3ra-673/18 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-673/18 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-673/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – Iu. Potînga

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Clima, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina Popov

împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, s-a admis apelul declarat de

Ministerul Finanțelor, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

din 14 august 2015 și s-a emis în această parte o decizia sub formă de încheiere, în

rest hotărârea s-a menținut,

C O N S T A T Ă :

La data de 16 mai 2014 Nina Popov s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor, solicitând obligarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să achite la

bugetul asigurărilor sociale cotele asigurărilor sociale de stat obligatorii în mărime de

30 937,16 lei la contul Ninei Popov și să prezinte în organele de asistență socială

declarațiile 4-BASS și REV-5 în privința acestor cote achitate. (f. d. 4-6, vol. I)

În motivarea cererii reclamanta a indicat că în perioada anilor 2005-2009 a

deținut funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Sîngerei. În perioada

25.06.2007-04.09.2009 a fost ilegal suspendată din funcție.

Prin hotărârea judecătorească irevocabilă de la bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Finanțelor au fost încasate plățile salariale pe perioada suspendării din

funcție cu reținerea din suma ce constituia salariul neachitat, a plăților obligatorii în

buget (impozit pe venit, prime de asigurare medicală, prime de asigurare sociale).

În temeiul hotărârii judecătorești a primit salariul adjudecat pentru perioada

anilor 2007-2009 în mărime de 147 182 lei din care, în mod legal au fost calculate și

reținute contribuțiile obligatorii a asigurărilor sociale de stat în mărime de 6669,46 lei,

cotele asigurărilor sociale de stat obligatorii în mărime de 30 937,16 lei și impozitul pe

venit în mărime de 24 475,29 lei.

1

Totodată angajatorul până în prezent nu a transferat în bugetul asigurărilor

sociale de stat cota asigurărilor sociale de stat obligatorii în sumă de 30 937,16 lei, fiind

încălcate prevederile art. 20 din Legea sistemului public de asigurări sociale. Totodată,

nu au fost prezentate la organele de asistență socială declarația 4-BASS corectată

pentru anii 2007-2009 și respectiv REV-5. Această situație a influențat negativ la

recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, motiv pentru care primește o pensie mai

mică cu aproximativ 2000 lei lunar.

Prin cererea din 27.03.2014, recepționată de Inspectoratul Fiscal Principal de

Stat la 03 aprilie 2014, s-a solicitat achitarea în bugetul respectiv a contribuțiilor

individuale obligatorii și cotele asigurărilor sociale de stat obligatorii reținute din

salariul adjudecat și achitat pentru perioada anilor 2007-2009, precum și prezentarea

declarației 4-BASS și REV-5 pentru a avea posibilitate de a-și revendica dreptul la

recalcularea pensiei pentru limita de vârstă

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin răspunsul nr. 26-13/1-28-81/3575 din

25 aprilie 2014 a comunicat Ninei Popov că a soluționat cererea depusă de petiționară,

însă luând în considerație că ea a fost și este în raport de serviciu cu Inspectoratul Fiscal

de Stat pe raionul Sîngerei, problema abordată nu ține de competența Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat.

Consideră că prin acest răspuns i s-a refuzat în achitarea cotelor respective

aferente salariului adjudecat pentru perioada anilor 2007-2009 la bugetul asigurărilor

sociale de stat obligatorii, fapt ce-i afectează drepturile și interesele legale de a fi

calculată și a primi pensia pentru limita de vârstă în mărime completă.

De asemenea, prin răspunsul Direcției Generale a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Sîngerei din 21.05.2013 i s-a comunicat că este necesar confirmarea achitării

contribuțiilor de bază de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, după

care se va reveni la soluționarea problemei date.

Confirmarea achitării contribuțiilor ține de obligațiile Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat, care este angajatorul reclamantei și refuză achitarea cotelor de

asigurări sociale la buget.

Astfel, pentru a fi soluționată chestiunea privind recalcularea pensiei pentru

limita de vârstă este necesar ca angajatorul – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să

achite la bugetul respectiv contribuțiile individuale obligatorii și cotele asigurării

sociale de stat obligatorii reținute din salariul adjudecat și achitat pentru perioada anilor

2007-2009, cu prezentarea declarației 4-BASS și REV-5.

Potrivit prevederilor art. 17 și 20 din Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999,

angajatorul, odată cu executarea de către Ministerul Finanțelor a plăților sumelor

adjudecate, care constituie mărimea salariului net pentru perioada anilor 2007-2009 în

mărime de 111 497,51 lei și a contribuțiilor individuale obligatorii la bugetul

asigurărilor sociale de stat în mărime de 6669,46 lei, urma să achitate și cotele

asigurărilor sociale de stat obligatorii calculate din sumele dispuse spre achitare, care

constituie suma de 30 937,16 lei. Însă, aceste achitări nu au fost efectuate.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 ianuarie 2015 s-a atras

în calitate de copârât Ministerul Finanțelor. (f.d. 45, vol. I)

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 25 ianuarie 2015 Nina Popov a

solicitat obligarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor să

2

achite la bugetul asigurărilor sociale cotele asigurărilor sociale de stat obligatorii în

mărime de 30 937,16 lei la contul Ninei Popov și să prezinte în organele de asistență

socială declarațiile 4-BASS și REV-5 în privința acestor cote achitate. (f.d. 42-44, vol.

