2ra-1148/18 — Încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

2ra-1148/18 — Încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1148/18

Judecătoria Cahul, sediul Central

Judecător: I. Gorlenco

Curtea de Apel Cahul

Judecători: R. Petrov, T. Berdilă și I. Dănăilă

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Mironescu Nadejda prin

intermediul avocatului Dumitran Ignat,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda împotriva lui Terzi Vladimir, Ițcovici Irina, Ițcovici Mihail, Terzi Rima, Terzi

Cristina, Terzi Piotr, intervenienți accesorii Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu cu

privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2018, prin care a fost

admis apelul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran

Ignat, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie

2017, iar în partea casată a fost adoptată o nouă hotărîre,

A C O N S T A T A T:

La 1 februarie 2013, Mironescu Nadejda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor reclamantul a invocat că la mijlocul lunii mai 2012, a

plecat în Italia, unde s-a aflat pînă la 28 iunie2012. În apartamentul de pe str. Ștefan

cel Mare, nr. 31/45 nu a rămas să locuiască nimeni.

La 28 iunie 2012, a revenit în țară și verificînd apartament a constatat un miros

puternic de mucegai, iar la bucătărie, pe pereți erau pete mari de culoare verde de

diferite dimensiuni, mobila de la bucătărie era deteriorată și neuniformă.

Mironescu Nadejda a menționat că la 29 iunie 2012 a depus cerere la Gospodăria

Comunal Locativă Cahul, pentru a fi examinat apartamentul său și cel al vecinilor

poziționați cu un etaj mai sus.

Ulterior, de către Gospodăriei Comunal Locativă Cahul, a fost examinat

apartamentul nr. 45 și întocmit proces-verbal.

1

Pentru a stabili prejudiciul cauzat în urma inundării apartamentului, și anume,

cheltuielile pentru reparația bucătărie, costul reparației mobilei din bucătărie a fost

nevoie de a efectua 2 expertize.

S-a mai specificat că conform raportului de expertiză nr. 240912PC din 24

septembrie 2012, costul reparației mobilei din bucătărie este de 7620 lei. Conform

raportului de expertiză nr. NM80712P din 19 iulie 2012, cheltuielile pentru reparația

bucătărie constituie - 3575,99 lei. Pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, au fost

cheltuiți - 800 lei și respectiv 640 lei, în total - 1440 lei.

Reclamanta a expediat în adresa lui Terzi Vladimir o cerere prealabilă prin care

și-a exprimat intenția de a luționa litigiul pe cale extrajudiciară, însă nu a primit nici un

spuns.

La 3 iunie 2013, reclamanta Mironescu Nadejda a depus cerere prin care și-a

concretizat pretențiile din acțiunea inițială (f.d. 37, vol. I).

Solicită Mironescu Nadejda încasarea din contul lui Terzi Vladimir, în beneficiul

său suma de 11195 lei – cu titlu de prejudiciu material și suma de 1440 lei – cu titlu de

cheltuieli pentru efectuarea expertizei, în total duma de 12635 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 3 iulie 2013, cererea de chemare în judecată

depusă de Mironescu Nadejda împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată a fost admisă. S-a dispus încasarea

din contul lui Terzi Vladimir, în beneficiul Nadejdei Mironescu suma de 15495 lei - cu

titlu de prejudiciu material (f.d. 63, vol. I).

La 19 iunie 2015, Terzi Petru a depus cerere de revizuire a hotărîrii primei

instanțe (f.d. 2, vol. III).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie 2016, a fost admisă cererea de

revizuire depusă de Terzi Petru, casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 3 iulie 2013,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mironescu Nadejda

împotriva lui Terzi Vladimir cu privire la încasarea prejudiciului material și a

cheltuielilor de judecată, cu rejudecarea pricinii în fond (f.d.100-102, vol. I).

La 4 noiembrie 2016, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran

Ignat a depus cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată (f.d. 126, vol. I).

Prin cererea respectivă s-a solicitat atragerea în proces a Irinei Ițcovici, Mihail

Ițcovici, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi Piotr, în calitate de pîrîți.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 15 noiembrie 2016 au fost atrași în proces

în calitate de pîrîți Irina Ițcovici, Mihail Ițcovici, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi

Piotr (f.d. 174-175, vol. I).

La 15 noiembrie 2016, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran

Ignat a depus cerere prin care a concretizat pretențiile din cererea inițială (f.d. 115-116,

vol. I).

