază
și anume Ițcovici Irina și Ițcovici Mihail repetat au inundat apartamentul reclamantei.
Conform actului eliberat de Gospodăria Comunal-Locativă, s-a stabilit că
apartamentul reclamantei a fost inundat de locatarii apartamentului nr. 49 din str.
Ștefan cel Mare, nr. 31 or. Cahul. Ulterior, la 19 iulie 2016 aceiași pîrîți din nou au
2
inundat același apartamentul.
Conform actului eliberat de Gospodăria Comunal-Locativă, s-a constatat, că
cauza inundației apartamentului nu poate fi stabilită, pe motiv că a fost înlăturată de
locatarii apartamentului nr. 49 din str. Ștefan cel Mare, nr. 31.
Reclamanta a mai punctat că pentru prima inundație, care a avut loc în anul 2012,
i s-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 12635 lei. Pentru inundațiile din 07 iunie
2016 și 19 iulie 2016, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 7106 lei, în
total, prejudiciul este estimat la suma de 19741 lei.
Solicitat reclamanta încasarea din contul lui Terzi Vladimir, Ițcovici Irina, Ițcovici
Mihail, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi Piotr, în beneficiul lui Mironescu Nadejda
suma de 19741 lei – cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată.
La 19 iunie 2017, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat
a depus cerere prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de intervenient
accesorii de partea reclamantei pe Mititelu Liliana, Mititelu Sergiu (f.d. 163, vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 22 iunie 2017 au fost atrași
în proces Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu în calitate de intervenient ccesoriu de
partea reclamantei (f.d. 196-197, vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2017, a fost
respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu Nadejda,
intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu
împotriva lui Terzi Vladimir privind încasarea prejudiciului cauzat în urma inundației
apartamentului din anul 2012 și inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli
de judecată, ca fiind neîntemeiată.
A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu
Sergiu împotriva Irinei Ițcovici și Ițcovici Mihail privind încasarea prejudiciului cauzat
în urma inundației apartamentului din anul 2012 și cheltuieli de judecată, ca fiind
depusă tardiv.
A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu
Sergiu împotriva Irinei Ițcovici și Ițcovici Mihail privind încasarea prejudiciului cauzat
în urma inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind
neîntemeiat.
A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu
Sergiu împotriva lui Terzi Piotr privind încasarea prejudiciului cauzat în urma
inundației apartamentului din anul 2012 și cheltuieli de judecată, ca fiind depusă
tardiv.
A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu
Sergiu împotriva lui Terzi Piotr privind încasarea prejudiciului cauzat în urma
inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind
neîntemeiat.
3
A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu
Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu
Sergiu împotriva Rimei Terzi și Terzi Cristina privind încasarea prejudiciului cauzat în
urma inundației apartamentului din anul 2012 și inundațiilor apartamentului din anul
2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d. 224-236, vol. I).
La 20 septembrie 2017, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran
Ignat a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea hotărîrii
Judecătoriei Cahul, sediul Centru din 19 septembrie 2017 cu pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2018, a fost admis apelul
declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat, casată
parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2017, în partea
pretențiilor ce țin de încasarea prejudiciului material rezultat ca urmare a inundației
apartamentului în anul 2012, iar în această partea a fost adoptată o nouă hotărîre prin
care pretențiile respective au fost respinse ca neîntemeiate. În rest, hotărîrea primei
instanțe a fost menținută (f.d. 50, 51-64, vol. II).
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 10 aprilie 2018, Mironescu
Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat a contestat-o cu recurs, solicitînd
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi săptămîni prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu
au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind
încălcate normele de drept procedural.
Recurentul a mai specificat că în instanțele de judecată nu au ținut cont de probele
atașate la dosar și anume rapoartele de expertiză, fapt ce a determinat adoptarea unor
acte de dispoziție neîntemeiate.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
Cahul din 5 martie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei instanței de apel în
adresa părților (f.d 65, vol. II), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data
recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.
Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet
din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de
pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a
referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
La 14 mai 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, iar la 25
mai 2018, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Ițcovici
Irina și Ițcovici Mihail au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Ceilalți intimați nu au depus referință prin care să-și exprime poziția față de
temeiurile invocate în recurs.
4
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor a verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă
este depus în termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în
fața completului de judecată instituit în mod legal.