I)

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 august 2015 s-a admis

acțiunea înaintată de Nina Popov, s-a declarat ilegal și s-a anulat refuzul Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat și Ministerului Finanțelor de a soluționa cererile prealabile ale

Ninei Popov. S-a obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor

să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat obligatorii suma cotelor asigurărilor

sociale de stat obligatorii în mărime de 30 973,16 lei la contul Ninei Popov, cu

prezentarea la Casa Teritorială de Asigurări Sociale declarațiile 4-BASS și REV-5

corectate. (f.d. 78, 81-85, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016 s-au respins apelurile

declarate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor. S-a menținut

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 august 2015. (f.d. 133, 134-140,

vol. I)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 31 mai 2017 a admis recursurile

declarate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor, a casat

decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Nina Popov împotriva Inspectoratului Fiscal Principal

de Stat și Ministerului Finanțelor cu privire la contestarea actului administrativ, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de

judecători. (165-172, vol. I)

La data de 08 noiembrie 2017 Nina Popov, reprezentată de avocatul Mardari

Iosif, a renunțat la pretențiile expuse în cererea de concretizare a pretențiilor față de

Ministerul Finanțelor cu privire la obligarea de a transfera la bugetul asigurărilor

sociale de stat a cotei angajatorului în sumă de 30 937,16 lei, în temeiul art. 212 și

art. 265 CPC. (f.d. 202, 203, vol. I)

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 06 decembrie 2017,

a respins apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, a admis apelul declarat de

către Ministerul Finanțelor, a casat parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 14 august 2015, în partea în care a fost admisă acțiunea înaintată de Nina

Popov împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerul Finanțelor cu

privire la contestarea actelor administrative, prin care s-a declarat ilegal și s-a anulat

refuzul Ministerului Finanțelor de a soluționa cererea prealabilă a Ninei Popov și

obligarea Ministerului Finanțelor de a achita la bugetul asigurărilor sociale cotele

asigurării sociale de stat obligatorii în mărime de 30 973,16 lei la contul Ninei Popov

cu prezentarea în organele asistență socială a declarațiilor 4-BASS și REV-5 în privința

acestor cote achitate. A emis o decizie, sub formă de încheiere, prin care s-a admis

renunțul Ninei Popov, reprezentată de avocatul Mardari Iosif, la pretențiile expuse în

cererea de concretizare a pretențiilor, față de Ministerul Finanțelor, privind declararea

ca fiind ilegal și anularea refuzului Ministerului Finanțelor de a soluționa cererea

prealabilă a Ninei Popov și privind obligarea de a transfera la bugetul asigurărilor

sociale de stat a cotei angajatorului în sumă de 30 937,16 lei și de a prezenta organelor

3

de asistență socială declarațiile 4-BASS și REV-5 în privința cotelor asigurate și s-a

încetat în această parte procesul.

S-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 14 august 2015,

în partea în care a fost admisă acțiunea înaintată de Nina Popov împotriva

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind contestarea actelor administrative, prin

care s-a obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de a achita la bugetul asigurărilor

sociale cotele asigurărilor sociale de stat obligatorii în mărime de 30 973,16, la contul

Ninei Popov, cu prezentarea în organele de asistență socială a declarațiilor 4-BASS și

REV-5 în privința acestor cote achitate. (f.d 214-215, 216-228, vol. I)

Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor inferioare, la data de 11 aprilie 2018

Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinăul din 06 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 14 august 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 1-3, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe

deplin circumstanțele care au o importanță pentru soluționarea cauzei și nu a dat o

apreciere corectă probelor prezentate de organul fiscal, acordând prioritate intimatului.

Recurentul indică că intimatul nu a prezentat nici un act al instanței de judecată

în temeiul căruia Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a fost obligat de a calcula careva

contribuții de asigurări sociale, ori conform titlului executoriu nr. 2-92 din 20.01.2011

debitor este Ministerul Finanțelor.

Mai menționează recurentul că instanța de apel nu a apreciat corect

circumstanțele cauzei, deoarece a menținut în vigoare unele obligații stabilile de prima

instanță în privința Serviciului Fiscal de Stat, care nu rezultă nici din legislația în

vigoare, nici din act judecătoresc, ori obligația de achitare a contribuțiilor de asigurări

sociale datorate de către angajator a fost a Ministerului Finanțelor, care a executat

decizia Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2011, fiind organul cu toate

posibilitățile de a executa decizia instanței în mod corespunzător.

Consideră că obligația achitării contribuțiilor sociale în prezenta speță izvorăște

din act judecătoresc care a fost executat de Ministerul Finanțelor și nu direct din lege.

Astfel, Ministerul Finanțelor urmează să calculeze și să achite contribuțiile de

bază de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator.

La 16 mai 2018 Nina Popov, reprezentată de avocatul Iosif Mardari, a depus

referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Serviciul Fiscal de Stat ca

fiind depus cu încălcarea termenului stipulat la art. 434 CPC, motiv pentru care

urmează a fi declarat drept inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

06 decembrie 2017, a fost expediată în adresa recurentului, prin intermediul oficiului

poștal cu scrisoare de însoțire nr. 1761 din 12.02.2018, însă confirmarea recepționării

nu este la materialele cauzei. (f. d. 229, vol. I)

În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererea de recurs din

11 aprilie 2018 este depusă în termen.

4

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Serviciul

Fiscal de Stat este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Serviciul Fiscal de Stat, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

5

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Serviciul Fiscal de Stat, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433, lit. a), 440 alin. (1)

și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

6