Suplimentar s-a mai precizat că la 7 iunie 2016, pîrîți care la moment domiciliază

și anume Ițcovici Irina și Ițcovici Mihail repetat au inundat apartamentul reclamantei.

Conform actului eliberat de Gospodăria Comunal-Locativă, s-a stabilit că

apartamentul reclamantei a fost inundat de locatarii apartamentului nr. 49 din str.

Ștefan cel Mare, nr. 31 or. Cahul. Ulterior, la 19 iulie 2016 aceiași pîrîți din nou au

2

inundat același apartamentul.

Conform actului eliberat de Gospodăria Comunal-Locativă, s-a constatat, că

cauza inundației apartamentului nu poate fi stabilită, pe motiv că a fost înlăturată de

locatarii apartamentului nr. 49 din str. Ștefan cel Mare, nr. 31.

Reclamanta a mai punctat că pentru prima inundație, care a avut loc în anul 2012,

i s-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 12635 lei. Pentru inundațiile din 07 iunie

2016 și 19 iulie 2016, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 7106 lei, în

total, prejudiciul este estimat la suma de 19741 lei.

Solicitat reclamanta încasarea din contul lui Terzi Vladimir, Ițcovici Irina, Ițcovici

Mihail, Terzi Rima, Terzi Cristina, Terzi Piotr, în beneficiul lui Mironescu Nadejda

suma de 19741 lei – cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată.

La 19 iunie 2017, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat

a depus cerere prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de intervenient

accesorii de partea reclamantei pe Mititelu Liliana, Mititelu Sergiu (f.d. 163, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 22 iunie 2017 au fost atrași

în proces Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu în calitate de intervenient ccesoriu de

partea reclamantei (f.d. 196-197, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2017, a fost

respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu Nadejda,

intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu Sergiu

împotriva lui Terzi Vladimir privind încasarea prejudiciului cauzat în urma inundației

apartamentului din anul 2012 și inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli

de judecată, ca fiind neîntemeiată.

A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu

Sergiu împotriva Irinei Ițcovici și Ițcovici Mihail privind încasarea prejudiciului cauzat

în urma inundației apartamentului din anul 2012 și cheltuieli de judecată, ca fiind

depusă tardiv.

A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu

Sergiu împotriva Irinei Ițcovici și Ițcovici Mihail privind încasarea prejudiciului cauzat

în urma inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind

neîntemeiat.

A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu

Sergiu împotriva lui Terzi Piotr privind încasarea prejudiciului cauzat în urma

inundației apartamentului din anul 2012 și cheltuieli de judecată, ca fiind depusă

tardiv.

A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu

Sergiu împotriva lui Terzi Piotr privind încasarea prejudiciului cauzat în urma

inundațiilor apartamentului din anul 2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind

neîntemeiat.

3

A fost respins capătul de cerere de chemare în judecată depusă de Mironescu

Nadejda, intervenient accesoriu de partea reclamantei Mititelu Liliana și Mititelu

Sergiu împotriva Rimei Terzi și Terzi Cristina privind încasarea prejudiciului cauzat în

urma inundației apartamentului din anul 2012 și inundațiilor apartamentului din anul

2016 și cheltuieli de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d. 224-236, vol. I).

La 20 septembrie 2017, Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran

Ignat a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea hotărîrii

Judecătoriei Cahul, sediul Centru din 19 septembrie 2017 cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 ianuarie 2018, a fost admis apelul

declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat, casată

parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 septembrie 2017, în partea

pretențiilor ce țin de încasarea prejudiciului material rezultat ca urmare a inundației

apartamentului în anul 2012, iar în această partea a fost adoptată o nouă hotărîre prin

care pretențiile respective au fost respinse ca neîntemeiate. În rest, hotărîrea primei

instanțe a fost menținută (f.d. 50, 51-64, vol. II).

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 10 aprilie 2018, Mironescu

Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran Ignat a contestat-o cu recurs, solicitînd

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi săptămîni prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu

au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind

încălcate normele de drept procedural.

Recurentul a mai specificat că în instanțele de judecată nu au ținut cont de probele

atașate la dosar și anume rapoartele de expertiză, fapt ce a determinat adoptarea unor

acte de dispoziție neîntemeiate.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Cahul din 5 martie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei instanței de apel în

adresa părților (f.d 65, vol. II), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data

recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 14 mai 2018, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, iar la 25

mai 2018, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Ițcovici

Irina și Ițcovici Mihail au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Ceilalți intimați nu au depus referință prin care să-și exprime poziția față de

temeiurile invocate în recurs.