Materialele cauzei certifică faptul că recursul nu a fost examinat anterior, fiind
respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă.
Audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând încadrarea în
dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a temeiurilor
invocate în recurs, precum și având în vedere poziția formulată în referință, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, din următoarele
considerente.
Ab initio, în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural. În cazul respectiv, judecarea recursului exercitat
conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are un
caracter devolutiv și privește doar problemele de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.
În același context, instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de
instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile
unui proces echitabil garantate de articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special, de dreptul de acces la o
instanță și de dreptul de a fi auzit (a se vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27
martie 2014, parag. 39 – 40; Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015,
parag. 32).
Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un
tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor
înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie
reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de
atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac
ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, parag.
34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić v. Croația, 20 iulie
2017, parag. 28).
Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
5
În aceeași ordine de idei, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă
prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de
drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că
săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce
la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în care
erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de
articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă sunt formulate
suficient de clar și urmăresc protejarea interesului părții, dar și competența asigurării
interpretării unitare a legii de către Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări
urmăresc un scop legitim, îndeplinind cerințele securității juridice și bunei-administrări
a justiției (a se vedea, mutatis mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie
2010, parag. 22; Erfar – Avef, ibidem, parag. 41, Marc Brauer, ibidem, parag. 35;
Miessen, ibidem, parag. 67; Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, parag. 36 – 37,
Sturm v. Luxemburg, 27 iunie 2017, parag. 36).
Din perspectiva acestor drepturi garantate de Convenția Europeană, completul
Colegiului de control judiciar își propune să verifice esența și temeiurile recursului,
inclusiv dacă argumentele recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei atacate, în
limitele în care au fost formulate, întrunesc condițiile necesare pentru a declara
admisibilă cererea acestuia.
În speță, instanța observă că recurentul Mironescu Nadejda prin intermediul
avocatului Dumitran Ignat a criticat decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie
2017 în baza articolului 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, așa cum
este prevăzut, în mod obligatoriu, la articolul 437 alin. (1), lit. f) din același cod.
Din analiza minuțioasă a conținutului cererii de recurs în raport cu decizia
contestată/procedura în ansamblu, reiese în mod cert că recurenții a reluat criticile
formulate în faza procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat
detaliat, în special asupra condițiilor prelevării apelor uzate.
Pe baza celor prezentate, completul Colegiului constată că observațiile Nadejdei
Mironescu prin intermediul avocatului Dumitran Ignat nu dezvăluie nici o aparență a
încălcării normelor de drept material sau procedural, dar nici a încălcării drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului. Prin urmare, temeiurile inserate în recurs nu pot
fi calificate ca esențiale și nu ar putea obliga instanța de recurs să primească cererea
acestuia spre examinarea în fond și, eventual, să caseze/modifice hotărârea
judecătorească contestată. În mod corespunzător, punctele de vedere al recurentului nu
sunt compatibile cu cerințele prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) din Codul de
procedură civilă, iar, în consecință, recursul dedus judecății nu corespunde condiției de
a fi „efectiv” (a se vedea, de exemplu, Petrovic v. Luxemburg, 17 februarie 2011,
parag. 31 – 33, Sturm v. Luxemburg, ibidem, parag. 32).
6
Din aceste raționamente, instanța de judecată reține existența temeiului prevăzut
la art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. În atare situație, conjunctura stabilită
mai sus confirmă lipsa unui formalism excesiv și respectarea unui raport rezonabil de
proporționalitate dintre scopul urmărit și mijloacele folosite, iar, în opinia instanței,
însăși substanța dreptului de acces la instanță nu a fost afectată.
Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de art. 6 parag. 1 din
Convenție, instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate
varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19
decembrie 1997, parag. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, parag. 2;
Hansen v. Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74). De fapt, în concepția instanței
europene, art. 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de
recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind
„lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în prezenta cauză (a se vedea, mutatis
mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Beniamin
Nersesyan, ibidem, parag. 23 – 24; Akaki Tchaghiashvili, ibidem, parag. 34 sau
Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45).
În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod
unanim că recursul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului
Dumitran Ignat nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în
fond, urmând a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
D I S P U N E:
Recursul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran
Ignat se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru
judecători Maria Ghervas
Iuliana Oprea
7