4

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor a verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă

este depus în termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în

fața completului de judecată instituit în mod legal.

Materialele cauzei certifică faptul că recursul nu a fost examinat anterior, fiind

respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură civilă.

Audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând încadrarea în

dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a temeiurilor

invocate în recurs, precum și având în vedere poziția formulată în referință, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată existența temeiului prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, din următoarele

considerente.

Ab initio, în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. În cazul respectiv, judecarea recursului exercitat

conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește doar problemele de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

În același context, instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de

instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile

unui proces echitabil garantate de articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special, de dreptul de acces la o

instanță și de dreptul de a fi auzit (a se vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27

martie 2014, parag. 39 – 40; Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015,

parag. 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor

înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie

reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, parag.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić v. Croația, 20 iulie

2017, parag. 28).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

5

În aceeași ordine de idei, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă

prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce

la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în care

erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă sunt formulate

suficient de clar și urmăresc protejarea interesului părții, dar și competența asigurării

interpretării unitare a legii de către Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări

urmăresc un scop legitim, îndeplinind cerințele securității juridice și bunei-administrări

a justiției (a se vedea, mutatis mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie

2010, parag. 22; Erfar – Avef, ibidem, parag. 41, Marc Brauer, ibidem, parag. 35;

Miessen, ibidem, parag. 67; Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, parag. 36 – 37,

Sturm v. Luxemburg, 27 iunie 2017, parag. 36).

Din perspectiva acestor drepturi garantate de Convenția Europeană, completul

Colegiului de control judiciar își propune să verifice esența și temeiurile recursului,

inclusiv dacă argumentele recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei atacate, în

limitele în care au fost formulate, întrunesc condițiile necesare pentru a declara

admisibilă cererea acestuia.

În speță, instanța observă că recurentul Mironescu Nadejda prin intermediul

avocatului Dumitran Ignat a criticat decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie

2017 în baza articolului 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, așa cum

este prevăzut, în mod obligatoriu, la articolul 437 alin. (1), lit. f) din același cod.

Din analiza minuțioasă a conținutului cererii de recurs în raport cu decizia

contestată/procedura în ansamblu, reiese în mod cert că recurenții a reluat criticile

formulate în faza procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat

detaliat, în special asupra condițiilor prelevării apelor uzate.

Pe baza celor prezentate, completul Colegiului constată că observațiile Nadejdei

Mironescu prin intermediul avocatului Dumitran Ignat nu dezvăluie nici o aparență a

încălcării normelor de drept material sau procedural, dar nici a încălcării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului. Prin urmare, temeiurile inserate în recurs nu pot

fi calificate ca esențiale și nu ar putea obliga instanța de recurs să primească cererea

acestuia spre examinarea în fond și, eventual, să caseze/modifice hotărârea

judecătorească contestată. În mod corespunzător, punctele de vedere al recurentului nu

sunt compatibile cu cerințele prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) din Codul de

procedură civilă, iar, în consecință, recursul dedus judecății nu corespunde condiției de

a fi „efectiv” (a se vedea, de exemplu, Petrovic v. Luxemburg, 17 februarie 2011,

parag. 31 – 33, Sturm v. Luxemburg, ibidem, parag. 32).

6

Din aceste raționamente, instanța de judecată reține existența temeiului prevăzut

la art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. În atare situație, conjunctura stabilită

mai sus confirmă lipsa unui formalism excesiv și respectarea unui raport rezonabil de

proporționalitate dintre scopul urmărit și mijloacele folosite, iar, în opinia instanței,

însăși substanța dreptului de acces la instanță nu a fost afectată.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de art. 6 parag. 1 din

Convenție, instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate

varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19

decembrie 1997, parag. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, parag. 2;

Hansen v. Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74). De fapt, în concepția instanței

europene, art. 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de

recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind

„lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în prezenta cauză (a se vedea, mutatis

mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Beniamin

Nersesyan, ibidem, parag. 23 – 24; Akaki Tchaghiashvili, ibidem, parag. 34 sau

Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului

Dumitran Ignat nu ridică probleme de drept și nu poate fi acceptat spre examinarea în

fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Mironescu Nadejda prin intermediul avocatului Dumitran

Ignat se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

7